”Din când în când, istoria lumii trece și prin Banat. În arhivele FBI apare drept Anna Sage. În presa americană a rămas pentru totdeauna ”The Woman in Red”. În Banat era Ana Cumpănaș, femeia născută la Comloșu Mare care avea să intre, aproape fără voie, într-unul dintre cele mai celebre episoade din istoria Statelor Unite”, scrie Muzeul Național al Banatului, care amintește de acest moment la exact 92 de ani de la producerea lui.
Ana Persida-Cumpănaş s-a născut în satul Lunga, comuna Comloşul Mare, în 1889. A emigrat în America în 1914, unde, la început, a lucrat ca prostituată. La 35 de ani a devenit cea mai bogată româncă din SUA, fiind patroana unui mare hotel din Chicago. A devenit una din iubitele lui John Dillinger, considerat pe atunci ”inamicul nr.1 al Americii”. Ana Cumpănaş a făcut o înțelegere cu FBI, care a pus cel mai mare preţ de până atunci pentru prinderea unui om, 25.000 de dolari.
”22 iulie 1934. Chicago. În fața cinematografului Biograph, John Dillinger, inamicul public nr. 1, pășește liniștit spre ieșire. Lângă el merge Ana. Presa avea să spună că roșul hainelor ei l-a făcut ușor de recunoscut. Câteva clipe mai târziu răsună focurile de armă. Dillinger cade sub gloanțele agenților federali, iar numele Anei Cumpănaș începe propria lui călătorie prin ziare, cărți, filme și legende. În mai 1936, expulzată din Statele Unite, revine în România”, scrie Muzeul Național al Banatului.
În trenul care o aduce spre Timișoara, un reporter al Ilustrațiunii Române îi ia unul dintre puținele interviuri acordate vreodată. Întrebată despre ziua care i-a schimbat viața, Ana Cumănaș răsoune: ”Poliția îmi promisese că-l va captura viu. Când l-au împușcat în fața mea, am avut un moment de mare groază. Omul acesta murise din pricina mea.” Spunea că își dorește o viață liniștită la Comloșu Mare, o fermă și un nume care să apară pe sticlele cu lapte și pe lăzile cu ouă, ”Ana Cumpănaș”.
Moartea ei, la Timișoara, în 1947, a deschis un ultim capitol. ”Documentele istorice oferă puține răspunsuri. În schimb, legendele au prins rădăcini. S-a vorbit despre răzbunare, despre un ac înfipt în ceafă, despre un bilet lăsat pe ușă, despre un sfârșit care părea desprins dintr-un film noir. Nimic nu a fost dovedit pe deplin. Tocmai această umbră de mister i-a păstrat povestea vie. Astăzi, Ana Cumpănaș rămâne unul dintre cei mai surprinzători bănățeni ajunși în marile povești ale secolului XX. O femeie din Comloșu Mare care a schimbat, pentru câteva secunde, destinul celui mai vânat om al Americii și a intrat, fără să știe, în legenda unei lumi întregi”, mai arată cei de la Muzeul Banatului.
Povestea Anei Cumpănaș a fost transpusă în romanul ”Femeia în roșu”, semnat de Mircea Mihăeș, Mircea Nedelciu și Adriana Babeți. Chiar și cartea are o poveste aparte. Predat Editurii Militare în 1988, manuscrisul, deși aprobat inițial, a fost retras din tipografie. A fost editat în 1990 de Editura Cartea Românească și reeditat în 1997 și 1998 de Editura ALL. În 1996-1997, a fost ecranizat de regizorul Mircea Veroiu, iar în 1998 a fost dramatizat de Cătălina Buzoianu și jucat pe scena Teatrului Național din Timișoara. Din anul 2000, romanul ”Femeia în roșu” a intrat ca obiect de studiu în manualul de Limba și literatura română pentru clasa a X-a al Editurii Humanitas. Povestea a fost și tema unui documentar din seria ”Timișoara. Hartă secretă: oameni și locuri”, în care scriitoarea Adriana Babeţi și echipa ei explorează istoriile uitate, neștiute, dar impresionante ale Timișoarei, proiect care a făcut parte și din Programul Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023.
