Dumbrăvița, aflată la marginea Timișoarei, a ajuns una dintre cele mai bogate comune din România, aici fiind construite, după Revoluție, mii de locuințe noi. Puțini știu, însă, că Dumbrăvița a fost înființată pe terenul defrișat al unei părți din Pădurea Verde, numindu-se la început chiar „comuna din Pădurea Verde”.
Istoria comunei Dumbrăvița începe în anul 1778, când zona Timişului a fost preluată in administratie de Ungaria şi astfel a început popularea ei cu maghiari din zona oraşului Szeged şi din zona de după Tisza. Localităţile maghiare din Banat au apărut la sfârşitul secolului al XIX, în urma acţiunii guvernului maghiar.
Locuitorii din Szentes au fost informaţi în anul 1889 de către ziarul local că guvernul înfiinţează mai multe sate în jurul oraşului Timişoara. În anul 1889, 127 de persoane din Szentes s-au hotărât să cumpere pământ la 6 km nord de Timişoara.
Conform contractului contravaloarea terenului s-a plătit în 20 de ani. Terenul era situat în locul defrişat al unei părţi din Pădurea Verde. Astfel localitatea s-a numit Vadaszerdokozseg (comuna din Pădurea Verde).
În toamna anului 1891, 133 de familii, în total 768 de persoane din Szentes au început să construiască casele pe pământul cumpărat. În 1892 comuna avea deja câteva străzi. La dorinţa locuitorilor, comuna a primit numele de Ujszentes (Szentesul nou).
Majoritatea locuitorilor erau de religie reformată, astfel în anul 1901 a fost sfinţită biserica reformată din localitate. După anul 1920 în localitates-au stabilit mai multe familii din Banatul Sârbesc (Toracul mic, Toracul mare), dar şi familii maghiare şi române din diferite zone ale României.
În anul 1950 numele localităţii Ujszentes s-a schimbat în Dumbrăviţa, nume pe care îl poartă şi astăzi. În prezent, comuna Dumbrăvița este una dintre cele mai bogate din România, o casă în această localitate, fiindu-le accesibilă doar celor care au foarte mulți bani.
Stimate autor, cam multe confuzii într-un articol destul de scurt și copiat în mare parte de pe pagina online a comunei! Mai întâi, e de precizat că PROVINCIA AUSTRIACĂ BANAT a fost desființată și trecută TOT DE AUSTRIECI NU SUB ADMINISTRAȚIE UNGARĂ, CI TOT SUB ADMINISTRAȚIE AUSTRIACĂ, DAR ÎN PROVINCIA AUSTRIACĂ UNGARIA! Apoi, inițial comuna s-a numit cum ziceți, Vadaszerdo, DAR TRADUCEREA DVS ESTE ERONATĂ, pentru că ”vadasz” are legătură cu VÂNĂTOAREA, nu cu ”verde”, care în limba ungară se zice ”zold”! Evident, cu semnul diacritic specific limbii ungare pe ”o”, care este un sunet DIFERIT de ”o” din limba română. De fapt, vadaszerdo este traducerea din limba germană a lui ”Jagdwald” care înseamnă tot pădure de vânătoare, dar era pădurea folosită de către contele Mercy (dacă știți cine a fost și ce funcție a deținut) CHIAR PENTRU VÂNĂTOARE! Mai apoi, numele de ”Vadaszerdo” s-a păstrat PÂNĂ DUPĂ RECENSAMÂNTUL UNGAR DIN 1900, în care figurează ÎNCĂ TOT CA ”Vadaszerdo”. Ceea ce pretindeți dvs că s-ar fi întâmplat în 1892, s-a intâmplat DUPĂ 1900, dar ÎNAINTE DE 1910, când la recensământul ungar din acel an este înregistrată ca Ujszentes. Dacă memoria nu mă trădează, PARCĂ schimbarea numelui satului / comunei în Ujszentes s-ar fi produs în 1906. E bine de reținut că pe langă majoritatea locuitorilor etnici unguri, existau și (relativ puțini) locuitori de altă limbă maternă decât cea ungară! Limbă maternă, IAR NU ETNIE, căci recensămintele ungare NU RECENZAU ETNIA! Prietenii știu de ce! Și mai apoi, dacă tot ați menționat modificări ale numelui comunei, consider că nu ar fi fost rău să fi menționat și denumirea ei din perioada interbelică, adică după introducerea administrației românești în spațiul intracarpatic. Pentru rigoare!