În urmă cu un secol, în 1925, la doar 14 kilometri de Timișoara, pe drumul spre Buziaș, a început povestea unei colonii cu totul aparte. Aproximativ 80 de familii din Sebeșu de Jos (comuna Turnu Roșu) și șapte din comuna Sadu, județul Sibiu, s-au mutat aici, primind fiecare câte opt hectare de teren arabil și aproape 3.000 de metri pătrați pentru casă și grădină.
Noua așezare avea să poarte, câțiva ani mai târziu, numele unei instituții financiare de mare prestigiu din Ardeal: Banca Albina din Sibiu, fondată în 1871 și desființată în 1948 de regimul comunist.
Satul care poartă numele unei bănci
Banca Albina a sprijinit financiar coloniștii, cu o condiție fermă: satul să îi poarte numele. Astfel, din 1931, așezarea a fost botezată Albina, în loc de vechea denumire, Colonia Bucovăț-Brod.
Unul dintre descendenții primilor coloniști este fostul primar al comunei Moșnița Nouă, Florin Bucur.
„Cunosc povestea de la bunicul meu. Casa lui a fost prima casă construită în Albina. Nu mai există, a fost demolată, iar pe locul ei a crescut casa noastră, unde locuiesc acum cu familia mea. Părinții și bunicii mamei mele au fost printre primii întemeietori ai satului. Erau din familia Roman și au plecat din Sebeșu de Jos. Localitatea se numește Albina pentru că au fost niște împrumuturi luate de la Banca Albina”, a povestit Florin Bucur.
Nu toate familiile s-au putut adapta la noile condiții. Câteva s-au întors în satele de baștină, dar cei mai mulți au rămas. În acea perioadă s-a stabilit aici și o familie din comuna Dealu, județul Alba, precum și trei familii din satul timișean Igriș.
Negustorii de ceară
Coloniștii din Sebeșu de Jos aveau un trecut aparte: erau boștinari, adică negustori de ceară. O breaslă prosperă, cu tradiție veche, din care mai trăiesc și astăzi câțiva membri în satul sibian.
„Pentru că se ocupau de boștină, circulau mult prin țară. Au considerat că ar fi bine să se așeze și în zona noastră. Din ce îmi amintesc de la bunicul, vreo 80 de familii au venit în prima fază din Sebeșu de Jos. Au fost împroprietăriți cu teren intravilan, pentru case, dar și cu opt hectare de teren arabil, pășune și pădure. Pădurea Bistra, care acum aparține de Moșnița Nouă, era a locuitorilor din Albina. Fiecare primea peste 2.000 de metri pătrați. Urmașii au înființat o asociație pentru a-și cere drepturile, dar a fost cam târziu”, a mai declarat Florin Bucur.
Sat mutat mai aproape de șosea
Până în 1950, Albina a aparținut de comuna Bucovăț, dar după reorganizarea administrativă a trecut la Moșnița Nouă. Vatra satului fusese stabilită inițial la patru kilometri de drumul județean care leagă Timișoara de Buziaș.
„În prima fază, vatra satului trebuia să fie în zona Bucovăț, mai departe de șosea. Stră-străunchiul meu a fost la București, alături de câțiva localnici nemulțumiți de amplasament. Au reușit mutarea satului lângă șosea, pe forma actuală. O vreme am aparținut de Bucovăț, iar și acum mai există CF-uri care figurează ca aparținând de acea comună”, a explicat Bucur.
Tradiții ardelenești păstrate la Banat
Între timp, satul s-a schimbat odată cu urbanizarea, iar majoritatea caselor vechi au fost dărâmate.
„Primele case păstrau specificul construcțiilor din Sebeșu de Jos. Acum nu mai putem spune că arată ca un sat ardelenesc. Are doar suflet ardelenesc. Sentimental, te poți gândi la el ca la un sat ardelenesc. Pot spune că oamenii păstrează tradițiile Ardealului, din zona din care provin strămoșii. La hramul bisericii, oamenii vin în port popular din zona Sibiului, la biserică”, a mai povestit Florin Bucur.
Biserica ortodoxă din Albina a fost construită din lemn în 1930. În anii ’80, aceasta a fost înlocuită cu o biserică nouă, de zid.
Din anii ’30 și până în urmă cu un deceniu a funcționat în Albina o școală cu clasele I-IV. Din lipsă de elevi a fost închisă, iar copiii merg astăzi cu microbuzul școlar la Moșnița Nouă.
La patru kilometri de sat curge râul Timiș. În perioada comunistă, aici era una dintre plajele preferate de timișoreni. Astăzi, plaja există încă, fiind concesionată unui localnic, dar doar sătenii din zonă mai merg să facă baie în râu.
La recensământul din 2011, Albina număra 375 de locuitori.
