Locuri din Banat

Satul din Banat incendiat de trupele conduse de un general de origine elvețiană. Localitatea era un cuib al bandelor de lotri

Istoricul unei comune din județul Timiș arată că a fost un moment, în secolul XVIII, când satul a fost incendiat de trupele imperiale conduse de un general de origine elvețiană. E vorba de Balinț, incendiat în 1739 pentru eliminarea bandelor de lotri (hoți la drumul mare).

RETIM

Istoria comunei Balinț (județul Timiș) arată că localitatea a fost atestată documentar pentru prima dată în 1488-1510, atunci când groful Ferenc Haraszti i-a donat moşia Felső-Bályncz fiicei sale.

Fluturi și albine vii - expoziție

În 1604, în jurul localităţii Balinţ se dau lupte între trupele lui Gh. Rákóczi, pe de o parte, şi cele rebele ale lui Ştefan Bocskay (viitor rege al Ungariei) şi Gabriel Bethlen, pe de altă parte;

Istoricul comunei mai arată că în 1739 așezarea Balinţ a fost incendiată de trupele imperiale conduse de generalul de origine elveţiană Robert de Lentulus, motivându-se că în sat erau bande de lotri (hoţi la drumul mare).

Potrivit Wikipedia, Robert Scipio von Lentulus provenea dintr-o familie presupus inițial romană (probabil Linser ) care avea sediul la Berna din 1592. Tatăl său, Caesar Joseph von Lentulus († 1744), a fost în serviciul militar austriac , iar Robert Scipio, după antrenament la școala iezuită din Viena, s-a alăturat armatei austriece ca steag în regimentul de dragoni Philippi în 1728.

În Războiul de Succesiune a Poloniei, Lentulus a luat parte la campania din 1734 din Italia ca adjutant al feldmareșalului contele Mercy , care a căzut în bătălia de la Parma pe 28 iunie și a fost desfășurat în teatrul de război din Rin în 1735.

A luptat în războiul ruso-austriac turc din 1737–39 și în campania 1742–44 în Bavaria și Boemia în timpul războiului de succesiune austriacă. Lentulus a fost implicat și în negocieri militaro-diplomatice, de exemplu în ordonarea liniei de sfert între părțile în conflict, armistițiul din 1735 și reglementarea graniței dintre Banat și Serbia după pacea de la Belgrad .

Alte repere din istoria comunei Balinț:

– 1880 -1890 – în satul Bodo se aşează 60 de familii de maghiari, majoritatea din zona Debreţin;

– 1892 – Bodo este colonizat cu unguri de religie reformată din localitatea Macău (Makó);

– 1925 – Balinţul avea 1.250 de locuitori;

– 22 mai 1925 – se naşte la Balinţ Lidia Fülöp, poetă şi prozatoare;

– 18 august 1936 – se naşte la Balinţ Viorel Muntean, medic primar, fost director al Institutului de Sănătate Publică Timiş;

– 1936 –  în comună existau şcoală primară, grădiniţă de copii, medic de circumscripţie, cor bărbătesc, moară, oficiu poştal şi gară;

– 11 mai 1941 – se naşte la Balinţ Crişu Dascălu, poet şi eseist;

 

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea noastră de cititori:
Marius Ionescu
the authorMarius Ionescu

Lasă un răspuns