miercuri, august 26, 2026
Acasă Blog Pagina 4

Au început ”ploile de stele”! De unde se văd cel mai bine Perseidele

0

În 2026, Perseidele se văd cel mai bine în România în noaptea de 12 spre 13 august, după miezul nopții. Maximul curentului de meteori este așteptat în dimineața de 13 august, iar Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” recomandă pentru observații atât noaptea de 12 – 13 august, cât și pe cea de 13 – 14 august.

”Ploile de stele” sunt mai vizibile între miezul nopţii şi orele dinaintea zorilor, când Luna luminează cel mai puţin. Vizibilitatea fenomenului astronomic poate fi mai bună în zonele rurale sau regiuni montane, departe de lumina artificială din marile orașe. Nu este nevoie de telescop sau echipamente speciale.

În 2026 există și un avantaj important: Luna nu va deranja semnificativ observațiile, astfel că meteorii mai puțin luminoși vor putea fi văzuți mai ușor. În condiții foarte bune, Perseidele pot produce zeci de meteori într-o oră, însă numărul pe care îl vei vedea depinde în primul rând de poluarea luminoasă, nebulozitate și cât de largă este zona de cer pe care o ai în față.

Unde să mergi în vestul țării pentru a vedea Perseidele?

Retezat – Gura Apelor și Lacul Bucura
Retezatul este una dintre cele mai spectaculoase opțiuni, dar trebuie făcută diferența între zonele accesibile rutier și cele care necesită traseu montan.

Gura Apelor este alegerea mai simplă pentru cei care vor un cer întunecat fără să urce noaptea pe munte. În schimb, Lacul Bucura presupune drumeție și trebuie abordat ca o excursie montană propriu-zisă: sosire pe lumină, echipament potrivit și planificarea din timp a campării sau a nopții petrecute în zonă.

Semenic și Gărâna
Semenicul și Gărâna reprezintă una dintre cele mai bune combinații între cer întunecat și acces relativ facil, la distanță de poluarea luminoasă din Timișoara sau Reșița.

Gărâna are avantajul pensiunilor și al accesului rutier, în timp ce zona Semenicului se află suficient de departe de marile surse de lumină. Și Semenicul s-a numărat printre locațiile analizate în studiile privind observațiile astronomice din România.

Se pot vedea însă foarte bine și de pe dealurile din județele Timiș și Caraș-Severin, din orice punct înalt, situat la minimum 20-30 km de marile orașe.

Amfiteatrul roman de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, primul eveniment de amploare după restaurare

0
default

Pe 8 august, de Ziua Patrimoniului Roman, unul dintre cele mai spectaculoase monumente antice din România găzduiește primul său eveniment de amploare după restaurare.

Restaurat printr-un proiect derulat de Consiliul Județean Hunedoara, cu o investiție de peste 22 de milioane de lei, susținută din fonduri europene și din bugetul județului, amfiteatrul și-a recăpătat frumusețea și este din nou pregătit să primească vizitatori.

”Sarmizegetusa Viva – Ziua Patrimoniului Roman” va permite vizitatorilor să descopere mai bine capitala Daciei Romane.

Programul începe cu deschiderea atelierelor educaționale și creative și a ”Grădinii de Răgaz”, un spațiu destinat relaxării și activităților pentru întreaga familie. Pe parcursul zilei, vizitatorii vor putea participa la tururi ghidate la principalele monumente ale orașului roman: Amfiteatrul, Zona sacră, Forum Vetus și Forum Novum.

La Templul Zeilor Palmyreni va fi organizat un șantier deschis, în cadrul căruia specialiștii vor prezenta cercetările arheologice, precum și etapele de conservare și punere în siguranță a monumentului.

De la ora 16:00, programul continuă cu lansarea volumului ”Les Palmyreniens en Dacie”, semnat de istoricii Ioan Piso și Ovidiu Țentea și vor fi prezentate principalele direcții de dezvoltare și valorificare ale viitorului Parc Arheologic Sarmizegetusa, un proiect important pentru protejarea și promovarea patrimoniului de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Ziua se va încheia cu un concert de muzică clasică susținut de grupul ”Noir Duo”.

Concert caritabil pentru copiii de la ”Louis Țurcanu”. Donațiile merg integral la spital

0

Trupa timișoreană The Other You susține sâmbătă, 8 august, de la ora 21:00, un concert caritabil la Stage Pub din Timișoara (Strada Florimund Mercy nr. 3). Intrarea este liberă, iar toate fondurile strânse în seara respectivă, exclusiv din donațiile publicului, vor fi direcționate integral către Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii ”Louis Țurcanu”.

