luni, august 31, 2026
Acasă Blog Pagina 338

16 restaurante pe care Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului le recomandă turiștilor

0

16 restaurante din județul Timiș sunt în prezent incluse pe un traseu semnalizat al gastronomiei bănățene! Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în județul Timiș și Asociația Patronală Horetim au încheiat proiectul de promovare a patrimoniului cultural local Gustă diversitatea în grai bănățean, proiect realizat cu sprijinul Consiliului Județean Timiș.

Proiectul a cuprins mai multe etape, printre acestea numărându-se introducerea rețetelor tradiționale din Banat în meniurile restaurantelor din Timișoara, crearea unei Hărți a locațiilor cuprinse în proiect și marcarea acestora cu simboluri specifice ale proiectului sintetizat într-un QR Code, realizarea de materiale de promovare, dar și editarea unui volum care cuprinde rețete tradiționale din Banatul de Câmpie, lucrare semnată de prof. Mărioara Pisat.

Locațiile incluse în proiect sunt marcate încă de la intrare, iar clienții pot consulta meniul produselor tradiționale din restaurant prin intermediul unui QR Code realizat de APDT Timiș și pus la dispoziția fiecărei locații partenere.

De asemenea, info-centrele turistice din Timișoara și din județ, cât și Asociația Horetim au primit materialele de promovare pentru turiști, hărțile cu detalii privind restaurantele incluse în proiect și volumele de gastronomie bănățeană.

Proiectul a demarat în vara acestui an având dublul scop de a dezvolta oferta de servicii destinate turiștilor care ajung în destinația noastră prin promovarea patrimoniului gastronomic local, dar și de a sprijini industria ospitalității în această perioadă marcată de pandemia de COVID.

De la demararea proiectului s-au alăturat demersului 16 restaurante din întregul județ – Timișoara, Lugoj și Altringen, iar lista celor care doresc să introducă în meniurile lor produse tradiționale din Banat rămâne deschisă și ea poate fi accesată oricând, din întreaga lume, pe aplicația digitală Discover Timiș sub denumirea Gustă diversitatea.

Iată, mai jos, restaurantele și meniurile tradiționale, recomandate de Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului

– MENIURI RESTAURANTE „GUSTĂ DIVERSITATEA” –

 – Restaurant Merlot – 

Zupă dă găină cu tăiței dă casă

Tăiței cu nucă 


 – Curtea Berarilor –

Zupă dă găină cu tăiței dă casă

Mâncare dă mazăre cu găluște și carne dă pui

Popricaș dă crumpi cu carne;

Șonc și clisă dă porc; 



 – Grătarul cu Ștaif –

Chiftele cu crumpi noi și sos dă mărar
Crumpi cu carne la dobă


 – Restaurant Miorița –

Platou mezeluri de porc

– La Calul Alb –

Zupă dă găină cu tăiței dă casă

Escalop de pui cu ciuperci


 – Clătite la tigaie –

 
Pungene ribe


 – Restaurant Urban King –

Clătite
Doboș
Zupă dă găina cu tăieței dă casă

 – Pizzeria Cora –

Pită cu ulei dă dovleac
Ceșniță sârbească

 – Casa del Sole –

Platou rece cu mezeluri dă porc

Zupă dă găină cu tăiței dă casă

Șpenac cu ochiuri dă ou și cârnaț

Sarme

Tăiței storși cu mac și nucă. 

 – Restaurant Del Vecchio –
 

Zupă dă găină cu tăieței dă casă

 Zamă dă părădaisă cu tăieței și păsulă

Slaită cu oloi și ceapă friptă

 Păsulă verge cu carne dân călăi și covăsât

 Mâncare dă mazăre cu găluște și carne dă pui

 Schmarn și kompot

Lapce dă pasăre

 – Casa Bunicii –

Zupă cu galuste 

Fasole frecată cu prăjeală dă ceapă

Gulaș unguresc

Salata dă vinete

Platou tradițional (clisa, carnați dă casă, găigană dă ou, ridichi etc)

Pui cu sos dă vișine

Pui cu sos dă mărar

Chiftele dă porc marinate în sos dulce dă roșii cu dafin

Gomboti cu prune

Crempită (cremeș)

  – Terasa Nora –

Sarme

Platou rece tradițional

Cârnaț fript

Zamă dă păsulă

Crumpi fripți în cipsie

Șpenac cu ochiuri dă ou și cârnaț

Clătite

Cornulețe crescute cu nucă

Chec  Lenuța  

 – La Livada Banateana by Nora – 

Sarme

Platou rece tradițional

Cârnaț fript

Zamă dă păsulă

Crumpi fripți în cipsie

Șpenac cu ochiuri dă ou și cârnaț

Clătite

Cornulețe crescute cu nucă

Chec  Lenuța

 – Burger Town –

Salată de vinete


 – Casa Altringen –

Ciorba de miel
Carnati fripti
Papricas de crumpi cu carne de porc
Mancare de mazare cu galuste si carne de pui
Chiftele cu crumpi noi si sos de marar
Zama de crumpi
Taitei cu varza
Spenac cu ochiuri de ou si carnat
Schmarn si kompot
Batbe
Babaiele cu colesa
Malai


