WWF România împreună cu Eco Ruralis – Asociația Țăranilor și Țărăncilor din România și Federația Asociațiilor Apicole ROMAPIS lansează campania și petiția națională „To Be or Not To Bee” pentru a comunica urgența elaborării, adoptării și implementării unui plan național de acțiune pentru salvarea polenizatorilor, cu măsuri pentru fiecare domeniu/sector de impact, printre care agricultura, managementul spațiilor verzi din zonele urbane, educația și cercetarea. Având în vedere că declinul actual al insectelor polenizatoare conține indiciile unei posibile crize de ordin existențial, ce va afecta întreaga societate, fiecare om ce citește această știre este îndemnat să se alăture demersului prin semnarea și distribuirea petiției de pe site-ul https://wwf.ro/.
„Re-conectarea omului cu natura este cel mai frumos cadou pe care ni-l putem face! Natura este amicul nostru și prin crizele de mediu care ne afectează din ce în ce mai mult viața de zi cu zi natura ne cere ajutor. Este aici să ne ofere ingredientele de care avem nevoie pentru o viață bună, însă trebuie să ne mobilizăm să o protejăm ca să o poată face în continuare, iar albinele și alte insecte polenizatoare sunt cheie în acest sens”, spune Monia Martini, Manager proiect BeeActive, WWF-România:
Argumentele științifice împreună cu susținerea oamenilor pentru acest demers necesar pentru sănătatea mediului și sănătatea fiecăruia dintre noi, vor fi prezentate autorităților – Ministerului Mediului și Ministerului Agriculturii, pentru a solicita elaborarea în mod participativ și pe baze științifice imparțiale, adoptarea și implementarea planului național de acțiune, așa cum indică și Inițiativa Uniunii Europene pentru Polenizatori. Alte State Membre UE precum Franța, Belgia, Luxemburg, Irlanda, Olanda și Spania au deja adoptate astfel de strategii naționale sau planuri de acțiune și pot fi luate ca exemplu.
Ce se întâmplă cu polenizatorii
Aproximativ trei sferturi din culturile agricole depind, cel puțin parțial, de albine și de alți polenizatori. Culturile polenizate sunt cele care oferă fructe, legume, semințe sau ulei. Contribuția economică a polenizării în sectorul agricol din Europa a fost estimată la 15 miliarde de Euro anual. Dincolo de rolul în securitatea alimentară, polenizatorii sunt o componentă absolut vitală a ecosistemelor, prin asigurarea reproducerii plantelor din flora sălbatică; la rândul lor, aceste plante intră în componența hranei animalelor domestice (fânul). De asemenea, polenizatorii contribuie și la realizarea altor culturi precum bumbacul, inul și la producția de medicamente și remedii. Așadar, „serviciile” pe care le realizează polenizatorii se regăsesc în fiecare aspect al calității vieții umane.
„Țăranii și micii producători agroecologici au fost dintotdeauna aliați ai naturii. Lucrăm cu resursele naturale și cu ecosistemele în fiecare zi, inclusiv în condiții de criză, pentru producția de hrană. Fără insectele polenizatoare agricultura, hrana și viitorul nu ar fi posibile. Chimicalele ce pun în pericol albinele și ceilalți polenizatori trebuie interzise sau restricționate drastic. Și mai este nevoie și de alte măsuri – asta își propune campania noastră, să ne ajute să ajungem, împreună cu alți specialiști, la masa de lucru cu autoritățile responsabile, pentru a construi un plan de acțiune, cât mai curând posibil”, afirmă Ramona Duminicioiu, Președintă Eco Ruralis.
Declinul lor rapid, consemnat în tot mai multe cercetări științifice, anunță o reală criză sistemică pentru sănătatea mediului și securitatea alimentară. Un raport întocmit de Institutul Norvegian pentru Cercetarea Naturii în cadrul proiectului WWF „BeeActive”, ce va fi publicat în perioada următoare, arată că 37% din speciile de albine din Europa au populații în scădere – din care 9.1% sunt în pragul dispariției, și 31% din speciile de fluturi de asemenea au populații în scădere – din care 9% sunt amenințate cu dispariția.
