Cu o istorie bogată și plină de inițiative temerare, turismul organizat pe Muntele Mic a luat amploare în anii ’30, într-o perioadă de avânt economic și dezvoltare a infrastructurii. Conform informațiilor oferite de istoricul Mircea Rusnac, zona montană devenea treptat o destinație populară pentru turiștii doritori de frumusețe naturală și relaxare.
„În acea vreme, distanţa de 13 km dintre Caransebeş şi Borlova era deja străbătută cu autovehicule precum maşini şi autobuze. De la Borlova, accesul pe munte se făcea pe o potecă bine marcată în lungime de 12 km, care putea fi străbătută în trei ore şi jumătate atât pe jos, cât şi călare pe cai voinici de munte. În 1935-1936 era deja în lucru un drum pentru automobile până la staţiunea de pe munte. Staţiunea propriu-zisă a fost întemeiată în acei ani la altitudinea de cca. 1.500 m, la liziera superioară a pădurii de brazi. Locul a fost ales într-un mod fericit, fiind scăldat toată ziua în razele soarelui şi ferit de vânturi, temperatura fiind una potrivită”, arată Mircea Rusnac, pe blogul său Istoria Banatului.
Timișorenii au contribuit decisiv la dezvoltarea stațiunii
Inițiativa de a promova și dezvolta această regiune a fost preluată de „Asociația Muntele-Mic a funcționarilor municipiului Timișoara” (prescurtată „Amic”), înființată la 29 august 1934. Această asociație, alcătuită din funcționari ai Tramvaielor, Uzinei Electrice Comunale Timișoara și Alimentării cu apă, a avut ca scop înzestrarea și popularizarea zonei.În anul 1936, în pe Muntele Mic existau deja mai multe locuri de cazare.
„În staţiune se aflau următoarele „case de adăpost”: 1. Castelul Batalionului 11 Vânători de Munte, construit în 1930 din iniţiativa comandantului de atunci, colonelul Ion Dumitrache, şi având 100 de locuri; 2. Cabana Rotary, construită în toamna anului 1933 de către familia Prochaska şi de Clubul Rotary din Timişoara, cu 35 de locuri; 3. Casa „Cuibul nostru” a Comunităţii de Avere din Caransebeş, având 10 locuri şi dispunând de curent electric; 4. Cabana „Brădişor”, cu 20 de locuri; 5. Casa de recreaţie „Bella-Vista”, cu 50 de locuri”, arată Rusnac.
În plus, Uzina Electrică Comunală Timișoara a contribuit la confortul vizitatorilor prin construirea unei uzine hidroelectrice în anul 1935, iar Casa de recreație a județului Severin era încă în construcție în același an, având planuri pentru 26 de locuri.
Primele trasee turistice și patru luni pline de zăpadă pe an
Astfel, Muntele Mic a devenit treptat o destinație turistică apreciată, datorită eforturilor „Amic” și a comunității locale de a pune în valoare frumusețea naturală și de a oferi turiștilor condiții deosebite de relaxare. Această perioadă din istoria turismului în regiune marchează începutul unei tradiții care continuă și în prezent, făcând din Muntele Mic un loc de atracție pentru iubitorii de natură și aventură.
„Din staţiune se puteau parcurge numeroase trasee turistice. Până la vârful Muntele Mic, care în epocă se considera că are 1.806 m înălţime, se putea face o oră. De asemenea, se putea ajunge în patru ore până la maiestuosul vârf Ţarcu (2.190 m) sau până la Caleanu (2.196 m), apoi la Nedeia, Mătania, Baicu etc. La trei ore de mers se afla casa de adăpost „Cuntu” a Clubului Turistic Bănăţean, iar în patru ore se putea ajunge în staţiunea subalpină Poiana Mărului. Posibilităţile de plimbări şi excursii prin natură erau de altfel nenumărate, oferind cele mai variate peisaje şi privelişti superbe. Muntele Mic servea şi ca bază de plecare în ture mari, precum Retezat, Godeanu, Murariu, Munţii Cernei etc. La rândul lor, schiorii puteau găsi acolo platouri imense de aproape 1.000 ha, cu pante infinite şi o zăpadă constantă timp de patru luni pe an. Alţi turişti mergeau pe Muntele Mic numai pentru recreere la razele solare alpine şi în aerul ozonat al pădurilor”, afirmă istoricul bănățean.
Crucea a fost ridicată deasupra staţiunii, pe Cleanţul Găinii. A fost facută din lemn de brad, având înălţimea de 25 m şi lăţimea de 2 m. Ea a fost realizată tot de Enric Finz. A fost sfinţită printr-o ceremonie fastuoasă în zilele de 11-12 iulie 1936. În 1939 pe Muntele Mic a fost edificat şi un schit.
Mai multe pe Istoria Banatului.
