Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei pe 5 ianuarie și, ulterior, al Țării Românești pe 24 ianuarie 1859. După o activitate diplomatică susținută, în 1862, Cuza a obținut recunoașterea internațională a statului unitar modern sub numele de România. Reformele instituite de Cuza aveau scopul de a grăbi apropierea de nivelul de viață occidental, însă s-au lovit de rezistența forțelor politice conservatoare. După doar șapte ani de domnie, în 1866, Cuza a fost obligat să abdice și să plece în exil.
El a decis să se stabilească în Imperiul Austriac. În drum spre Viena, caleașca sa s-a oprit la Timișoara, de unde pornea linia de cale ferată ce lega provincia de capitala imperială. Timișoara, fiind primul mare oraș al imperiului, ar fi putut deveni o reședință potrivită pentru Cuza.
În zilele de 7 și 8 martie 1866, Cuza a fost găzduit la hotelul „Der Trompeter”, unde a primit vizita și omagiile românilor bănățeni veniți să-l salute. Clădirea cu două etaje și un turn pe colț, situată la intersecția străzilor Eugeniu de Savoya și Augustin Pacha, numărul 6, era unul dintre cele mai elegante hoteluri din Timișoara de odinioară.
Astăzi, clădirea este un imobil istoric frumos restaurat, dar, din păcate, plăcuța informativă de pe fațada sa este incompletă și conține inexactități. Pe peretele clădirii se află o placă de marmură care menționează că, în 1866, Cuza, în drum spre exil, a poposit aici. Pe plăcuță scrie că „aici Cuza și-a petrecut ultimele două zile pe pământ românesc”, însă, la vremea respectivă, Timișoara era încă un oraș important din Imperiul Austriac, nu din România.
Majoritatea ghizilor care lucrează cu turiști străini nu includ acest obiectiv în traseele lor.
„E frumos renovată clădirea, dar eu, în traseul meu cu turiștii, nu ajung la ea. Am structurat altfel traseul, și, în plus, cei mai mulți turiști pe care îi am sunt străini, iar Alexandru Ioan Cuza nu le spune nimic. Nu le rezonează cu nimic, de aceea nu o includ. Pentru români și pentru localnici e interesantă povestea, mai ales dacă este prezentată așa cum trebuie. De exemplu, că este locul unde Cuza a petrecut ultima noapte pe teritoriul actual al României, pentru că, la vremea respectivă, Timișoara nu făcea parte din România, acest aspect este bine cunoscut”, a declarat Ludovic Satmari, unul dintre cei mai bine cotați ghizi timișoreni pe site-ul TripAdvisor.
În plus, pentru a stârni interesul turiștilor străini și pentru a respecta adevărul istoric, ar fi corect ca pe plăcuță să fie incluse informații și despre împăratul Iosif al II-lea (1741-1790), care a stat la „Der Trompeter” în 1768, împăratul Francisc I (1768-1835), în 1807, precum și despre Franz Josef (1830-1916), împăratul Austro-Ungariei, care a fost găzduit aici de mai multe ori.
„Ar fi bine să fie spusă întreaga poveste a hanului, pentru că este interesantă. Ar căpăta o relevanță mai mare și pentru turiștii străini. Turiștii devin atenți atunci când aud lucruri care pot fi integrate în cunoștințele lor anterioare. Dacă la această casă menționezi și nume mari europene, turiștii străini vor simți o legătură mai puternică. În felul acesta, l-am promova mai bine și pe Cuza”, a mai spus Ludovic Satmari.
Nobilimea înaltă, dar și oamenii cu stare trăgeau la acest han, renumit pentru serviciile impecabile și bucătarii de prestigiu. Tatăl poetului Nikolaus Lenau ar fi stat perioade îndelungate la „Der Trompeter”, unde și-ar fi pierdut o mare parte din avere la jocurile de cărți.
Dan Ignea, un ghid care se ocupă de turiști români, include în prezentările sale și momentul legat de Cuza.
„Consider acest loc de mare relevanță pentru turiști, mai ales pentru localnici și grupurile de turiști români. În itinerariul meu, facem un popas în dreptul Casei Cuza, cum mai este cunoscută după cafeneaua care a funcționat acolo în urmă cu câțiva ani. Ne amintim de relevanța istorică a acestui imobil, prin faptul că fondatorul României moderne, Alexandru Ioan Cuza, a poposit aici în ultima sa noapte pe pământ românesc, așa cum menționează plăcuța, chiar dacă formularea este improprie. La acea vreme, Timișoara era un oraș important al imperiului”, a spus Dan Ignea.
Referitor la popasul lui Cuza, Dan Ignea oferă turiștilor detalii care completează tabloul șederii acestuia la Timișoara. El menționează că lui Cuza i s-ar fi propus să rămână în acest oraș important al imperiului.
„O mulțime de oameni s-au îndreptat să-l vadă pe Cuza. Printre ei a fost și Ioan Slavici, care, la acea vreme, studia la Liceul Piarist din Timișoara. Lui Cuza i s-a propus chiar să rămână la Timișoara. Cu toate acestea, a preferat să se stabilească la Viena. În cadrul tururilor, menționăm și vizitele împăraților austrieci, foarte importanți pentru istoria universală”, a mai spus Dan Ignea.
Clădirea inițială de pe acest spațiu a fost construită în 1752 de judecătorul Anton Seltman și avea doar un etaj. Abia în anul 1899 i s-a adăugat al doilea etaj.
Pentru a spori atractivitatea turistică a fostului hotel „Der Trompeter”, s-ar putea realiza o replică a fostei firme, care se află acum în custodia Muzeului Banatului. O tăbliță aurită, pe care era reprezentat un trompetist pe un cal, anunța hanul cel mai căutat din Timișoara anilor 1800. Montarea unei replici pe clădire ar adăuga cu siguranță un farmec aparte.
