Oameni din Banat

Povestea cronicarului italian care a descris cel mai bine Banatul. Mulți istorici se inspiră din scrierile sale

Francesco Griselini a fost un om de cultură polivalent, care a excelat în domenii diverse precum botanica, geografia, cartografia, literatura, teatrul și istoria. Născut în 1717 la Veneția, fiu al unui vopsitor și țesător de stofe de mătase, Griselini a avut o educație autodidactă, bazată pe lectura avidă a operelor filosofilor, istoricilor și naturaliștilor din epoca sa. A fost un adept al iluminismului și al masoneriei, iar printre prietenii și colaboratorii săi s-au numărat personalități ca Marco Foscarini, Pietro Verri, Cesare Beccaria, Giuseppe Parini și Alessandro Volta.

RETIM

Griselini a fost un călător curios și aventuros, care a vizitat mai multe țări europene, precum Franța, Germania, Austria, Ungaria și România. În 1774, a primit o invitație de la împărăteasa Maria Tereza a Austriei să exploreze Banatul, o provincie recent anexată de Imperiul Habsburgic după războaiele cu Imperiul Otoman.

Fidelity by Iulius Mall

A trăit doi ani și jumătate printre bănățeni

Griselini a acceptat cu entuziasm provocarea și a plecat într-o expediție care avea să dureze doi ani și jumătate, timp în care a parcurs peste 4000 de kilometri prin Banat, observând și descriind cu minuțiozitate flora, fauna, geologia, clima, resursele, populația, cultura, economia și istoria acestui ținut.

Rezultatul călătoriei sale a fost o lucrare monumentală, intitulată „Încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei”, publicată în două volume la Viena în 1780.

Lucrarea, scrisă sub forma unor scrisori adresate unor persoane de rang și savanți, este considerată prima monografie științifică a Banatului și una dintre cele mai valoroase surse de informații despre această regiune la sfârșitul secolului al XVIII-lea.

Apărător al drepturilor și libertăților populației bănățene

Griselini a oferit o imagine complexă și nuanțată a Banatului, evidențiind atât bogăția și diversitatea sa naturală și umană, cât și problemele și dificultățile cu care se confrunta. A fost un admirator al progresului și al reformelor promovate de administrația habsburgică, dar și un critic al abuzurilor și nedreptăților comise de unele autorități locale.

A fost un apărător al drepturilor și libertăților populației bănățene, indiferent de etnie sau religie, și un promotor al toleranței și conviețuirii pașnice între diferitele comunități.

Griselini a fost, de asemenea, un pionier al cercetării istorice a Banatului, fiind primul care a folosit surse documentare și arheologice pentru a reconstitui trecutul acestui spațiu. A fost interesat de originea și evoluția popoarelor care au locuit în Banat, de la daci și romani până la slavi, maghiari, germani, turci, români, sârbi și alții.

Susținător al teoriei continuității românești în Banat

Francesco Griselini a fost un susținător al teoriei continuității românești în Banat, afirmând că românii sunt urmașii directi ai dacilor și romanilor, și că au rezistat tuturor invaziilor și migrațiilor care au avut loc de-a lungul secolelor. A fost, de asemenea, un admirator al culturii și civilizației românești, pe care a descris-o cu simpatie și respect.

Francesco Griselini a murit în 1787 la Milano, unde fusese internat într-un spital pentru boli mintale, după ce suferise o criză nervoasă. Opera sa a rămas, însă, ca o mărturie a curiozității, erudiției și pasiunii sale pentru cunoaștere și descoperire. A fost un om care a iubit Banatul și care a contribuit la afirmarea sa ca o regiune europeană de prim rang, cu o identitate proprie și o moștenire culturală deosebită.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea noastră de cititori:

Lasă un răspuns