Apicultorii fac și ei propria monitorizare a albinelor pe care le pierd în fiecare an. Sondajul anual COLOSS (Prevention of honey bee COlony LOSSes) arată că există pierderi însemnate în perioada de iernare, în mod recurent: 15% în 2019-2020, 32,5% în 2020-2021, 15,2% în 2021-2022.
Un raport al Comisiei Europene din octombrie 2020, ce cuprinde rezultatele evaluării ecosistemelor de la nivelul UE, a arătat că 50% din terenul cultivat cu culturi dependente de polenizatori se confruntă acum cu un deficit de polenizare[2].
Cauzele principale pentru trendul descrescător al polenizatorilor sunt pierderea habitatului și a resurselor de hrană (ex. prin transformarea pajiștilor în teren arabil, eliminarea vegetației naturale de pe terenurile agricole), poluarea cu pesticide chimice – erbicide, insecticide (în agricultură și în grădini și spații verzi), schimbările climatice.
Cadrul legislativ european pentru protejarea polenizatorilor
Pentru a stopa declinul polenizatorilor, Comisia Europeană a adoptat în 2018 prima Inițiativă UE privind Polenizatorii, cu obiective strategice până în 2030. Aceasta a fost relansată și redenumită în ianuarie 2023 ca „Un Nou Pact pentru Polenizatori”, cu trei priorități-cheie: i. Îmbunătățirea cunoștințelor referitoare la declinul polenizatorilor, la cauzele și consecințele acestuia; ii: Îmbunătățirea conservării polenizatorilor și combaterea cauzelor declinului acestora; iii: Mobilizarea societății și promovarea planificării strategice și a cooperării la toate nivelurile. În cadrul celei de-a treia priorități, Comisia stabilește că Inițiativa trebuie transpusă de Statele Membre în strategii la nivel național care „ar trebui să coordoneze și să stimuleze eforturile la nivelul tuturor sectoarelor și politicilor relevante pentru a inversa declinul polenizatorilor până în 2030”.
De asemenea, Strategia „De la fermă la furculiță” prevede reducerea utilizării și riscurilor asociate pesticidelor chimice cu 50% până în 2030, iar Strategia privind Biodiversitatea pentru 2030 stabilește ca 25% din terenurile agricole din UE să fie gestionate ecologic (de la 8.5% în prezent). România are doar 2.9% din suprafața agricolă gestionată în regim ecologic.
„Albinele, alături de toate celelalte insecte polenizatoare prestează, gratuit, cel mai important serviciu din natură: polenizarea. Albinele polenizează culturile agricole, asigurând o bună parte a alimentelor omenirii, dar și flora naturală, contribuind la echilibrul mediului. Albinele produc chiar ele un aliment foarte valoros, mierea. Apicultura este și o ocupație care pune pâinea pe masa a zeci de mii de familii românești. Astăzi, mai mult ca oricând, polenizatorii sunt în primejdie de a se împuțina până la dispariție, ceea ce ar fi o catastrofă care ne-ar influența în mod decisiv viața, sub toate aspectele. Campania lansată astăzi vă îndeamnă pe fiecare dintre dumneavoastră la responsabilitate și acțiune: semnați petiția noastră! Solicitările noastre către autoritățile României și cunoștințele și experiența cu care putem contribui nu sunt luate în seamă în lipsa unui suport consistent al populației”, arată Constantin Dobrescu, Vicepreședinte ROMAPIS.
În baza acestui cadru legislativ, campania și petiția lansată astăzi solicită Ministerului Mediului și Ministerului Agriculturii deschiderea unei platforme comune de dialog și lucru pentru elaborarea în mod participativ, transparent și pe baze științifice imparțiale a unui plan național integrat pentru protejarea polenizatorilor din țara noastră. Îndemnăm pe toți cititorii acestei știri să se alăture acestui demers și solicitări, semnând și distribuind petiția de pe site-ul https://wwf.ro/.
