La jumătatea lunii ianuarie, Tășuleasa Social anunța intrarea județului Caraș-Șeverin în proiectul Via Transilvanica, cu un traseu cu zone de poveste, în ținutul Terra Daco-Romana, încărcat cu istorie și mitologie, pe munți și dealuri păzite de Zamolxe sau Hercule.
Traseul, despre care nouă ne place să spunem că este cel mai spectaculos și probabil cel mai frumos din țară, este și cel mai lung, deoarece se întinde pe 280 de kilometri, în inima Banatului montan.
„Dăm drumul ultimelor vești îmbucurătoare și anume că am început să lucrăm în județul Caraș-Severin. Avem sprijinul autorităților locale, avem sprijinul unor antreprenori locali, organizații, oameni cu drag de biciclit sau drumeție, oameni cu drag de Via Transilvanica și drumul care unește. Toți aceștia s-au unit, ne-am cunoscut și am început planurile pentru acest an. Am desenat, în mare, traseul, l-am trecut și pe ici și pe colo, tocmai datorită faptului că fiecare județ este special, fiecare zonă scoate ceva nou și interesant din desaga cu frumuseți. Astfel, traseul a devenit de 280 kilometri de lung, lucru ce brusc ne-a tăiat răsuflarea. Acesta duce și pe fostă cale ferată, apoi pe munți și dealuri coborând în văi, prin Banatul montan cu satele-i demult uitate și pe la cascade minunate și admirate de întreaga lume”, au anunțat inițiatorii Via Transilvanica.
Despre traseu chiar și ei cred că este unul fermecat și că va fi unul dintre cele mai străbătute.
„Acest județ, această călătorie și acest drum, <<zică lumea orișice>>, este unul fermecat. Avem o țară fabuloasă și una din cele mai mari bucurii pe care ne-o putem oferi nouă înșine este să o descoperim la pas, în pace și cu veselie, cu sufletul deschis pentru oameni și peisaje fermecate, pentru oameni simpli ce n-au văzut demult civilizație, pentru locuri încărcate cultural sau energetic sau pentru posibile stări de catharsis. Dragilor, să înceapă călătoria (treaba) în județul Caraș-Severin, cu sufletul, inima și mintea deschise, primind cu bucurie tot ce acest ținut minunat ne va oferi”, spun cei de la Tășuleasa Social.
Un veteran al pelerinajelor pe El Camino, implicat în stabilirea traseului
Unul dintre oamenii care au influențat și au stat în spatele acestei inițiative, pentru Caraș-Severin, este reșițeanul Marian Apostol, cunoscut și pentru pelerinajele pe care le-a făcut pe El Camino.
„Mie îmi pare extrem de interesantă ideea, am și pledat pentru acest traseu. Eu când am fost pe Via Transilvanica, m-am întâlnit cu Adi Ușeriu și am stat de vorbă cu el, o seară întreagă. Ocazie cu care mi-a spus că nu găsește oameni care să-l sprijine să facă traseul în Caraș-Severin și că se gândea serios să schimbe puțin și să vină dinspre Hunedoara direct către Severin. I-am spus să aibă puțină răbdare, că încerc eu să iau legătura cu autoritățile din zonă. Chiar în seara aceea i-am trimis un mesaj primarului din Reșița și l-am întrebat dacă e interesat de chestia asta. Și mi-a răspuns că e de acord și chiar ne roagă să facem treaba asta, că ne dă tot sprijinul. Am stabilit o întâlnire. Au venit Alin cu Tibi Ușeriu aici, ne-am întâlnit la Herculane. Eu vorbisem deja cu cei de aici, se schimbase și structura de conducere la consiliul județean, venise domnul Dunca, domnul Popa, erau și niște tineri de la Herculane, interesați de treaba asta, Cătălin Gavrilă, de la BikeAtack, care e un tip pur și simplu îndrăgostit de natură și Caraș-Severin, Georgian Popovici, la fel și el foarte implicat, Cornel Galescu… ne-am întâlnit la Herculane, am stat de vorbă, după care ne-am apucat de treabă”, povestește Marian Apostol.
Cei care vor ajunge pe traseul Via Transilvanica din Caraș-Severin, nu vor fi dezamăgiți.
