În inima județului Timiș, într-o zonă pitorească din apropierea orașului Făget, se ascund unele dintre cele mai prețioase comori ale arhitecturii tradiționale românești: bisericile de lemn. Deși mai puțin cunoscute decât cele din Maramureș, aceste 16 lăcașuri de cult din satele Făgetului reprezintă o mărturie vie a istoriei și spiritualității locale. Cu unele dintre ele datând de peste trei secole și jumătate, aceste biserici continuă să fie folosite pentru diverse slujbe și evenimente comunitare.
„În prezent există 15 biserici de lemn care încă se mențin în picioare, incluzând și biserica de la Topla, care a fost mutată la Muzeul Satului în 1992. Majoritatea acestor biserici au fost renovate recent. Ultima restaurare a fost finalizată la biserica din Românești, sfințită pe 26 mai. Cea mai veche biserică de lemn din zonă este cea din Crivina, datând din 1676. Un studiu dendrologic recent a indicat că lemnul folosit în construcție provine de la începutul secolului al XVII-lea, confirmând astfel valoarea istorică și culturală a acestei biserici”, explică Dorin Ioan Covaci, protopopul Făgetului.
Restaurarea, o prioritate
Întreținerea acestor monumente istorice reprezintă o provocare constantă, dat fiind că lemnul, materialul principal de construcție, este extrem de perisabil. Intervențiile necesită tehnici tradiționale pentru a păstra autenticitatea structurii. Protopopul Covaci menționează că în anii 1950 s-a încercat acoperirea bisericilor cu tablă, dar această soluție a fost abandonată deoarece nu respecta originalitatea construcțiilor și grăbea degradarea lor.
„Reparația bisericilor de lemn nu ar fi posibilă fără sprijinul comunității și al diverselor instituții. Mitropolia Banatului, prin sectorul de patrimoniu, dar și alte organizații și fundații contribuie activ la aceste proiecte. De exemplu, cel mai mare proiect de restaurare este în desfășurare la biserica din Povergina, început în 2015. Acolo biserica a ars și acum este un efort comun al Ordinului Arhitecților din România, Secretariatului de Stat pentru Culte și alte instituții. Restauratorii păstrează și folosesc tot ce a mai rămas din biserică, inclusiv o parte din iconostas, tratând lemnul ars cu rășini speciale pentru a-i păstra autenticitatea și a arăta istoria incendiului prin care a trecut”, adaugă protopopul.
Restaurarea picturilor interioare este, de asemenea, o parte esențială a procesului de conservare. Protopopul Covaci amintește un proiect anterior în care s-a utilizat hârtie japoneză pentru a proteja picturile vechi de sute de ani, demonstrând atenția meticuloasă acordată fiecărui detaliu al acestor lăcașuri de cult.
Un Magnet pentru Turiști
Astăzi, toate cele 16 biserici de lemn din zona Făgetului sunt incluse pe lista monumentelor istorice. Șapte dintre ele sunt biserici parohiale, în care se oficiază regulat slujbe religioase: Bulza, Coșevița, Crivina de Sus, Dubești, Groși, Homojdia și Poieni. Altele sunt folosite pentru înmormântări și sărbători specifice, cum ar fi hramurile: Jupânești, Margina, Povergina, Românești și Zolt. Restul sunt deschise doar pentru sărbătoarea hramului, cum ar fi Bătești și Curtea.
În ultimii ani, aceste biserici de lemn au devenit o atracție turistică deosebită. Sute de turiști vizitează anual zona, dorind să admire frumusețea și simplitatea acestor construcții tradiționale.
„Există un interes tot mai mare pentru tururi ghidate care includ vizite la bisericile de lemn. Tururi oficiale și evenimente precum Banat Brunch contribuie la promovarea acestor monumente. Ele reprezintă patrimoniul nostru cel mai valoros, și este firesc să ne mândrim cu ele”, afirmă protopopul Covaci, adăugând că în fiecare sat unde există astfel de biserici, cheia se află la o gospodărie din vecinătate pentru a facilita accesul vizitatorilor.
Bisericile de lemn din zona Făgetului sunt mărturii vii ale tradiției și spiritualității românești. Eforturile continue de restaurare și conservare sunt esențiale pentru a asigura că aceste monumente vor rămâne în picioare și vor continua să inspire generațiile viitoare.
