Mănăstirea Sfânta Maria din Radna, situată în Lipova, județul Arad, aparține cultului romano-catolic și este principalul loc de pelerinaj din Dieceza de Timișoara. În 1992, Papa Ioan Paul al II-lea a conferit acestui lăcaș de cult titlul de „basilica minor”.
În Bazilica Maria-Radna se află o icoană făcătoare de minuni. Icoana, tipărită pe hârtie în tipografia Remondi din Bassano del Grappa (provincia Vicenza), o înfățișează pe Sfânta Fecioară Maria și a ajuns la Radna în anul 1668.
„Această icoană a Maicii Domnului a fost achiziționată de un negustor din Radna, care a cumpărat-o din Italia. El a adus icoana la Radna în 1668, acum peste 350 de ani. În primii ani, negustorul a păstrat icoana în casa sa, dar înainte de moarte a dăruit-o Mănăstirii Franciscane din Maria Radna, care a așezat-o în capelă. Nu știm exact când a fost adusă în biserică, dar în 1707, când au venit primii pelerini din Arad, icoana era deja acolo”, a declarat părintele Nicolaus Lauș, directorul Cancelariei Diecezei Romano-Catolice din Timișoara.
În 1695, soldați otomani au incendiat capela franciscanilor din Radna. În mod miraculos, icoana tipărită pe hârtie nu a ars și a fost găsită mai târziu de credincioși printre resturile carbonizate.
Icoana se află pe altarul principal al mănăstirii, în sanctuar, iar miracolele au început odată cu sosirea primilor pelerini. Prima minune documentată este legată de epidemia de ciumă de la Arad.
Icoana făcătoare de minuni
În timpul epidemiei de ciumă, aproape toți locuitorii orașului au plecat pe jos la Radna pentru a se ruga. O persoană importantă a bisericii din Arad, care se îmbolnăvise de ciumă, a spus înainte de a muri că boala se va opri atunci când locuitorii vor merge la Radna, pe jos, să se roage.
În 1709, boala a dispărut, iar vindecările miraculoase au continuat la Basilica Maria-Radna. De atunci, timp de sute de ani, arădenii obișnuiesc să vină pe jos la Radna în pelerinaj.
„De-a lungul timpului, Mănăstirea Maria Radna a primit foarte mulți pelerini, indiferent de confesiune. Au existat numeroase minuni, inventariate de părinții franciscani. Oamenii veneau să se roage pentru cineva, iar acea persoană se vindeca, chiar dacă medicii nu îi dădeau nicio șansă de supraviețuire. Sute de minuni au fost notate și documentele au fost trimise la Vatican. Într-un an, sanctuarul de la Maria-Radna a fost recunoscut oficial ca loc de pelerinaj”, a adăugat Nicolaus Lauș.
Icoana a fost restaurată în 2015, într-un laborator din Budapesta, în timpul lucrărilor de restaurare a mănăstirii Maria Radna.
Muzeul cu donații de mulțumire pentru minunile săvârșite
Despre minunile de la Radna vorbesc sutele de tablouri donate ca mulțumire de cei care s-au vindecat în urma rugăciunilor. Aceștia au lăsat o veritabilă expoziție de picturi și fotografii. Peste 2.500 de icoane se află astăzi în posesia bisericii, însă acestea provin doar după 1850, deoarece cele strânse până la acea dată au fost distruse de franciscani.
„Avem numeroase icoane expuse pe coridoarele mănăstirii, ca mulțumire Sfintei Fecioare Maria de la Radna. O parte se află în muzeu, altele pe holurile mănăstirii, iar unele nu sunt la vedere din lipsă de spațiu”, a afirmat Lauș.
Legenda copitei calului unui soldat turc
O altă legendă spune că potcoava calului unui soldat turc, care a încercat să intre în biserică, s-a înfundat în piatră.
„La intrarea în bazilică, pe partea dreaptă, se află un basorelief. Un soldat turc a încercat să intre cu calul în biserică, ca semn de denigrare a locului, dar chiar la intrare potcoava calului s-a înfundat în piatră și nu a mai putut face niciun pas. Acest semn se află în interiorul bisericii. Se poate vedea cum copita calului este încremenită. Este o legendă care se povestește, dar se presupune că așa s-a întâmplat și în realitate”, a mai spus Nicolaus Lauș.
Sursa fotografii: Facebook/Basilica Maria Radna