Banii adunați au două destinații clare. Prima este renovarea și modernizarea spațiilor din secția de boli infecțioase. A doua este achiziția unui aparat Astrup, un analizor de gaze sangvine care scurtează considerabil timpul de așteptare pentru rezultatele analizelor de sânge.

”Este spitalul unde ajung copiii din Timișoara și din județele învecinate atunci când situația devine urgentă. Starea spațiilor și aparatura disponibilă influențează zilnic calitatea îngrijirii primite de micii pacienți, iar acesta a fost motivul pentru care trupa a ales să sprijine acest spital. Publicul este așteptat la o seară de muzică live, cu piese originale și un sound care se plimbă între rock, funk și soul”, transmit organizatorii.

Accesul în club este gratuit, iar donațiile sunt benevole. Fiecare sumă lăsată în cutia de donații ajunge, fără nicio reținere, la Spitalul ”Louis Țurcanu”.

”Nu există o valoare minimă și nici una recomandată. Contează numărul celor care aleg să dea ceva, oricât de puțin”, mai arată inițiatorii evenimentului.

Sofia Imbroane, licențiata în filozofie care a îmbinat educația occidentală cu valorile tradiționale românești

0

Sofia Imbroane s-a făcut remarcată prin inițiativele ei pentru emanciparea și educația femeilor din Banat. Licențiată în filosofie la Viena, ea a îmbinat educația academică occidentală cu dragostea profundă pentru valorile tradiționale românești, devenind o figură centrală în Timișoara interbelică.

S-a născut în anul 1884 la Cernăuți în familia Topor Tarnovietzki, o familie veche bucovineană, înnobilată de polonezi, urmașă a familiilor de răzeși de pe vremea lui Ștefan cel Mare. Sofia a copilărit și a urmat studiile la Cernăuți, unde îl cunoaște pe Avram Imbroane, cel care a râmas în memoria Banatului ca o figură marcantă, teolog, om politic bănăţean, gazetar și deputat, pe atunci student la Facultatea de Teologie. În martie 1910, cei doi  se căsătoresc.

Din călătoria de studii pe care Sofia a întreprins-o, împreună cu soţul său, în oraşele München şi Berlin, în anii 1910 şi 1911, Sofia Imbroane s-a întors în ţară cu dorinţă de a contribui la educaţie socială a femeii. A inspirat-o și programul în vederea asistenţei sociale şi cultivarea industriei casnice naţionale, pe care l-a văzut realizat în Germania. Astfel, a apărut ideea înfiinţării în Banat a unei ”Şcoli pentru educaţia socială a femeii”.

După ce a aflat că la Bucureşti există deja o asociaţie similară, a cărei preşedintă de onoare era Regina Maria, a decis să își pună în practică ideile în cadrul acestei asociaţii, arată un articol publicat de Asociatia Pro Democratia, parte din proiectul Danube Women City Guide. Pe 6 iunie 1921 are loc Adunarea Generală de constituire a ”Asociaţiei Cercurilor de Gospodine – Regionala Banat”, a cărei preşedintă devine.

Sofia Imbroane organizează colecte de îmbrăcăminte şi alimente destinate copiilor săraci ai păturii muncitoreşti și reuşeşte, în scurt timp, să aprovizioneze în întregime sate din județul, de atunci, Caraş. Localnicii din Dognecea, comună minieră,  unde a adus pentru toți copiii haine și hrană, i-au spus ”mamă a Dognecii”.

În anul 1921 înființează la Timișoara ”Şcoala de Menaj”, cu menirea de a îndrepta spre învăţământul menajer o bună parte din fetele din diferitele şcoli şi universităţi. „Menirea fetelor este să fie bune gospodine, sa facă o școală de menaj, să învețe un instrument muzical, să învețe limbi străine, să-și facă o cultură generală solidă”, spunea ea.

A sprijinit industria casnică și meșteșugurile locale, organizând ateliere de țesut pentru femeile de la sate și punând în valoare cusăturile tradiționale bănățene. A colecționat piese deosebit de valoroase de ţesături populare bănăţene, pe cale de dispariţie, în epocă. Colecțiile etnografice salvate și promovate de ea au reprezentat Banatul la mari expoziții internaționale, obținând premii deosebite la Viena, Bruxelles și Roma. Bogăția ornamentală a zonei a fost promovată prin publicarea modelelor de țesături bănățene într-un album dedicat.