„Eu, care am făcut deja o treime din traseul Via Transilvanica, cred că județul Caraș-Severin se va desprinde ca cea mai frumoasă zonă din acest traseu. Asta pot să spun ca om care știe despre ce este vorba, ca un om care a mers mult, prin țară, prin Europa, dar și cu nota de subiectivism care mă caracterizează. E un drum care ține o lună. Au fost câteva reguli de care am ținut cont, să nu fie ascensiuni, să nu urci pe culmile munților. În al doilea rând, să fie cam tot la 20 de kilometri posibilitatea de cazare, să fie locuri unde pot să servească masa, să mai treacă din când în când prin niște locuri mai măricele, de unde să se aprovizioneze, să socializeze și să-și facă niște chestii administrative, cum ar fi să-și spele hainele, dar și să cunoască localitățile din zonă. În felul acesta ne-am ales traseul. În primul rând să fie fain, să fie natură, să evităm asfaltul, atât cât este posibil”, spune Marian Apostol.
Ce este Via Transilvanica
Via Transilvanica este un proiect al Asociației Tășuleasa Social, condusă de Tibi și Adi Ușeriu, pentru cei cărora le place să călătorească și să colinde potecile țării.
„Știm, însă că nu există în România un circuit care să ne încurajeze să îl parcurgem altfel decât cu mașina. Tășuleasa Social și-a propus să amenajeze un drum care va porni de la Putna, unde se odihnește Ștefan cel Mare, va străbate Transilvania și toate bogățiile culturale ale acesteia și va ajunge până la Drobeta Turnu-Severin – unde a intrat pentru prima dată în țară Regele Carol. Ne-au inspirat potecile de pelerinaj din Spania și cele de anduranță din Statele Unite sau India, am văzut că astfel de drumuri au influențat culturi, au format comunități și au contribuit la dezvoltarea zonelor pe care le străbăteau. Via Transilvanica este un drum curajos fiindcă ne face să redescoperim repere și să vorbim despre cine suntem noi cu adevărat, de la firul de iarbă de la malul Dunării până la crestele munților. Via Transilvanica este identitate. Pentru că ne oferă șansa să ne cunoaștem mai bine istoria și astfel să ne înțelegem mai bine pe noi – ca nație”, arată reprezentanții asociației.
Traseul final va avea aproximativ 1.400 de km, de la Putna până la Drobeta Turnu Severin, și se poate parcurge în mai multe săptămâni în totalitate sau parțial în câteva zile, după puterea și dorința călătorului. Infrastructura Via Transilvanica va furniza date despre posibilități de cazare si masă, dar și informații istorice și culturale ale diferitelor zone geografice.
Cum se marchează drumul
Drumul urmează să fie marcat cu elemente de identificare specifice, din materiale durabile, care să permită buna orientare a călătorului pe parcurs.
„La fiecare kilometru va fi o bornă din andezit, care are niște gravuri făcute de niște sculptori profesioniști, care lucrează la Tășuleasa Social, și reprezintă ceva din specificul zonei unde sunt plasate, dar în același timp poate fi și o caracteristică a celui care face donația. Donațiile sunt din zona privată, persoane fizice, dar și firme. O bornă din asta trebuie tăiată, șlefuită, gravată, cărată, că e destul de grea, instalată, iar toate astea costă în jur de patru mii de lei. Îți dai seama că, în Caraș-Severin, la 280 de km, ne trebuie 280 de borne și atunci e un apel către donatori. Cine vrea să cumpere, să facă o donație poate să facă. Ideea este că deja din cele 280, vreo 150 sunt deja antamate, de Declathon și E-on. Am înțeles că există disponibilitatea Consiliului Județean Caraș-Severin să ajute pentru transportul, cu elicopterul, în zonele mai grele unde trebuie montate și există disponibilitate administrațiilor locale să ajute la montare efectivă. Pe lângă acest tip de montaj mai e un marcaj pe care îl fac voluntarii, cu săgeți cu o anumită culoare, care să fie puse pe traseul respectiv încât să nu existe niciun fel de șansă să te rătăcești. Traseul în sine este introdus într-o aplicație, și te poți orienta permanent”, spune Marian Apostol.
Așa că, nu mai rămâne decât să vină primăvara, să se finalizeze traseul și doritorii de drumeții să se bucure de peisajele spectaculoase din Banatul Montan.
SURSA FOTO – VIA Transilvanica/Facebook