– 
Gasthaus Eduard – 

 

Schmarn
Kompot

 

Una dintre companiile aeriene de top din Europa recrutează însoțitori de zbor la Timișoara

0

Wizz Air, una dintre companiile aeriene de top din Europa, recrutează însoțitori de zbor pentru baza lor din Timișoara. Evenimentul de selecție are loc la Timișoara, la Hotel Timișoara, pe 14 ianuarie la ora 9 dimineața. Pentru a putea participa la eveniment, organizatorii vor cere un certificat verde la intrare.

Oamenii pe care cei de la Wizz Air îi caută pentru posturile de însoțitori de zbor (Cabin Crew/Flight Attendant) trebuie să fie plini de energie și voie bună. Nu e nevoie de invitație pentru acest eveniment de recrutare.

Toate detaliile despre evenimentul de la Timișoara le găsiți aici.

FABER lansează un apel deschis pentru postul de Director CREATIVA

0

Centrul cultural FABER caută persoane inspirate care să poată transforma ideile în proiecte tangibile și relevante pentru comunitățile locale și regionale. Căutăm o persoană energică și pozitivă care să dezvolte conceptul CREATIVA de la nivelul de “idee faină” la un program relevant regional. Postul se pliază în principal pe rolul de Director de Creație, însă este posibil să avem nevoie și de un Manager de Program, care va lucra împreună cu Directorul.

CREATIVA este un program gândit să crească capacitatea locală a industriilor creative. O abordare complexă care va identifica, crește și lansa procese și concepte noi, CREATIVA va avea în centru atât profile de creativi la început de drum cât și creativi experimentați. Programul cuprinde trei componente fundamentale:

  1. CREATIVA.community – orientată către maparea și dezvoltarea comunității de creativi;
  2. CREATIVA.factory – un program continuu de workshop-uri, training-uri, conferințe și module pe termen lung pentru creșterea valorii redate de industriile creative;
  3. CREATIVA.festival – un eveniment amplu de importanță euro-regională, care va sărbători creativitatea și va încuraja colaborarea și producția culturală de calitate. Festivalul se va desfășura sub valorile New European Bauhaus: #beautiful, #sustainable, #together.

Așadar, rolul directorului CREATIVA se va axa pe zonele de curatoriere (în care va compune pentru festivalul CREATIVA o agendă de subiecte relevante și va atrage producători de conținut creativ distinctiv), de management de program (în care va schița și executa planul de afaceri CREATIVA) și management de echipă.

Candidatul ideal trebuie să fie fluent în limba engleză, să aibă un portofoliu de proiecte de succes cu comunitatea culturală și artistică, să aibă o experiență vizibilă în procese de colaborare și co-design comunitar, experiență în formarea și coordonarea unei echipe, în dezvoltarea de rețele și audiențe relevante. Pentru mai multe detalii despre cerințele rolului, responsabilități, beneficii și viziunea CREATIVA, vă rugăm să accesați site-ul oficial faber.ro. Acceptăm aplicații și CV-uri până la data de 17 ianuarie 2022, pe adresa de email contact@faber.ro. Suntem deschiși să discutăm cu toți candidații relevanți care sunt interesați de această oportunitate.

Directorul executiv al Asociației Timișoara 2021 – Capitala Culturii Europene și-a dat demisia

0

Simona Neumann, directorul executiv al Asociației Timișoara 2021 – Capitala Culturii Europene și-a dat demisia. Neumann este cea care a coordonat proiectul în ultimii aproape zece ani. Într-un comunicat transmis presei, Simona Neuman explică motivele care au făcut-o să ia această decizie.

„Vă scriu cu emoție și responsabilitate pentru proiectul pe care l-am coordonat în ultimii nouă ani în calitate de director executiv al Asociației Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii, dorind să vă informez că astăzi am trimis Președintelui Consiliului Director al Asociației, domnul Dominic Fritz, preavizul în vederea demisiei mele, urmând ca raportul meu contractual cu Asociația să înceteze începând cu 25 ianuarie 2022. Precizez că este alegerea mea personală la care am reflectat îndelung.

Proiectul Timișoara – Capitală Europeană a Culturii s-a confruntat în ultimii doi ani cu un climat de nesiguranță, caracterizat adesea prin decizii pripite și chiar contradictorii cu  angajamentele luate în perioada în care orașul participa la concursul pentru titlul european sub umbrela Asociatiei.