„Mama a dus și ea o activitate splendidă, pe tărâm obștesc. Ea a fost președinta Asociației Femeilor din Timișoara și a gospodinelor. A făcut o școală, Școala de Menaj, a adus țărănci de la țară. Ea a fost și mare colecționară de folclor, îndrăgostită de arta populară și așa l-a secondat pe tata, într-un fel. A luat premii, la Bruxelles, la Barcelona, medalii de aur pentru colecțiile ei, care s-au pierdut în timpul războiului. Colecții de costume naționale, broderii, ceramică făcută în Banat, gulere vechi bănățene. A mers din sat în sat și a colecționat tot ce era vechi și autentic și a făcut o splendidă colecție prin 1933”, povestea Steluța Crăiniceanu-Imbroane, fiica Sofiei, care a lăsat mărturii despre activitatea culturală a mamei sale și a susținut comunicări importante despre colecțiile de folclor ale familiei.

Sofia Imbroane s-a stins din viața în 1933 la Timișoara.

De numele Imbroane e legată clădirea din Timișoara în care azi se află sediul Consiliului Județean Timiș și Prefectura. Acolo Avram Imbroane a intenționat să construiască o şcoală de fete care să poarte numele soției sale Sofia. Începută în 1933, construcţia nu a putut fi finalizată din cauza crizei economice. În 1940, Palatul administrativ al județului Timiș s-a mutat din Piața Unirii în această clădire.

sursa foto: Fundatia Dr. Avram Imbroane facebook

Timișoara secretă. Descoperă-i legendele, misterele și simbolurile!

0

Asociația Turism Alternativ, prin Timișoara Free Tours a pregătit pentru duminică, 9 august, între orele 19:00 și 21:00, un nou tur tematic. De data aceasta, organizatorii vă așteaptă să descoperiți legendele, misterele și simbolurile orașului.

Dincolo de clădirile monumentale, de piețele elegante și de poveștile bine cunoscute, Timișoara ascunde o lume fascinantă, plină de legende, mistere și simboluri. Vă invităm la un tur în care vom descoperi orașul nevăzut, acolo unde istoria și imaginația se întâlnesc, iar granița dintre realitate și legendă devine tot mai greu de distins”, arată cei de la Turism Alternativ.

Punct de plecare esre Piața Maria, locul celei mai vechi și cunoscute legende a orașului, cea a Fecioarei Maria. Incursiunea continuă prin Cetate pentru a descoperi povești care au trecut testul timpului. Unele sunt susținute de izvoare istorice, altele au fost transmise din generație în generație și au devenit parte din identitatea Timișoarei.

Participanții vor afla despre tunelurile și pasajele ascunse de sub vechea cetate, despre comori pierdute și locuri încărcate de simboluri, dar și despre cele mai cunoscute povești cu fantome ale orașului: fantoma Castelului Huniade, misterioasa florăreasă, spiritele despre care se spune că încă bântuie Piața Libertății sau Bastionul Maria Theresia. Vor descoperi și câteva dintre cele mai puțin cunoscute curiozități istorice ale Timișoarei.

”Știați că aici s-a discutat, încă din anul 1397, despre introducerea serviciului militar obligatoriu? Sau că numeroase întâmplări reale petrecute în oraș au fost reinterpretate de-a lungul timpului și transformate în adevărate legende urbane? Acesta nu este un tur al fantomelor și nici unul exclusiv istoric. Este o incursiune într-o Timișoară mai puțin cunoscută, unde simbolurile, miturile și poveștile completează istoria oficială și ne ajută să înțelegem mai bine identitatea orașului”, mai arată organizatorii.

Traseul va cuprinde piețele Plevnei, Victoriei, Huniade, Libertății, Sfântul Gheorghe, Unirii, precum și Bastionul Maria Theresia. Nu este nevoie de rezervare.

Este al șaselea sezon de evenimente intitulate ”Turist la tine acasă”. Sub motto-ul ”Află poveștile orașului!”, proiectul Asociației Turism Alternativ, prin Timișoara Free Tours, are ca scop oferirea de tururi ghidate atât localnicilor, cât și turiștilor care vizitează orașul Astfel aceștia vor avea ocazia să se familiarizeze cu istoria și poveștile mai mult sau mai puțin cunoscute ale orașului.

