joi, noiembrie 26, 2020
Oameni din Banat

Un tânăr din Banat a pus pe picioare o afacere profitabilă, valorificând laptele de măgăriţă

Un tânăr  din Banat, de la confluenţa judeţelor Caraş-Severin cu Timiş, pe raza comunei Găvojdia, localitatea Sălbăgel a pus bazele unei ferme de măgari. 

O investiţie serioasă, care la niciun an de la înfiinţare începe să dea primele semne de eficienţă. Andrei Cut din Lugoj este cel care a pus bazele acestei ferme, nu a avut nici studii de specialitate şi nici experienţă zootehnică, dar a acumulat lucrând câteva luni la o fermă din Austria şi informându-se temeinic despre creşterea asinilor şi beneficiile laptelui acestora. Deşi există puţină informaţie despre creşterea măgarilor în România, perspectivele de piaţă l-au convins.

„Am fost 6 luni în Austria şi lucrând acolo la o fermă, tot printre animale, mi-am zis că în străinătate e greu, nu e de mine şi să încerc să fac ceva aici în ţară. Şi cu banii adunaţi, am revenit acasă, am studiat înainte, am citit foarte mult despre creşterea măgăriţelor şi despre beneficiile laptelui acestora şi într-o săptămână mi-am cumpărat prima măgăriţă. Am începu să beau laptele, să văd ce gust şi ce efecte are şi aveam câte un client, doi pe săptămână, mergea destul de rău, dar aşa este la început. În timp au crescut cerinţele, am ajuns la 8-9 litri pe săptămână, şi am început să mai achiziţionăm”, povestește Andrei.

A început cu o singură măgăriţă, a cumpărat mai multe exemplare pe parcurs, din Sibiu, de pe Ţarcu, din mai localităţi cărăşene şi a început să extindă ferma, ajungând în prezent la 23 de capete. Asinii sunt găzduiţi în două grajduri şi primesc ca hrană un meniu diversificat compus din cereale, fructe şi legume bio.


„Din Sibiu am luat o măgăriţă cu pui, din Caraş-Severin de la Glimboca, o alta, de pe Ţarcu, alte trei exemplare şi aşa uşor uşor am ajuns la un efectiv de 23 de capete, din care 19 măgăriţe şi 4 măgari. Nu este foarte simplu să obţi aşa de mult lapte ca de la o vacă, spre exemplu, cu toate că din punct de vedere al alimentaţiei, cantitatea de furajare este aceeaşi, adică o măgăriţă consumă ca o vacă, dar măgăriţa produce aproximativ 800 de grame de lapte pe zi şi o vacă, între 12-15 litri, oamenii însă nu înţeleg acest lucru şi ne confruntăm şi cu păreri pozitive, dar şi negative

Pentru desfacere avem pagina de socializare „The Donkey Farm” unde postăm zilnic atât imagini cu laptele, cât şi cu măgarii, locul de păşunat, furajele, iar doritorii ne contactează, lansează comanda şi personal livrăm în fiecare marţi şi vineri în Reşiţa unde momentan avem cele mai multe comenzi”, spune Andrei Cut .

Laptele de măgăriţă, cel mai scump de pe piaţă, e la mare căutare. 100 de lei litrul garantează rentabilitatea investiţiei. Andrei Cut preia comenzile pe internet, pe pagina de socializare a fermei şi livrează personal laptele beneficiarilor, iar cerinţele cele mai mari vin chiar de pe piaţa cărăşană, din Resita, între 8 şi 9 litri pe săptămână.
Gerhard Chwoika

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea noastră de cititori: