marți, octombrie 15, 2019
Oameni din Banat

Cine este timișoreanca a cărei fotografie a făcut celebră Cascada Bigăr. Fotografiile ei sunt incredibile

sandra-ruginaFOTO tvr.ro

Cascada Bigăr este deja faimoasă în toată lumea graţie topului întocmit de cei de la The World Geography, care, în 2013, au pus pe primul loc, într-un top al cascadelor unice, căderea de apă din Caraş-Severin.

Pentru a arăta unicitatea şi frumuseţea cascadei Bigăr, cei de la The World Geography au folosit fotografia unei timişorence, care la scurt timp a devenit virală şi a ajuns pe toate reţelele de socializare.

Puţini însă ştiu cine este autoarea celebrei fotografii. E vorba de o tânără din Timişoara, care îşi împarte viaţa între Estonia şi Finlanda. Sandra Rugină are 37 de ani, este inginer de telecomunicaţii, dar nu practică această meserie, pentru că, în momentul de faţă, reuşeşte să trăiască din ceea ce până nu de mult era doar un hobby pentru ea: fotografia.

Povestea fotografiei care a înconjurat lumea

Sandra spune că nu i-a cerut nimeni permisiunea să-i preia fotografia, dar acest lucru nu a supărat-o. Dimpotrivă! Povesteşte că s-a lăudat peste tot pe unde a putut cu faptul că fotografia ei, cu Cascada Bigăr, a devenit virală. “Site-ul pe care eu am pus-o pentru prima dată cred că are acum peste jumătate de milion de accesări. M-am bucurat că e fotografia mea, am distribuit şi eu topul peste tot şi m-am mândrit”, spune Sandra Rugină.

Timişoreanca povesteşte că fotografia a fost făcută în 2011, pe vremea când era într-o excursie cu prietenii şi nu se gândea vreodată că va ajunge atât de vizualizată. “Am făcut-o într-o zi ploioasă, de mai. Fotografia asta o văd acum peste tot, pe mii de site-uri. Iniţial avea numele meu într-un colţ, dar cineva a decupat-o. Din când în când mai spune cineva că este fotografia mea. Chiar şi când am fost la Bigăr am văzut-o pe un panou vizavi de cascadă”, spune tânăra, care ne-a dezvăluit că imaginea nu este photoshopată, ci are doar un timp de expunere mai mare.

Sandra spune că deşi are şi imagini comerciale, pentru ea rămân de suflet peisajele.

O pasiune transformată în meserie

Sandra Rugină s-a apucat de fotografiat prin 2004, cu un aparat compact împrumutat de la un prieten. Practica şi-a făcut-o la nunţile din Timişoara şi împrejurimi. “În 2006, am strâns nişte bani şi am cumpărat primul aparat SLR digital. Apoi am început treptat să merg la pozat nunţi în Timişoara. Peisaje am fotografiat continuu, peste tot pe unde am călătorit. Nu mai ştiu la câte nunţi am fost. Dar era foarte greu şi obositor. Cele mai multe nunţi începeau dimineaţa pe la 10-11, cu mers la naşi, mire, mireasă, apoi la civilă, apoi la biserică, apoi în parc la poze, apoi la sală, şi acolo până după ce se serva tortul. Era o muncă de uneori 18-19 ore şi pe vremea aia luam 100, max 150€ pentru asta. Plus editarea fotografiilor pe urma, care mai dura două-trei zile de muncă în continuu”, povesteşte Sandra.

În 2007, Sandra Rugină pleacă în Oulu, în nordul Finlandei, studentă la doctorat. S-a îndrăgostit însă de ţinuturile nordice şi a încercat să-şi facă un rost acolo.

“Mi-am deschis o firmă mică, ceva gen PFA şi am început să fotografiez orice era comercial. Produse, portrete pentru firme, evenimente organizate de firme, etc. Oulu mi s-a părut un oraş mic, în comparaţie cu Timişoara. Iernile erau grele, mai ales pentru mine care nu sunt obişnuită cu întunericul atât de lung. Soarele răsărea pe la 10-11 şi apunea pe la 13-14. Vara a fost tare rece acolo, pe la 10 grade cu ploaie mocănească. De exemplu, în 2008, au fost doar câteva zile când a fost puţin mai cald, în rest am îngheţat de frig. Cu toate astea, unele din cele mai frumoase apusuri de soare le-am fotografiat acolo. Şi m-am îndrăgostit de Finlanda, cu lacurile, pădurile şi oamenii rezervaţi şi timizi. În 2009, m-am mutat la Helsinki şi acolo mi-a mers mai bine, fiind oraş mai mare”, spune bănăţeanca.

În 2012 s-a mutat în Tallinn, Estonia, unde locuieşte şi în prezent.

“Din 2014 am altă firmă aici, una mai mare. Taxele şi birocraţia aici sunt mult mai accesibile, ca să nu mai vorbesc de preţuri. Nivelul meu de trai e mai ridicat decât a fost în Finlanda, iar estonienii sunt ceva mai deschişi decât finlandezii în general. De câţiva ani fotografiez mai mult spaţii imobiliare, case şi apartamente. Peisaje fotografiez în continuare, pe unde călătoresc şi mai nou acasă”, ne povesteşte Sandra, care spune că fotografiază neîncetat cerul Tallinnului, aproape în fiecare zi apusul sau răsăritul fiind colorat în roz, roşu, portocaliu, chiar mov.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea noastră de cititori:

Lasă un răspuns