Premiul Peter Jecza pentru Sculptura Anului. Lucrarea câștigătoare va fi aleasă prin votul publicului

0

Premiul Peter Jecza pentru Sculptura Anului ajunge la cea de-a treia ediție și aduce o premieră: lucrarea câștigătoare va fi aleasă prin votul publicului.

Campania ”Publicul decide” începe în această săptămână. În competiția finală au rămas lucrările ”Turnătorie”, semnată de Șerban Ionescu, ”Sculpturi tăiate”, realizată de Bogdan Rața și Dan Vișovan, ”Refugiu”, de Virgil Scripcariu, și ”Figuri șezând”, de Larisa Sitar. Acestea au fost alese de un juriu format din arhitecți, artiști vizuali, critici de artă și manageri culturali, dintr-un total de 55 de proiecte înscrise în competiție.

Premiul Peter Jecza pentru Sculptura Anului este în valoare de 8.000 de euro și își propune să susțină realizarea unor lucrări de artă publică. Inițiativa poartă numele sculptorului Peter Jecza, una dintre personalitățile marcante ale sculpturii românești contemporane.

Lucrarea câștigătoare va fi amplasată în spațiul public al Timișoarei în luna octombrie, în cadrul unui eveniment dedicat sculpturii contemporane. Tot atunci va fi prezentată și o expoziție cu lucrările artiștilor nominalizați.

Cei interesați vor putea vota până pe 3 septembrie prin scanarea unui cod QR disponibil în materialele de promovare, iar rezultatul va fi anunțat în 4 septembrie, într-o transmisiune live pe Facebook. Rezultatul va fi anunțat pe 4 septembrie, într-o transmisiune live pe Facebook.

Tururi ghidate gratuite într-unul dintre cele mai frumoase puncte de belvedere din Timișoara

0

L-ați vizitat deja? Dacă nu, acesta este cel mai bun moment. După redeschiderea Turnului de Apă din Iosefin, sunt organizate, în acest weekend, opt tururi gratuite.

Ghidate de Dan Codre, acestea urmăresc povestea construcției ridicate în 1914, de la rolul pe care l-a avut în alimentarea cu apă a orașului până la transformarea sa într-un centru cultural. Veți putea urca – dacă sunteți îndeajuns de. curajoși – până la platforma de belvedere, aflată la aproape 50 de metri înălțime, și veți putea explora spațiile restaurate ale turnului.

Sunt programate patru tururi sâmbătă și patru duminică. Participarea este gratuită și se face pe bază de înscriere prealabilă, în limita locurilor disponibile.

Lucrările de restaurare a Turnului de Apă din Iosefin s-au încheiat recent, iar de Ziua Timișoarei, el a fost deschis publicului larg, pentru prima dată de la construirea sa. Vizitatorii pot urca până la platforma de belvedere amenajată la aproape 50 de metri înălțime, vor descoperi cele două rezervoare istorice transformate în spații expoziționale și vor parcurge un traseu care pune în valoare istoria și arhitectura unuia dintre cele mai cunoscute monumente industriale ale Timișoarei.

foto: Primăria Timișoara

FOTO Dincolo de gratii, de Ziua Timișoarei. Deținuții au avut parte de caricaturi, fotografii și o zi altfel la ferma penitenciarului

0

În timp ce zeci de mii de oameni participau la concertele și evenimentele din centrul Timișoarei, Ziua Timișoarei a fost celebrată și într-un loc în care publicul nu poate ajunge: la ferma agricolă a Penitenciarului Timișoara, din cartierul Kuncz. Aici, deținuții au avut parte de un atelier de caricatură și de o expoziție de fotografie, într-un proiect prin care organizatorii și-au propus să ducă cultura și în spatele porților închise.

Inițiativa aparține Asociației Documentor, organizatoarea Rod Festival, în cadrul programului dedicat Zilei Timișoarei 2026, finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte. Artistul Radu Clețiu a susținut un atelier de caricatură, iar deținuții au putut vizita și o expoziție cu fotografii realizate de Diana Bilec și Andrea Herczeg.

