Clădirea în care funcționează Spitalul Militar din Timișoara este cea mai întinsă clădire istorică din Timișoara. Unitatea medicală are o istorie aparte, aici fiind realizată, în februarie 1847, prima anestezie generală cu eter de pe actualul teritoriu al României. Intervenţia avea loc la 112 zile de la prima operaţie de acest gen din lume.
Spitalul Militar Timişoara are o istorie foarte intersantă din care reiese cum s-a luat decizia construirii lui şi cât de repede s-a realizat acest lucru. „În 1753 administraţia civilă se separă de administraţia militară care avuse până atunci controlul şi responsabilitatea întregii activităţi a provinciei. Astfel, în data de 17 ianuarie 1753 prin raportul comandantului Cetăţii Timişoara către Consiliul Aulic de Război se răspunde ordinului de a se înfiinţa un spital de garnizoană la Timişoara.
Dupa ce se spune că s-au luat toate măsurile impuse de fixarea locului unde sa fie construită clădirea şi că devizul şi planul cladirii au fost întocmite, comandantul Cetăţii roagă autoritatea centrală să urgenteze ratificarea documentelor, pentru ca să se poată porni aceasta construcţie cât mai curând, fundamentul şi clădirea să fie dusă până la acoperiş în timpul verii, iar în anul următor să fie ispravită”, se mai arată în istoria spitalului. În 1754, la doar un an de la decizia construirii spitalului, acesta era finalizat până la nivel de parter.
În martie 1815, comandamentul general al Banatului solicită aprobarea extinderii spitalului de la Timişoara. Răspunsul din partea împăratului vine un an mai târziu, cu instrucţiuni clare pentru „uşurarea finanţelor”. „Se prevede construirea într-un interval de trei ani, se cere ca lemnăria din acoperişul vechi sa fie utilizată pentru acoperirea etajului, metoda verificată şi în alte provincii bântuite de vânturi mai puternice decât cele din Banat (Boemia, Polonia). Se recomandă folosirea de meseriaşi şi salahori dintre militari, laitmotivul economiilor revenind în diverse ordine”, se arată în istoricul Spitalului Militar Timişoara.
Medicii care activau în cadrul spitalului erau obligaţi să urmeze cursuri de perfecţionare la Facultatea de Medicină din Viena, iar la data de 5 februarie 1847 la Spitalul Militar Timişoara se realizează prima anestezie cu eter de pe actualul teritoriu al României, intervenţia fiind realizată la 112 zile după prima intervenţie de acest gen la nivel mondial.
