Episcopul Miron Cristea, viitorul patriarh, a făcut o vizită canonică în parohiile din zona Făgetului şi sesizând frumuseţea peisajului, a hotărât zidirea unei mănăstiri pe locul numit „Balta caldă“, unde se află izvor cu apă caldă, despre care localnicii credeau că are puteri vindecătoare.
Mănăstirea Româneşti, din cuprinsul Arhiepiscopiei Timişoarei, se află la poalele Munţilor Poiana Ruscă, la un kilometru de drumul ce leagă localităţile Româneşti şi Tomeşti. Mănăstirea mai este numită de credincioşii bănăţeni şi „Balta Caldă”, deoarece în incinta ei se află un izvor cu apă semitermală, cu o temperatură constantă de 18°C, dar şi „Izvorul lui Miron”, aceasta fiind ctitoria Patriarhului Miron Cristea.
În anul 1910, Patriarhul Miron Cristea, pe atunci Episcop al Caransebeşului, a făcut o vizită canonică în parohiile din aceste locuri şi uimit de frumuseţea peisajului decis construirea zidirea unei mănăstirii.
Mănăstirea Românești are hramurile „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” și „Izvorul Tămăduirii”. În prezent, aşezământul monahal este organizat ca mănăstire de maici, cu viaţă de obşte, stareţă fiind monahia Harisa Cruceanu, iar duhovnic, ierom. Marcu Borgovan.
Temelia bisericii s-a pus în anul 1912, prin dania familiei Glava din Româneşti. A fost terminată în 1929 şi inaugurată în 1931. În 1980 au început lucrările de restaurare a acestui aşezământ, iar biserica a fost repictată, astfel că, la 20 iulie 1991, când se prăznuieşte şi hramul, a fost resfinţită.
După 1995 s-au efectuat ample lucrări de construcţie: un paraclis, trapeza, un corp de chilii, bibliotecă, spaţii de cazare, etc. În 8 iunie 2003 s-a sfinţit noul paraclis cu hramul „Izvorul Tămăduirii“ prin Preasfinţitul Episcop Lucian al Caransebeşului, pe atunci episcopvicar al eparhiei Timişoarei. La 20 iulie acelaşi an s-a târnosit paraclisul de vară, aflat în curtea aşezământului.
Biserica veche a mănăstirii se află în faza de reconstrucţie.