Astăzi, după aproape un deceniu de muncă și rezultate concrete, motivația inițială care m-a determinat să accept procesul candidaturii și, apoi, gestionarea Proiectului Timișoara-Capitală Europeană a Culturii, care m-a încurajat să pun mereu în prim-plan interesul comunității și al orașului (chiar înaintea propriei persoane ce am fost adesea subiectul unor dezbateri inutile și fanteziste), s-a destrămat. Ceea ce înseamnă că misiunea mea în acest proiect, pentru care m-am întors la Timișoara în decembrie 2012, după o carieră internațională, se oprește aici.

Împreună cu oamenii de bună credință din comunitatea locală, parteneri naționali și internaționali, am parcurs nouă ani fantastici, cu multe provocări, ani în care ne-am bucurat de câștigarea prestigiosului titlu european. Apoi, ne-am concentrat pe pregătirea Programului Cultural, păstrâdu-i coerența și structura care au făcut ca un juriu de zece specialiști europeni să-l selecteze ca fiind cel mai bun.

Nimeni nu va putea șterge cu buretele rezultatele Asociației, ale comunității timișorene și ale partenerilor europeni. A venit timpul ca responsabilii proiectului să ia în considerare obiectivul final – anul 2023 și cei care urmează – pentru a valorifica această oportunitate unică pentru oraș. În anul capitalei culturale Timișoara va trebui să facă față cu succes și unui public european, iar pentru acest lucru va fi nevoie mai degrabă de decizii constructive, luate cu onestitate și serenitate operațională redescoperită, decât de „salvatori” cu o viziune distorsionată asupra trecutului și una, deocamdată, neclară în ceea ce privește viitorul imediat.

Moștenirea pe care o las – reprezentând activitatea echipei pe care am coordonat-o cu onoare și responsabilitate – și care va rămâne timișorenilor și viitorilor gestionari ai celui mai important proiect al orașului după Revoluția din 1989 cum a fost el catalogat, include între altele:

  • câștigarea în septembrie 2016, sub conducerea mea, a titlului de Capitală Europeană a Culturii după două runde de concurs organizate la nivel național de Ministerul Culturii la care au participat 14 orașe importante din România;
  • Programul Cultural Timisoara 2023 cuprinzând un portofoliu consistent de proiecte originale dezvoltate în perioada 2017-2021 și care au generat circa 1300 de evenimente monitorizate de juriul de experți ai Comisiei Europene;
  • sute de parteneriate și sinergii locale și europene cu operatori culturali în care s-au implicat cu entuziasm instituții și asociații culturale, artiști independenți, școli, universități, mediul de afaceri, organizații sportive, precum și industriile culturale și creative;
  • o excelentă reputație internațională și o rețea de contacte cu alte orașe capitale europene ale culturii prin facilitarea de către echipa executivă a parteneriatelor cu manageri culturali, artiști, organizații, instituții și rețele internaționale cu profil cultural;
  • prezența Asociației la cele mai importante reuniuni culturale europene;
  • peste 5000 de apariții în media, din care 95% favorabile;
  • satisfacția a „85,7% dintre timișoreni care consideră că proiectul Timișoara 2023- Capitală Europeană a Culturii va ajuta la dezvoltarea orașului într-o măsură potrivită, în mare și în foarte mare măsură” conform celui mai recent studiu de impact al titlului elaborat de Institutul Intercultural Timișoara;
  • o comunitate culturală locală mai puternică datorită plusului de finanțare în urma câstigării titlului; expertizei oferite de echipa Asociației în elaborarea conceptelor și a conținutului proiectelor derulate; sprijinului administrativ acordat de Asociație partenerilor culturali în gestionarea acestora;
  • pregătirea, împreună cu parteneri internaționali, a peste 500 de mediatori culturali, manageri și producători de evenimente;
  • continuarea proiectului și a activității Asociației în toată perioada de pandemie și adaptarea la condițiile sanitare impuse de această nouă provocare globală;
  • contribuția Asociației la elaborarea unei legi de finanțare a proiectului la nivel național și a metodologiei necesare aplicării acesteia de către Ministerul Culturii, lege prin care proiectul a devenit unul de importanță națională (Legea nr.198/2019);
  • asigurarea tranziției proiectelor către Primăria Municipiului Timișoara și, respectiv, Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara, în perioada noiembrie 2020-iulie 2021.

Prin demisia mea doresc să las loc decidenților politico-administrativi și reprezentanților oficiali în Consiliul Director al Asociației să se concentreze exclusiv pe asumarea obiectivelor ce le revin conform dosarului de candidatură câștigător și pe finanțarea și asumarea proiectului de importanță națională care are menirea de a schimba în bine destinul orașului.

