În perioada 19 iulie- 30 septembrie 1891, Timişoara a găzduit Expoziţia Industrială şi Agricolă, una din marile evenimente de profil din Europa acelor vremuri. Expoziţia s-a desfăşurat în actualul parc al copiilor cât şi în Parcul Rozelor, care atunci s-a numit Parcul Franz Josef. Au fost ridicate opt pavilioane – trei dedicate industriei, comerţului şi maşinilor, o hală a industriei, plus un restaurant. Pavilioanele realizate din lemn aveau în total 32 de săli.
În 16 septembrie 1891, la Timişoara a poposit Majestatea Sa Impăratul Austriei şi Rege al Ungariei, Franz Josef I. Acesta a fost primit cu fast în faţa Palatului Culturii. La 27 septembrie, împăratul şi prinţul moştenitor au vizitat Expoziția Industrială şi Agricolă. Publicaţiile vremii scriau că au rămas impresionaţi de tot ce au văzut.
La expoziţia agro-industrială din 1891, grădinarul Wilhem Mühle a primit Crucea de Aur în grad de ofiţer din partea lui Franz Josef, ocazie cu care a devenit florarul oficial al Curţii Imperiale de la Viena.
Potrivit catalogului bilingv maghiar-german editat cu acel prilej, pe 120 de pagini, parcul expoziţiei a fost realizat gratuit de Willhelm Mühle, care adunase la acea expozţie nu mai puţin de 300 de varietăţi de trandafiri. Parcul a fost realizat parţial în stil francez, în concordanţă cu faţada halei industriale, şi parţial în stil englez.
Timişoara avea 44.000 de locuitori
Unul din reperere importante ale anului 1891 este începerea demolării zidurilor de apărare şi astuparea şanţurilor din jurul cetăţii, avizat de împăratul Franz Josef. În 1891 au fost complet demolate cele trei porţi de acces în Cetate, Poarta Vienei, Petrovaradin şi Ardealului.
În 1891, Timişoara avea 44.000 de locuitori şi era în plin având al dezvoltării edilitare, industriale şi culturale.
Cu acest prilej au venit în Timişoara o mulţime de oameni importanţi, afacerişti, vizitatori, turişti, la sfârşit de an fiind înregistraţi un număr impresionant de pasageri la societatea de tramvai.
Fotograful oficial al evenimentului a fost timișoreanul Kossak Jozsef. Fotografiile de mai jos îi aparţin şi au fost preluate de pe portalul banattera.net.