În luna august localitatea Vinga este în sărbătoare. Sunt 290 de ani de la aşezarea credincioşilor catolici bulgari la Vinga, dar şi 280 de ani de la ridicarea localităţii la rangul de oraş privilegiat de către împărăteasa Maria Theresia, sub numele de Theresiopolis. Totodată, sunt 810 de ani de la prima atestare documentară a localităţii, 330 de ani de la naşterea episcopului catolic bulgar Nikola Stanislavich.
În 1744, Vinga a primit statutul de oraş, având un magistrat şi diverse privilegii din partea împărătesei Maria Tereza.
Vinga a devenit centrul cultural al bulgarilor din Banat. Oraşul a funcţionat cu o anumită autonomie din partea Vienei, iar până la mijlocul anilor 1800 în fruntea lui a stat un “căpitan”, care era şi magistratul şef. La acea vreme, Vinga avea gară, poştă, mai multe banci.
Înainte de unirea Banatului cu România Mare, Vinga făcea parte din comitatul Timiș și avea 4.710 locuitori bulgari, 824 maghiari, 590 români, 529 germani. După ultima reorganizare teritorială din România, Vinga a fost încorporată județului Arad.
Una din personalitățile marcante ale Vingăi este episcopului Nikola Stanislavich (1694-1750), iar în localitate pot fi văzute câteva statui de factură romano-catolică, precum coloana Sf. Treimi, statuia Sf. Ioan Nepomuk, statuia Sf. Anton de Padova ori crucile de hotar.
Cel mai important obiectiv turistic din Vinga este biserica romano-catolică cu două turle, monument de arhitectură a cărui construcţie a început în 1890 şi care a fost sfiinţită în 1892. Biserica construită în stilul neo-gotic este opera arhitectului Edde Reiter.
