„Apă și talpă”, noul film bănățean, urmărește povestea a nouă sportivi de anduranță care se angajează într-o provocare extraordinară: parcurgerea în alergare a întregului traseu Via Transilvanica. Acești atleți străbat aproape 1.400 de kilometri și înfruntă o diferență de nivel de peste 30.000 de metri, totul în doar 25 de zile.
Între cele două capete ale traseului, de la Putna la Drobeta Turnu Severin, se desfășoară o mulțime de evenimente ce redau imaginea unei țări întregi.
Filmul, regizat de Lucian Mircu și Mircea Gherase, marchează a doua colaborare a acestora după succesul avut cu „Superhombre”, documentarul despre alpinistul Horia Colibășanu.
„Acum aproape doi ani, Mircea Gherase mi-a vorbit despre proiectul lui Tibi Ușeriu de a alerga pe Via Transilvanica, împreună cu o echipă de sportivi de anduranță, înainte de inaugurarea acestui traseu spectaculos. Mi-am dorit imediat să documentez acest efort, să înțeleg ce îi motivează pe acești oameni și cum reușesc să își depășească limitele într-o provocare de o asemenea amploare. Vorbim de alergări zilnice de 60-80 de kilometri, cu opriri doar pentru odihnă, iar a doua zi dimineață, la ora opt, o luau de la capăt. A fost o experiență fascinantă, pe care am capturat-o în film”, a explicat Lucian Mircu.
„Deși alergarea a durat o lună, munca noastră la acest film a continuat aproape doi ani”
Filmul a avut avanpremiera în cadrul festivalului Ceau, Cinema!, la secțiunea Filme bănățene, care își propune să promoveze producțiile locale și să sprijine cineaștii din Banat, indiferent de experiență sau vârstă.
„Deși alergarea a durat o lună, munca noastră la acest film a continuat aproape doi ani. Acum, suntem nerăbdători să vedem reacțiile publicului și să decidem cum vom finaliza acest proiect. Urmează o perioadă de participări la festivaluri, iar apoi sperăm să lansăm filmul în cinematografe. Este doar începutul unei noi etape”, a adăugat Lucian Mircu.
„Unghiile cad, apar tensiuni inevitabile”
Pe parcursul filmului, spectatorii vor descoperi provocările cu care se confruntă sportivii, de la pericolele întâlnite pe traseu, cum ar fi urșii sau câinii de stână, până la epuizarea fizică și psihică.
Nu există garanția că oricare dintre participanți va ajunge la final, iar suferința este un aspect inevitabil al acestei călătorii.
„Unghiile cad, apar tensiuni inevitabile, iar lupta se dă în principal cu propriile limite. Acești sportivi de anduranță știu bine la ce se expun. Niciunul dintre ei nu are un drum ușor, iar pentru oricine este evident că 1.400 de kilometri este o distanță greu de cuprins cu mintea, darămite de parcurs alergând”, a mai spus Lucian Mircu.
„Ne-am dat seama că avem o afinitate pentru acest gen de documentar”
Mircea Gherase, originar din Caransebeș, dar stabilit în Timișoara de peste 25 de ani, a mărturisit că ideea filmului i-a venit încă de la aflarea veștii despre eveniment.
„Când am auzit de acest proiect, am simțit imediat că trebuie să facem un film. Știam însă că ar fi dificil să-l realizez singur, așa că l-am întrebat pe Lucian dacă ar dori să colaborăm din nou. Ne-am dat seama că avem o afinitate pentru acest gen de documentar – unul sincer, care prezintă lucrurile exact așa cum sunt. A fost o experiență intensă, trăită direct alături de sportivi, care te face să te simți parte din echipă. Toți acești oameni sunt câștigători, pentru că au trăit pe Via Transilvanica o experiență unică”, a povestit Gherase.
„Am ales pantofii de alergare potriviți”
Printre sportivii care s-au aliniat la startul de la Putna se numără și bistrițeanul Cristi Deac. Acesta a alergat alături de Tibi Ușeriu și a reușit să ajungă la final pe malul Dunării.
„Pregătirea fizică este esențială, dar și antrenamentul mental joacă un rol crucial. Am avut norocul să alerg în tandem cu Tibi Ușeriu, cu care mă înțeleg foarte bine. Alergăm împreună de ani de zile, ne cunoaștem ritmul și ne sprijinim reciproc. Practic sport de când eram mic, am jucat fotbal toată viața. Am început să alerg acum 8-9 ani, când Tibi m-a invitat să i se alătur într-o alergare de la Bistrița la Cluj. Atunci am parcurs 31 de kilometri, iar a doua zi abia m-am putut ridica din pat. De atunci, însă, am continuat să alerg și să particip la ultramaratoane. Deși nu mai am 20 de ani, corpul meu încă rezistă. Am ales pantofii de alergare potriviți și, chiar dacă am stricat trei perechi, n-am avut nicio bășică sau bătătură”, a spus Cristi Deac, care de atunci a participat la alte două ultramaratoane, deși a fost nevoit să se opereze de menisc la începutul acestui an.
Filmul beneficiază și de o coloană sonoră originală, compusă de Octavian Horvath, membru al trupei Implant Pentru Refuz.