Ceea ce a fost mult și greu a trecut și a fost pregătit din punct de vedere al Programului Cultural. Prin urmare, nimeni nu va trebui să înceapă de la zero, iar o finanțare așa cum a fost deja anunțată public de către autorități că se va întampla la anul – finanțare de care Asociația nu a beneficiat până acum în mod predictibil și nici la nivelul asumat la început – va atrage încrederea și a mediului de afaceri de a se implica prin sponsorizări. Finanțarea publică și privată va putea, astfel, oferi condițiile pentru ca operatorii culturali să continue pregătirea unui program de succes în 2023 și a lăsa o moștenire solidă pentru viitorul Timișoarei, al României și al Europei. Timpul este acum elementul critic și nu mai trebuie irosit în discuții sterile.

Doresc să le mulțumesc celor care au înțeles viziunea și potențialul acestui proiect atunci când doar puțini credeau că vom câștiga titlul, iar după aceea au avut curajul de a se implica în punerea lui în practică. Le mulțumesc colegilor cu care am lucrat în toți acești ani, membrilor Asociației care au sprijinit în mod constant acest demers, partenerilor, colaboratorilor din toate domeniile (cultură, arhitectură, urbanism, industria spectacolelor, educație, sport, industria HoReCa, turism, administrație, mediul de afaceri și cel medical), sutelor de voluntari, organizațiilor de tineret și studențești, instituțiilor de ordine publică, persoanelor de orice vârstă din oraș, din județ și din regiunea Banat, și nu în ultimul rând, jurnaliștilor care au urmărit subiectul în mod consecvent. Le mulțumesc și acelora dintre timișoreni care s-au alăturat pentru scurte perioade acestui uriaș demers. Contribuția fiecăruia a contat enorm! Nu întâmplător sloganul proiectului este „Luminează orașul prin tine!”. El se referă la oamenii care aduc lumină în jurul lor prin ceea ce construiesc, prin curajul, entuziasmul, profesionalismul și tenacitatea lor de a acționa în scopul binelui comun. Ei au fost inspirația mea de-a lungul timpului, una care mă va însoți  oriunde mă vor purta pașii în viitor spre a construi proiecte de anvergură.

În încheiere, vă doresc un an 2022 prosper, iar 2023 – anul capitalei europene a culturii – să fie ceea ce am visat împreună cu aproape un deceniu în urmă: un nou început în istoria Timișoarei.

 

Cu gânduri bune,

Simona Neumann

Proiecte în valoare de 1,12 miliarde de euro contractate în Regiunea Vest, prin Regio-POR 2014-2021

0

O jumătate de miliard de euro este suma cu care a fost depășită alocarea regiunii Vest pe Programul Operațional Regional 2014 – 2020. Asta face ca suma totală contractată în regiune, în actualul exercițiu financiar să ajungă la 1,12 miliarde euro, cu 75% mai mare decât cea prevăzută inițial, conform, radioresita.ro

Programul a generat sau urmează să genereze rezultate de care vor beneficia cele aproape 2 milioane de locuitori ai regiunii:

115 unități de învățământ construite, reabilitate sau dotate și peste 30.000 de copii și tineri care vor beneficia de condiții de educație la standarde ridicate;

17 unități primiri urgențe și tot atâtea ambulatorii reabilitate și dotate, plus 158 de ambulanțe achiziționate;

Aproape 400 de kilometri de drumuri reabilitate sau modernizate.

Peste 10.000 de apartamente reabilitate termic;

660.000 metri pătrați de spații verzi create sau modernizate;

Sprijin pentru peste 50.000 de persoane care trăiesc în zone urbane marginalizate;

Aproape 500 de IMM-uri finanțate și peste 1.700 de locuri de muncă generate.

La nivel de județe, în Timiș au fost contractate 340 de proiecte în valoare totală de 353 milioane de euro; Hunedoara are 260 de proiecte, în valoare de 326 milioane euro; Arad – 161, totalizând 219 milioane de euro, iar Caraș-Severin – 124 de proiecte, în valoare totală de 240 milioane de euro.

În plus, cele patru județe mai au în evaluare sau în faza de precontractare alte 50 de proiecte, în valoare totală de aproape 55 milioane euro.

Viitorul orașelor și al fondurilor europene stă în oameni. UrbanizeHub pune în practică viziunea Comisiei Europene în România

0

Românii trebuie sa fie mai implicați în politica de coeziune și implementarea proiectelor europene. O spune Comisia Europeană care a finanțat în acest sens un proiect al UrbanizeHub.