„Există o Timișoară care nu are acces la marile evenimente din centrul orașului. Printre acești oameni se numără și cei încarcerați la Penitenciarul Timișoara. Suntem parteneri cu ei de aproape șapte ani și, în fiecare an, organizăm împreună diverse evenimente. Puțini știu însă că, pe lângă locația principală de pe strada Popa Șapcă, penitenciarul are mai multe secții în Timișoara și în județ: la Săcălaz, la Buziaș, dar și o fermă foarte frumoasă în cartierul Kuncz, unde persoanele private de libertate cultivă legume și fructe de foarte bună calitate. Deținuții de aici învață o meserie nouă, deprind tehnici de cultivare a legumelor și de îngrijire a pomilor fructiferi. Ne-am gândit să ducem o parte din celebrarea orașului și acolo și cred că am reușit.

Ei au primit o zi liberă din partea conducerii Penitenciarului, iar noi am organizat o expoziție cu fotografii realizate de Diana Bilec și Andrea Herczeg, dar și cu caricaturi semnate de Radu Clețiu, unul dintre cei mai buni caricaturiști din Timișoara. A ieșit un eveniment foarte frumos, cu fructe pe masă, cu voie bună și cu multă deschidere.

Cred că trebuie să ducem cultura și în zonele izolate sau acolo unde accesul la evenimente este limitat. Centrul orașului riscă să fie supraofertat din punct de vedere cultural și deservește, în mare parte, același public. Există însă oameni care nu au posibilitatea să ajungă acolo, iar deținuții sunt unul dintre aceste exemple”, a declarat Florin Iepan, directorul Asociației Documentor.

Deținuții care lucrează la ferma din cartierul Kuncz învață o meserie și folosesc agricultura ca metodă de reintegrare în societate. Pentru mulți dintre ei, întâlnirea cu artiștii a însemnat o ieșire din rutina zilnică.

„Este un lucru foarte bine primit. Intrăm și noi într-o normalitate prin acest atelier de desen. Este minunat că Rod Festival s-a gândit și la noi de Ziua Timișoarei”, a spus unul dintre deținuți.

„Eu mai am un an până ies. Aici muncesc la fermă și mă simt ca acasă. Îmi văd de treabă și mă bucur de astfel de evenimente. Mă ajută. Simt umanitatea”, a completat un alt deținut.

Legumele și fructele produse la fermă ajung în bucătăriile penitenciarului

Ferma agricolă a Penitenciarului Timișoara cuprinde sere în care sunt cultivate roșii, castraveți, varză și alte legume, dar și livezi de pomi fructiferi. Întreaga producție este destinată consumului propriu al penitenciarului.

La secția din Buziaș funcționează fermele zootehnice ale Penitenciarului Timișoara, unde sunt crescute animale pentru aprovizionarea unității.

Sursa foto: Andrea Herczeg

TamTam într-un spațiu legendar. Petrecere la fosta casă de oaspeți a lui Ceaușescu

0

”Acolo unde pe vremuri se dicta protocolul, acum dictăm noi ritmul”. Este mesajul celor de la TamTam, care sâmbătă, 8 august, mută petrecerea într-un spațiu legendar.

”Trecem de porțile Vilei Internațional (fosta casă de oaspeți a lui Ceaușescu) și transformăm curtea într-un ring imens de dans. Un decor cu greutate, plin de istorie, pe care îl trezim la viață în stilul nostru. Începem devreme, deschidem la ora 15:00 și avem în față 8 ore pline de muzică bună și vibe-ul nostru inconfundabil. Păstrăm lucrurile simple. Doar comunitatea noastră, un spațiu cu o poveste puternică și mult dans. Ne vedem pe ring!”, transmit organizatorii.

Recent Consiliul Județean Timiș a anunțat că Vila Internațional, fosta vilă de protocol din Timișoara a lui Nicolae Ceaușescu, intrată în proprietatea CJT, va putea fi închiriată ocazional pentru evenimente private, după ce plenul forului legislativ județean a aprobat un contract-cadru în acest sens.

”Facem TamTam” este un concept de petreceri tematice și o comunitate în mișcare din Timișoara, axat pe nostalgie, libertate și socializare. Evenimentele sunt cunoscute pentru că readuc la viață hituri românești și internaționale din anii ’90, 2000 și 2010, reinterpretate într-o atmosferă modernă și relaxată.

