Evenimente

FOTO 35 de ani de la Proclamația de la Timișoara. Inaugurarea tramvaiului pictat de artistul Dan Perjovschi, dezvelirea plăcuței multilingve de pe Operă și alte evenimente care marchează momentul

Pe 11 martie 2025 se împlinesc 35 de ani de la lansarea Proclamației de la Timișoara, un document fundamental al Revoluției Române din decembrie 1989. Pentru a marca acest moment, Societatea Timișoara, împreună cu Primăria Timișoara, prin Casa de Cultură a Municipiului și Visit Timișoara, organizează o serie de acțiuni menite să reafirme principiile și valorile fondatoare ale documentului.

RETIM

„Cu toate că vedem în țară schimbări semnificative în ultimii 35 de ani, sunt aspecte esențiale legate de construcția democratică a României care nu s-au schimbat. Observăm că, în ultima perioadă, România a scăzut în statisticile privind gradul de democratizare al țării. Pe de altă parte, vreau să subliniez că Proclamația de la Timișoara nu a fost doar a noastră, a Societății Timișoara, ci a aparținut întregii comunități timișorene. Pe 9 martie 1990, Consiliul Local a adoptat oficial Proclamația de la Timișoara, conferindu-i o semnificație aparte pentru oraș. Apoi, pe 11 martie 1990, mii de timișoreni au aderat la această Proclamație. Au urmat strângeri de semnături pentru susținerea ei. În anii ’90, timișorenii care circulau prin restul țării și aveau numere de înmatriculare de Timiș erau adesea agresați, dar niciodată nu au renunțat la convingerile lor”, a declarat Florian Mihalcea, președintele Societății Timișoara.

Fluturi și albine vii - expoziție

 

Pentru a readuce în atenția publicului amploarea susținerii Proclamației, pe fațada Garnizoanei de pe strada Alba Iulia a fost amplasat un mesh de mari dimensiuni, cu câteva dintre semnăturile celor 189.510 susținători din 1990.

Evenimentele dedicate aniversării au început astăzi, cu lansarea unui tramvai inscripționat tematic de artistul Dan Perjovschi. „Am mai realizat un tramvai tematic în trecut, iată că am devenit artistul tramvaielor. Este un fel de test, pentru că trăim într-o atmosferă în care conceptele sunt deturnate. Provocarea a fost să lucrez cu texte și istorii, menținând totul într-un cadru democratic. Eu sunt din Sibiu și Revoluția m-a prins acolo, dar anterior lucram la Oradea. Nu știu câți își mai amintesc, dar timp de o săptămână întreagă, toată România s-a prefăcut că nu știe ce s-a întâmplat la Timișoara. Astăzi, curajul pare să însemne să înjuri pe cineva pe Facebook. Atunci, armata a fost cu noi, dar după ce trăsese în noi. La Sibiu există un bulevard care poartă numele Milea, fostul șef al represiunii de la Timișoara”, a declarat Dan Perjovschi.

De asemenea, pe clădirea Operei Naționale a fost montată o plăcuță multilingvă (în română, maghiară, germană, sârbă și engleză), marcând locul unde, pe 11 martie 1990, Proclamația de la Timișoara a fost citită pentru prima dată public, de la balconul Operei.

„Ne-am gândit să organizăm o serie de evenimente pentru a resemnifica Proclamația de la Timișoara, deoarece trăim vremuri foarte ciudate, în care visele, planurile și lozincile de atunci sunt preluate de grupuri cu scopuri total diferite față de ce ne doream noi în 1990. Mă refer la grupurile radicale care astăzi strigă lozinci precum ‘Libertate!’ sau ‘Jos dictatura!’. Este esențial să amintim că, în 1990, mii de oameni au semnat o proclamație care conținea câteva puncte esențiale, dar care transmiteau un mesaj clar: România trebuie să meargă într-o direcție democratică. Din păcate, mulți habar nu au ce a însemnat Punctul 8”, a declarat Brândușa Armanca, membră a Societății Timișoara.

De asemenea, au fost prezentate fotografii realizate de Liviu Tulbure în primele luni ale anului 1990, ilustrând impactul pe care Proclamația l-a avut asupra timișorenilor.

Biblioteca Central Universitară a vernisat o expoziție de carte și presă ilustrativă pentru Proclamația de la Timișoara.

Evenimente importante pe 15 martie

Momentul central al acțiunilor va avea loc sâmbătă, 15 martie, de la ora 10:30, la Cinema Studio, unde istoricul francez Thierry Wolton va susține o conferință despre impactul regimurilor comuniste în Europa.

Tot pe 15 martie, de la ora 13:30, la Cinema Studio, va avea loc ceremonia de decernare a Premiilor Societății Timișoara, eveniment ce recunoaște contribuțiile remarcabile la promovarea valorilor democratice și civice. Premiul „Secera și Ciocanul” i-a fost acordat lui Rareș Bogdan.

Sâmbătă seara, de la ora 18:00, în centrul Timișoarei va avea loc un miting „Pro Europa”, la care sunt invitați toți timișorenii.

Ce a fost Proclamația de la Timișoara?

Proclamaţia de la Timişoara a fost un program-cadru care a apărut la scurt timp după căderea regimului Ceauşescu. Noua putere a încercat în mod activ să denigreze acest document.

Societatea civilă timișoreană nu a considerat că Revoluția, începută în decembrie 1989, s-a încheiat odată cu preluarea puterii de către Frontul Salvării Naționale, condus de Ion Iliescu.

În Timișoara se dorea continuarea luptei împotriva foștilor comuniști, nomenclaturiști și securiști, care s-au regrupat după execuția soților Ceaușescu. Astfel, protestele au continuat în oraș. Intelectualii timișoreni s-au organizat în cadrul Societății Timișoara.

În februarie 1990, membrii Societății Timișoara au elaborat un document-program care, conform viziunii lor, ar fi dus la o adevărată schimbare de regim. Acesta s-a numit Proclamația de la Timișoara, a avut 13 puncte și a fost citită de George Șerban, pe 11 martie 1990, din balconul Operei din Timișoara, în fața a peste 15.000 de oameni.

Inițiatorul Proclamației a fost scriitorul George Șerban, pasionat de istorie, care a înțeles încă din decembrie 1989 că obiectivele anticomuniste ale Revoluției Române trebuie sintetizate într-un document scris.

Primul punct al Proclamației de la Timișoara afirma caracterul profund anticomunist al Revoluției Române. Punctele 5 și 6 cereau alegeri libere și combaterea manipulării prin publicarea unei istorii reale a comunismului. Punctul 8, cel mai cunoscut, solicita interzicerea foștilor activiști comuniști și a ofițerilor de Securitate de a candida în alegeri. Ultimele puncte vizau liberalizarea economiei, descentralizarea administrativă și reluarea legăturilor cu exilul românesc.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea noastră de cititori:
Marius Ionescu
the authorMarius Ionescu

Lasă un răspuns