UrbanizeHub a fost organizația aleasă de Comisia Europeană pe România, să implementeze un proiect prin care cetățenii să fie implicați în procesul de dezvoltare al  orașelor prin fondurile europene.  La nivel european au fost selectate 18 proiecte pentru a încuraja cetățenii și autoritățile să lucreze mai strâns împreună. Aceste proiecte au avut misiunea să contribuie la promovarea  unei culturi a transparenței și a răspunderii. Fiecare proiect selectat a primit sprijin financiar pentru a-și implementa ideile și inițiativele inovatoare de participare cetățenească în domenii  cum ar fi acordul ecologic european, dezvoltare durabilă, teritorială și locală, cooperarea la  frontieră, monitorizarea civică și cetățenie activă.

UrbanizeHub, condus de Graţian Mihăilescu, a fost una dintre cele 18 organizații selectate de Comisia Europeană, de pe întregul continent, prin care se doreşte implicarea cetăţenilor
în politica de coeziune.

“Noi am avut anul acesta două întâlniri mari la Brasov și la Oradea, în care am avut invitați primari, viceprimari, președinți de consilii județene, europarlamentari, reprezentanți ai unor ong-uri și cetățeni. Pe lângă problemele de dezvoltarea ale orașelor, pe care le-am discutat, am încercat să aducem Bruxellesul mai aproape, am încercat și am și reușit ca discuțiile importante, care se poartă doar la București sau la Bruxelles să le aducem și în alte  comunități locale. Evenimentele au ținut câte trei zile și în cadrul lor am reușit să aducem  administrația și comunitatea la aceeași masă, pentru că ideile mărețe se nasc din dezbateri, din interacțiunea tuturor actorilor implicați. Asta trebuie să înțeleagă românii, că e vorba  despre colaborare. Dacă lucrurile se mișcă mai repede în Occident, acesta e motivul! Există o colaborare mai strânsă între toții factorii implicați. Pe noi, mentalitatea asta și lipsa de colaborare și dialog, ne ține în loc. Faptul că nu ne vedem decât de organizația noastră, în care activăm, fie ea primărie, privat sau ong, noi nu înțelegem decât contextul nostru. Prin  colaborarea putem avea rezultate mai bune. E un proces care trebuie să devină normalitate și să se întâmple tot mai des și, ulterior, partea de implicare a cetățenilor în care eu cred foarte mult”, spune Gratian Mihăilescu.

Reprezentantul UrbanizeHub e de părere că administrațiile locale și cetățenii trebuie să fie mai interesați și mai implicați în politica de coeziune și implementarea proiectelor europene. “Din păcate, vorbim despre economie circulară sau despre schimbări climatice, ori unele comunități și administrații nu înțeleg sau nu sunt interesate de aceste lucruri. Trebuie să ne asumăm comunitățile respective, să educăm comunitățile respective și ulterior putem să generăm proiecte pentru că bani o să fie. E foarte important că, în următorii ani, Uniunea
Europeană ne pune la dispoziție peste 80 de miliarde de euro, o parte din PNRR, o parte din Fonduri structurale. Dar noi, dacă nu înțelegem ce înseamnă digitalizare, cum ne ajută, cum poți să implementezi proiecte cu impact, riscăm să pierdem acești bani. Viitorul Europei este verde și digital. Noi trebuie să înțelegem aceste lucruri și la nivel local, la nivel de capacitate administrativă, de administrații și comunități, pentru că cetățenii sunt foarte importanți în tot acest proces. Noi asta ne-am propus să facem prin proiectul nostru. Să educăm oamenii, comunitățile, să venim cu soluții din partea lor, smart și sustenabile, ne-am propus să creăm o legătură între toți actorii importanți ai unui oraș, să aducem Europa mai aproape de local.
Acum Bruxellesul e puțin rupt de local”, mai spune Mihăilescu.

România se află într-un moment istoric. Politica de coeziune are alocate peste 372 miliarde euro, în următorul buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, iar României îi vor reveni în următorii ani prin politică dar și prin PNRR peste 80 de miliarde de euro. Contează doar de noi ca țară ce proiecte vom realiza și cum vom investi acești bani.

Primele proiecte pentru promovarea mersului pe bicicletă, în județele Timiș și Caraș Severin vor fi finanțate de către RO BIKE VALLEY

0

Fundația Comunitară Timișoara și Decathlon au ales 21 de proiecte  ce vor fi finanțate, începând cu anul viitor, din fondul RO Bike Valley, un fond de finanțare pe termen lung pentru promovarea mersului pe bicicletă, educației și inovației în județele Timiș și Caraș Severin, conform, robikevalley.ro

În total au fost depuse 42 de formulare de intenție, care au trecut prin mai multe procese de selecție. Fondul RO Bike Valley oferă o finanțarea nerambursabilă acordată în proporție de 100%, sub formă de micro-granturi (maxim 5000 lei), granturi medii (maxim 15.000 lei) sau granturi mari (peste 15.000 lei). Valoarea totală a Fondului RO Bike Valley – ediția 1 – este de aproape 250.000 lei.

