Paştele Ortodox cade pe data de 16 aprilie, iar cel Catolic pe 9 aprilie, ceea ce înseamnă că deja credincioșii au intrat în Postul Paştelui. Postul durează șapte săptămâni, fiind cel mai sever dintre posturile de peste an. Dincolo de restricțiile alimentare, este mai ales un prilej de curățire a sufletului.
Postul Paștelui face referire la cele 40 de zile și 40 de nopți ținute de Mântuitorul Iisus Hristos, înainte de a începe propăvăduirea Evangheliei. Tradiția creștină spune că prin post ne purificăm atât trupește, cât și sufletește, pregătindu-ne pentru Învierea Domnului Iisus Hristos.
Este deosebit de importantă starea de spirit din această perioadă, în care trebuie să predomine gândurile bune, spun bănățenii. În toată perioada postului sunt două dezlegări la pește, de Buna Vestire și de Florii, sărbătoarea se referă la Intrarea Domnului în Ierusalim şi are loc cu o săptămânăî îniante de Înviere. Bănățenii mănâncă mai ales somn de Dunăre, dar și alte feluri de pește.
Postul patruzecimii, Păresimile sau Postul Paștilor este special gândit pentru curățirea sufletului. În această perioadă nu se mănâncă deloc carne, ouă și brânză. Sunt permise doar bucatele fără ulei, legumele și poamele. Dezlegare la vin și untdelemn se dă sâmbăta și duminica sau în vinerea ori sâmbăta din Săptămâna Patimilor.
Prima şi ultima săptămână din Postul Paştelui sunt cele mai stricte. Cei care vor să respecte cu strictețe regulile mănâncă, în primele trei zile, doar doar o singură dată, după slujba de seară. Postul este însă, întâi de toate, o perioadă de pocăinţă pentru tot ceea ce am făcut rău şi, în acelaşi timp, este o perioadă de înviere şi de luminare a sufletului prin rugăciune.
