Faima lui Constantin Brâncuși străbate din nou granițele, cu o revenire triumfală în inima presei internaționale. Jurnaliștii de la Le Monde au dedicat spațiu generos orașului Timișoara, ilustrând o poveste captivantă despre o expoziție care a marcat, încă o dată, forța și frumusețea operei marelui artist.Autoarea articolului, Roxana Azimi, scrie că inițiativa de aduna operele artistului într-un singur loc a fost „un pariu nebunesc” care a fost câștigat de Timișoara.
Le Monde arată că expoziția, desfășurată în cadrul festivităților anului Capitalei Europene a Culturii, propune o incursiune spectaculoasă în universul artistic al lui Brâncuși. După succesul expoziției dedicate lui Victor Brauner, Timișoara încheie cu mândrie festivitățile anului 2023 cu o expoziție consacrată altei figuri emblematice a artei românești.
Un moment istoric
Jurnaliștii îl citează pe Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș, care consideră expoziția:”Un moment istoric, care va rămâne în memoria tuturor”. Evenimentul, un adevărat miracol realizat sub îndrumarea fundației Art Encounters și a colecționarului Ovidiu Sandor, propune o privire adâncă în sufletul și creația lui Brâncuși.
Cei de la Le Monde sunt de părere că pariul nebun al organizatorilor a presupus obținerea unor capodopere care, de obicei, își găsesc loc în marile muzee internaționale. Muzeele românești posedă, în principal, sculpturi academice din prima parte a vieții lui Brâncuși, dar pentru această expoziție au fost necesare renovări majore în Palatul Baroc, cu un cost impresionant de 2,5 milioane de euro.
Institutul Francez din Timișoara, sub conducerea lui Tilla Rudel, a fost un partener-cheie în realizarea schimburilor cu Franța, a doua patrie a artistului. Doina Lemny, curatorul expoziției, și-a folosit experiența acumulată la Centrul Pompidou din Paris pentru a obține împrumuturi de la acest prestigios muzeu.
Le Monde subliniază eforturile pentru organizarea unei astfel de expoziții unice
Autorul articolului consideră că expoziția se transformă într-o călătorie între epoci, între trecut și prezent, unde lucrările emblematice ale lui Brâncuși se împletesc cu imagini de epocă, furnizate de dealerul de artă David Grob. Acest amalgam de elemente oferă publicului o perspectivă complexă și bogată asupra operei și personalității marelui sculptor.
Articolul din Le Monde arată și că dificultatea organizării evenimentului nu a constat doar în obținerea capodoperelor, ci și în confruntarea cu complexitatea personalității lui Brâncuși, învăluită într-un mister dens. Expoziția se transformă într-o luptă împotriva tentativelor de a-l reda pe Brâncuși doar ca pe un simbol folcloric sau religios, încercând să-i păstreze universalismul și să-l apere de naționalismul forțat.
Brâncuși, „țăranul din Carpați,” și-a păstrat mereu legătura cu România, iar expoziția din Timișoara își propune să aducă în prim-plan această loialitate față de moștenirea sa. Între sculpturile academice din prima parte a vieții și cele abstracte create după sosirea la Paris, Brâncuși a creat un dialog artistic între cele două lumi care îl definesc.
Expoziția, o combinație de capodopere, imagini de epocă și documente inedite, nu este doar o retrospectivă a creației lui Brâncuși, ci și o celebrare a complexității și diversității artistice ale „românului universal.” Așadar, Timișoara continuă să-și arate măreția culturală și să aducă lumii privirea sa proprie asupra unui maestru al sculpturii mondiale.