Iată proiectele care vor avea loc în tot Banatul, începând cu anul viitor:

Atelier mobil de educație rutieră și mecanică velo, Asociația Pedallez Timișoara;

Biblio-cicleta Lugoj, Grup de inițiativă Bibliocicleta Lugoj,

Bicicleta în natură, Grup de inițiativă CaSteCo;

Bicicleta pentru toți, Asociația Teatru pentru Tine;

Cupa Max Ausnit, Asociația Club Sportiv Velocitas;

Curs de circulație cu biciclete în zona rurală, Club sportiv Ride Competition;

Cycling to School, Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă „Constantin Păunescu” – Recaș;

Eco-trasee turistice, Liceul Tehnologic Constantin Lucaci, Bocșa;

Family Cycling Day, Scoala Gimnaziala Nr.2 Timișoara;

Hai la Rudăria pe Bițiglă, Liceul Teoretic „Eftimie Murgu” Bozovici;

Îmi salvez planeta – merg cu bicicleta!, Școala Primară Primii Pași;

În natură pe 2 roți, Clubul Sportiv Comunal ‘’Voința 1922 Vrani’’;

Junior Maraton Timișoara 2022, Asociatia Club Sportiv „Tibiscus”;

Librărie mobilă – etapa de design, Grup de inițiativă „Books on bike”;

Pedalăm spre Timișoara, Grup de inițiativă „Pedalăm spre Timișoara”;

Shakespeare la pedală, Liceul Teoretic „William Shakespeare” Timișoara;

Siguranță pe bicicletă, Școala Gimnazială Nițchidorf;

The Road & The Happiness, Asociația Alternativei Sportive;

Turul Satelor, Grup de inițiativă Dragoș Leontin, Pascu Cătălin, Vlasici Andra;

VeloLugoj, Clubul de Turism Concordia Lugoj;

Wolfs Run, Liceul Teoretic „General Dragalina” Oravița.

Toți cei care au o idee și își doresc să se implice în promovarea utilizării bicicletei în rândul copiilor și tinerilor sau doresc să organizeze campanii de educație și conștientizare pentru siguranța în trafic a bicicliștilor, pot transmite în continuare propunerea lor AICI, iar ei vor fi contactați și îndrumați imediat ce sunt disponibile noi finanțări. Finanțările pot fi accesate atât pentru organizații non-guvernamentale, cât și pentru școli și licee, dar și grupuri de inițiativă cetățenești.

Mai multe detalii despre acordarea granturilor și mecanismele de finanțare puteți afla pe www.robikevalley.ro și pe www.fundatiacomunitaratimisoara.ro.

RO Bike Valley este mișcarea României către economia circulară, mobilitate, comunități active și stil de viață sănătos, susținută de Decathlon. Aceasta îşi propune să creeze o comunitate de parteneri, alături de care să contribuie la dezvoltarea circulară a întregului lanţ economic şi social de producţie, folosire, reciclare a bicicletelor, precum şi creşterea accesului, infrastructurii şi unor comunități prietenoase cu ciclismul. Viziunea economiei circulare este surprinsă în cei patru piloni ai programului RO Bike Valley, care urmăresc impactul economic şi social al utilizării bicicletelor: producție, dezvoltare, access, comunitate.

 

Concerte de Crăciun în interpretarea Corului Ion Românu al Filarmonicii Banatul

0

În Sala Capitol, Filarmonica „Banatul” Timișoara vă invită în 𝟮𝟮 𝘀̦𝗶 𝟮𝟯 𝗱𝗲𝗰𝗲𝗺𝗯𝗿𝗶𝗲, de la ora 19, pentru a sărbători împreună 𝗖𝗿𝗮̆𝗰𝗶𝘂𝗻𝘂𝗹  printr-un program dedicat de colinde susținut de Corul Ion Românu al Filarmonicii, sub bagheta dirijorului Iosif Todea.

Soliștii vor fi: Roxana Zaharia – soprană, Cristian Ardelean – bariton și Lucian Onița – bas, fiind acompaniați la pian de Regina Csermak, iar la orgă de Alina Hoduț.