”TamTam a pornit dintr-o întrebare simplă: de ce nu există un spațiu în care generațiile să se întâlnească natural, fără presiune și fără aparențe? Ideea a fost clară de la început: muzică trăită împreună, energie reală și un vibe care nu se forțează. Într-un oraș în care distracția ajunge uneori să fie despre aparențe, am vrut să creăm un loc unde contează cum te simți, nu cum arăți. Totul a început modest, fără așteptări mari, dar cu o idee clară: hiturile anilor ’90 și 2000 au puterea de a uni generații. Piese care ne-au marcat copilăria și adolescența, pe care le știm pe de rost și care ne scot la dans din primele secunde. Am văzut cum oameni de vârste diferite au cântat aceleași refrene, iar energia din jur a devenit instant colectivă”, spun cei de la TamTam.

Organizatorii nu folosesc cluburi clasice, ci transformă spații culturale, istorice sau neconvenționale din Timișoara. Prima ediție a însemnat mai mult decât un eveniment.

”A fost validarea unei stări. Într-un cadru industrial cu personalitate, am pus bazele unui concept construit pe autenticitate și conexiuni reale. TamTam a crescut odată cu oamenii care au ales să revină. De la locații industriale la spații emblematice ale orașului, conceptul a evoluat fără să-și piardă esența: simplitate, autenticitate și energie colectivă. Fiecare eveniment este o invitație de a lăsa grijile deoparte, de a trăi prezentul și de a crea amintiri care rămân”, mai arată cei de la TamTam.

Poți urmări anunțurile pentru viitoarele evenimente direct pe pagina oficială ”Facem TamTam” sau pe profilul lor de Instagram TamTam.

Castelul Corvinilor, prima restaurare integrală după mai mult de 100 de ani

0

Lucrările de restaurare a Castelului Corvinilor din municipiul Hunedoara se vor încheia până la data de 31 august, operațiunile fiind realizate în urma a două proiecte cu finanțare nerambursabilă, în valoare totală de 11,6 milioane de euro, câștigate de administrația locală.

Este prima restaurare integrală a Castelului Corvinilor după cea desfășurată între anii 1868 și 1914.

În cadrul lucrărilor, podul de acces din zona vechiului Turn de Poartă a fost complet reabilitat, iar restaurarea Turnului Buzdugan și a impunătorului ‘Cavaler’ din vârful acestuia au fost finalizate. În Loggia Matia a fost readusă la viață fresca istorică ce înfățișa blazoanele unor mari familii nobiliare, inclusiv ale regelui Vladislav Jagello și ale lui Iancu de Hunedoara, după ce originalul fusese distrus în urmă cu peste un secol. Groapa Urșilor va fi, în curând, inclusă în circuitul de vizitare. De asemenea, vizitatorii vor putea descoperi, pentru prima dată, zone precum Podul Capelei și spațiul ‘Între Ziduri’, dintre Turnul Pustiu și Turnul Vechi de Poartă.

Aceste lucrări completează restaurările deja realizate în Sala Dietei, Sala Cavalerilor și în multe alte spații emblematice ale castelului.

Castelul Huniazilor, unul din cele mai importante monumente de arhitectură gotică din România

Castelul Corvinilor, numit și Castelul Huniazilor sau al Hunedoarei, este cetatea medievală a Hunedoarei, unul din cele mai importante monumente de arhitectură gotică din România. A fost construit pe ruinele unei fortificații din secolul al XIV-lea. După 1440, voievodul Iancu de Hunedoara a transformat o fortificație existentă în castelul ancestral al familiei nobiliare Huniade. În a doua fază de construcție, după 1458, complexul a fost extins sub regele Matei Corvin. Este cea mai mare construcție medievală cu dublă funcționalitate (civilă și militară) din România aflată încă în picioare. Este considerat unul dintre cele mai frumoase castele din lume.

În acest an, publicația Hour Detroit a întocmit o listă a castelelor demne de vizitat într-o călătorie europeană. Revista americană evidențiază cinci astfel de construcții care prezintă trecutul Europei în moduri de neuitat. Una dintre cele cinci destinații recomandate de Hour Detroit este Castelul Corvinilor din Hunedoara, despre care spune că pare desprins direct din paginile unei epopei medievale și pe care îl descrie ca pe o capodoperă gotică, ce evocă un amestec de grandoare prevestitoare și farmec de altă lume. ”Arhitectura impunătoare a castelului rămâne o dovadă a priceperii strategice și ambiției lui Iancu de Hunedoara”, titrează Hour Detroit, care a ales pentru fotografia de copertă a articolului chiar castelul de la Hunedoara.