În lumea fascinantă a artefactelor antice, unele obiecte au captivat imaginația oamenilor de-a lungul timpului. Unul dintre aceste artefacte este ghiocul panteră, o cochilie de o frumusețe unică și o istorie încărcată de mister, care se regăsește printre colecțiile de la Muzeul Banatului.
Încă de la primele sale apariții înregistrate, acesta a fost venerat și folosit într-o varietate de scopuri, de la ornamente sacre la instrumente de ghicit.
Datorită aspectului său de porțelan, ghiocul panteră a fost considerat un simbol al rafinamentului și al misterului încă din cele mai vechi timpuri. Descoperiri arheologice remarcabile, precum cele din piramidele egiptene sau din ruinele antice de la Pompei, au atestat prezența acestui minunat obiect în culturile străvechi.
Ghiocul panteră continuă să fie parte din folclorul și tradițiile locale
În Europa, ghiocul panteră a fost adesea folosit ca ornament și simbol religios. În mormintele sarmaților, un popor migrator de origine iraniană, acesta a fost găsit frecvent, sugerând o semnificație specială în credințele și practicile lor funerare.
În prezent, în România, ghiocul panteră continuă să fie parte din folclorul și tradițiile locale. Acesta este utilizat în mod frecvent ca instrument magic pentru ghicitul viitorului de către așa-zisele ghicitoare. Acestea susțin că ar cunoște tainele interpretării sunetelor emise atunci când se amplifică prin aceste cochilii, oferind oamenilor răspunsuri și îndrumare în privința vieții lor.
Ghiocul panteră, sau Cypraea pantherina, face parte din familia Cypraeidae și este cunoscut pentru dimensiunile sale medii, cu o lungime cuprinsă între 3.7 și 11.8 cm. În mod obișnuit, atinge o lungime medie de 5.7 – 6.5 cm. Arealul său biogeografic inițial este limitat la Marea Roșie, însă, datorită construcției canalului Suez, a ajuns și în estul Mediteranei.
Ghiocul din Banat, descoperit într-un mormânt din județul Timiș
Una dintre cele mai remarcabile descoperiri locale de la Gelu, din județul Timiș, unde celebrul arheolog bănățean Florin Medeleț a descoperit, în anul 1972, un mormânt sarmat datând de la sfârșitul secolului al III-lea până la jumătatea secolului al IV-lea p.Chr. În mormântul unei femei sarmate a fost găsită o cochilie de ghioc panteră, alături de alte artefacte prețioase precum mărgele din chihlimbar, carneol și sticlă.
Exemplarul recuperat din mormânt este de o frumusețe rară, având o formă oval-piriformă și o suprafață predominant aspră și erodată. Cu o lungime de 7.47 cm și o lățime de 4.3 cm, această cochilie reprezintă o dovadă concretă a importanței și a reverenței acordate ghiocului panteră în cultura și spiritualitatea popoarelor antice.
Astfel, ghiocul panteră rămâne un simbol al misterului și al conexiunii cu trecutul, continuând să inspire și să fascineze oamenii din toate colțurile lumii.