Vor fi interpretate piesele: D.G. Kiriac – O, ce veste, I. Costescu – Bună dimineaţa la Moş Ajun,

  1. Stoia – Suita de colinde, V. Teodorian – Legănelul lui Isus, I.D. Chirescu – Linu-i lin şi iară lin,
  2. Popovici – Astăzi s-a născut Hristos. N. Moldoveanu – Sara-i bun-a lui Crăciun, AL. Pașcanu – După datini colindăm,  I. Miclea – Stea curată,  I.D.Chirescu – Steaua sus răsare, FR. Hubic – Floricica,
  3. Lungu – Mărire-ntru cele-nalte, R. Georgescu – Leru-i Doamne, Ler Ziurel de zi, ST. Olariu – Moş Crăciun, V. Popovici – La poartă la Ţarigrad, M. Bîrcă – Noi umblăm şi colindăm, M. Wilberg – Ding, dong,  A. Adam – O, Holy Night,  P. A. Yon – Gesu Bambino, ST. Adams – The Holy City, M. Wilberg – Hark! The Herald Angels sing, Baile de Nadal M. Wilberg – Angels we have heard on High.

Dorințele de Crăciun a 120 de copii, îndeplinite de angajații United Business Center din ansamblul mixt Iulius Town

0

A devenit deja tradiție ca angajații United Business Center (UBC) să primească, de la copiii din medii defavorizate, scrisorile destinate lui Moș Crăciun. Și anul acesta a fost împodobit „Bradul Dorințelor”, iar comunitatea UBC a avut grijă ca dorințele celor mici să se îndeplinească și, mai mult decât atât, să le ofere garanția faptului că se întâmplă lucruri bune în viață, dacă îți dorești cu adevărat. Astfel, cei 120 de copii s-au putut bucura deja de magia sărbătorilor.  

Cei mai fericiți de Crăciun sunt, cu siguranță, copiii, care așteaptă nerăbdători dimineața de 25 decembrie pentru a vedea dacă au fost suficient de cuminți pentru a primi cadourile pe care și le doresc. Pentru 120 de copii ce provin din medii defavorizate din județul Timiș, Moș Crăciun a ajuns mai devreme și le-a adus, pe lângă cadouri, un zâmbet și un strop de fericire acum, în preajma sărbătorilor. Spiridușii Moșului au fost angajații din clădirile de birouri United Business Center din ansamblul Iulius Town, care au primit scrisori ce ascund gândurile celor mici și le-au îndeplinit visurile.

De la copii cu vârste de 9 luni și până la tineri de 22 ani, toți au primit încălțăminte și haine de iarnă, rechizite, cărţi, jucării, alimente, nelipsitele dulciuri şi multe alte cadouri. Astfel, anul acesta, Moș Crăciun a fost realitate şi nu doar un vis pentru copiii de la Centrul de Plasament Găvojdia, Centrul de Plasament Lugoj, Centrul de Plasament pentru Copilul cu Dizabilități Recaș, Casa de tip Familial Sfântul Ioan (Nădrag), Asociația Creștină For Help Timișoara și Centrul de Zi „Casa Olarului”.  

Campania „Bradul Dorințelor” este organizată de comunitatea UBC împreună cu Asociaţia „Ajungem Mari” şi a ajuns la a patra ediţie.

 

Rezultatele bursierilor Tinere Talente, ediția 2021, celebrate în emisiunea Gala Tinere Talente la TVR3

0

30 de tineri muzicieni și artiști vizuali sunt mai aproape de o carieră artistică de succes datorită susținerii primite în cadrul programului național Tinere Talente pe parcursul anului 2021. Emisiunea Gala Tinere Talente, realizată de TVR3, va aduce în atenția publicului tinerii talentați ai României și drumul lor pe cale artei, duminică, pe 26 decembrie, de la ora 19.00.

În cadrul emisiunii Gala Tinere Talente, artiștii vor vorbi despre experiențele lor ca bursieri ai programului, despre importanța bursei în dezvoltarea lor artistică și despre oportunitățile și realizările pe care le-au avut în 2021. De asemenea, vor fi aduse publicului momente muzicale din concertele susținute de bursieri, expozițiile organizate în anul 2021 și colecțiile de design vestimentar ale tinerilor artiști.

Implementat de Fundația Regală Margareta a României, cu susținerea partenerilor Kaufland România, Globalworth Foundation și a altor companii importante, programul național Tinere Talente oferă tinerilor talentați, dar fără posibilități materiale, sprijin anual constând în burse, sesiuni de mentorat și promovare.

Cei 30 de artiști au fost aleși la începutul anului din rândul a 156 de tineri care studiază la liceele și universitățile cu profil vocațional din țară, și care provin din familii cu o situație financiară limitată. Selecția celor 15 muzicieni și 15 artiști vizuali s-a realizat printr-un proces complex și cu implicarea unui prestigios juriu de specialitate: Verona Maier – pianistă, Rafael Butaru – violonist, Emil Vișenescu – clarinetist, Tiberiu Soare – dirijor, Sorin Rotaru – percuționist, Teodor Ilincăi – tenor, conf.univ.dr. Carmen Apetrei – grafician, Virgil Scripcariu – sculptor, Ileana Dana Marinescu – artist vizual, prof.univ.dr. Daniela Constantin – pictor, lector univ. Sergiu Chihaia – artist vizual.

