Edward Teller s-a născut la 15 ianuarie 1908 în Budapesta, într-o familie de evrei. Mama sa, Ilona, era originară din Lugoj, iar această legătură cu orașul a avut un impact semnificativ asupra copilăriei sale. Într-o perioadă de tulburări politice în Ungaria, în anul 1919, familia Teller a fost blocată în Lugoj din cauza frontierelor închise. Această perioadă a fost consemnată într-o carte autobiografică a lui Teller, unde el a vorbit despre experiențele sale din această perioadă tumultoasă.
Cristian Ghinea, scriitor și jurnalist local, a scris despre copilăria lui Teller, după ce a aflat informații și de la vechile familii care au trăit în Lugoj. Ghinea arată că în timpul șederii sale la Lugoj, Teller a luat lecții de pian cu dr. Iosif Willer, un profesor renumit cu studii la Budapesta.
Legătura cu Lugojul a rămas vie și prin propunerea unu consilier local de a-l face cetățean de onoare, pe Teller. Această propunere a stârnit dezbateri intense, însă nu s-a materializat. Contactat telefonic, de jurnalistul Cristian Ghinea, fostul consilier Bakk Miklos, cel care a propus acordarea titlului pentru Teller a declarat:
“Despre anii petrecuţi la Lugoj, Teller a vorbit într-o carte autobiografică, de fapt un lung interviu acordat la doi jurnalişti americani. Familia mamei sale era originară din Lugoj şi se numea Deutsch. Era o familie de comercianţi înstăriţi, a căror fiică, Iuliana, s-a căsătorit cu un avocat din Budapesta: Max (Miksa) Teller. Tinerii s-au mutat la Budapesta, unde s-a născut Edward. Acesta venea frecvent în vacanţe la Lugoj, cea mai lungă perioadă petrecută aici fiind între 1919 şi 1920, o perioadă tulbure din istoria Banatului. Pentru că graniţele erau închise, Teller a rămas blocat aici un an alături de mama sa, asistând şi la instalarea noilor autorităţi române. Mai târziu, într-un interviu radiofonic, Teller îşi amintea o întâmplare hazlie legată de inventivitatea unui director de penitenciar din noua administraţie, care găsise soluţia unor inedite venituri “suplimentare”: contra unei sume de bani, îi lăsa liberi pe deţinuţi două zile la sfârşit de săptămână, iar locurile rămase libere le închiria ţăranilor care veneau să-şi vândă marfa în târg!”
Relația tumultoasă cu Oppenheimer
Edward Teller a fost unul dintre marii fizicieni din laboratoarele de la Los Alamos unde a condus proiectul de dezvoltare a bombei cu hidrogen. Aici, abilitățile sale și viziunea asupra fizicii nucleare au avut un impact semnificativ asupra progresului științific și militar.
Însă, contribuția sa nu a fost fără controverse, iar implicarea sa în demiterea lui J. Robert Oppenheimer a stârnit discuții aprinse. În perioada Proiectului Manhattan și ulterior, Edward Teller a avut o relație tumultoasă cu fizicianul J. Robert Oppenheimer, cunoscut pentru rolul său de conducere în dezvoltarea bombei atomice. Conflictul dintre cei doi a fost accentuat de diferențele de abordare în ceea ce privește dezvoltarea armelor nucleare, precum și de divergențele lor personale.
A regretat folosirea bombelor atomice
Ulterior, Teller a declarat public că regretă utilizarea primelor bombe atomice împotriva unor orașe civile în timpul celui de-al doilea război mondial și a afirmat că, înainte de bombardarea orașului Hiroshima, ar fi încercat să-l convingă pe Oppenheimer să susțină la Casa Albă posibila suficiență a unei „explozii demonstrative a unei bombe atomice” care să poată fi observată de comandamentul armatei japoneze și de cetățenii japonezi, înainte de a fi folosită pentru a omorî mii de oameni. „Mai bine un scut decât o sabie” a fost titlul uneia din cărțile scrise de el despre acest subiect.
Teller este considerat a fi una din sursele de inspirație pentru personajul Dr. Strangelove (Dr. Strangelove, or How I Learned to Stop Worrying and Love the Bomb) din filmul satiric din 1964 al lui Stanley Kubrick cu același titlu. În interviul din 1999 acordat revistei Scientific American, se arată că la o întrebare legată de acest subiect, Teller s-a arătat jignit: „Nu mă cheamă Strangelove. Nu știu despre Strangelove. Nu mă interesează Strangelove. Ce altceva pot să spun?… Uite, mai repetă asta de vreo trei ori, și te dau afară din birou”.
Laureatul Premiului Nobel pentru Fizică Isidor Isaac Rabi s-a exprimat că „lumea ar fi fost mai bună fără Teller”. Grupul punk american Bad Religion, în albumul No Substance i-a dedicat lui Teller un cântec: „Cel mai mare criminal din istoria americană”