Pe parcursul anului 2021, tinerii au primit burse financiare în valoare de 2000 de euro, folosite pentru achiziționarea de materiale și instrumente în vederea realizării de proiecte artistice, participarea la cursuri, concursuri, expoziții și festivaluri. În același timp, sesiunile de mentorat i-a adus aproape de personalități artistice de renume. Pianista Verona Maier, violoncelistul Octavian Lup, dirijorul Gabriel Bebeșelea, pianistul Vlad Iftinca, soprana Georgeta Stoleriu, pianista Alexandra Dariescu sunt doar câțiva dintre cei care au împărtășit din experiența proprie, le-au oferit sfaturi și îndrumare. Prin participarea la diverse evenimente, organizate live sau online, în funcție de restricțiile impuse în contextul actual, tinerii artiști s-au prezentat publicului iubitor de artă. Toate aceste acțiuni au contribuit la experiența și evoluția artistică a acestor tineri, care fac parte din viitorul cultural al țării și care au potențialul de a deveni artiști de renume internațional. 

 „Rezultatele excepționale obținute de generația Tinere Talente 2021, prin munca și efortul depuse, dar și prin implicarea mentorilor și cu sprijinul Fundației, vorbesc de la sine, ne bucură și ne fac mândri că am putut contribui la fiecare reușită în parte. Îi felicităm, le urăm succes în continuare și suntem siguri că nu se vor opri aici”, Gabriela Iordache – Coordonator program Tinere Talente. 

  • 18 participări la expoziții individuale și de grup,
  • 7 premii importante la concursuri de muzică naționale și internaționale,
  • 8 participări la concerte cu orchestră la evenimente prestigioase,
  • 11 concerte și recitaluri organizate de Fundație (8 cu prezență fizică și 3 live-streaming),
  • 12 sesiuni de mentorat,
  • 4 expoziții organizate de Fundație,
  • 2 emisiuni radio – TV dedicate proiectului și bursierilor, difuzate live in prime-time și live streaming România are nevoie de artă și Gala Tinere Talente,
  • 10 emisiuni on-line Arta Lumii, o serie de interviuri cu și despre artiști talentați și mândri să reprezinte România la competiții și evenimente naționale și internaționale dedicate artelor frumoase.

Prin programul național Tinere Talente, Fundația Regală Margareta a României susține tineri talentați care nu au șansa să se dezvolte pe plan artistic în lipsa resurselor și îndrumării necesare. Programul este susținut atât de parteneri și sponsori, cât și prin donații individuale în cadrul campaniei România are nevoie de artă, prin care publicul poate dona 4 Euro lunar, printr-un SMS la 8864 cu textul ARTA.

Partener: Kaufland România și Fundația Globalworth

Sponsori: Kultho, B&B Collection, PPG România, Sofmedica, Enayati Medical City, Negro 2000, Transgaz, Raycap Corporation, Hotel Siqua, Easy Print Services, Film Experience

Parteneri media: TVR, Radio România, Magic FM

***

Despre programul Tinere Talente

Programul național Tinere Talente a debutat în anul 2008 cu scopul de a sprijini și promova tinerii artiști talentați care provin din familii modeste și care au nevoie de sprijin financiar pentru a-și atinge adevăratul potențial și a-și exprima talentul. Ceea ce diferențiază programul Tinere Talente de alte proiecte care oferă burse, este abordarea holistică, centrată pe dezvoltarea și afirmarea acestor artiști în devenire, nu numai pe sprijin financiar. Pe lângă burse, tinerii primesc îndrumarea unor mentori valoroși, pregătire prin masterclassuri și au oportunități de promovare foarte importante. În 13 ani, prin acest program au fost acordate 380 de burse de studiu, au fost organizate 465 de recitaluri, concerte și expoziții, asigurate 152 de mentorate, masterclass-uri naționale și internaționale și cucerite 182 de premii la concursuri naționale și internaționale. Mai multe detalii sunt disponibile pe www.tinteretalente.org.

 

Despre Fundația Regală Margareta a României

Fundaţia Regală Margareta a României a fost înfiinţată în 1990 de către Regele Mihai I al României și Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române. Cu o activitate de peste 30 de ani, Fundația Regală Margareta a României sprijină copii, tineri și vârstnici prin intervenții durabile, bazate pe schimbul de experiență și valori între generații. De-a lungul timpului, Fundația s-a implicat în numeroase proiecte sociale, culturale şi de susținere a educației şi talentului artistic. Mai multe detalii despre programele Fundaţiei sunt disponibile pe www.frmr.ro.