sâmbătă, decembrie 4, 2021
Oameni din Banat

Cine a fost Evliya Çelebi, cronicarul de la care avem cele mai multe date despre Banatul din perioada otomană

Muzeul Național al Banatului publică povestea cunoscutului Evliya Çelebi, născut la 25 martie 1611(d. 1682)., care a fost istoric, geograf, scriitor și unul din cei mai cunoscuți călători otomani. Datele istorice sunt preluate din lucrările lui Ioan Hațegan, Cronologia Banatului: Vilayetul de Timișoara 1552–1716, vol. II/2, Timișoara: Ed. Artpress/Banatul, 2005; Maria Holban (ed.) Călători Străini Despre Ţările Române, vol. VII, Ed. Științifică, 1968

Winter in My Town

Evliya Çelebi (Çelebi fiind, aproximativ, echivalentul cuvântului englez „gentleman” este una dintre cele mai citate surse atunci când vine vorba de perioada otomană. Într-una dintre relatările sale despre ţinuturile româneşti, acesta vorbeşte despre participarea sa la un ospăţ. „Noi toţi ne închinăm la acelaşi Dumnezeu. M-am simţit bine cu românii care sunt creştini”, spune acesta.

Un aspect important subliniat în opera sa de faimosul călător cu privire la poporul român se referă la unitatea românilor, amintind în acest sens că românii au aceeaşi limbă. În lucrarea sa pot fi găsite şi seturi de cuvinte culese din zonele prin care el trecea, acelaşi lucru întâmplându-se şi cu trecerea sa prin spaţiul românesc.
Născut la Istanbul, fiul unui bijutier al Curții Otomane, a avut parte de o educație excelentă. La început călătorea prin Istanbul și lua notițe despre clădiri, piețe, obiceiuri și cultură. În 1640 începe să călătorească și în afara orașului. Pentru aproape 40 de ani va străbate în lung și-n lat teritoriile Imperiului, observând , descriind și scriind notițe despre diverse popoare, culturi și obiceiuri locale.

Evliya, în Banat

Celebrul glob-trotter străbate pentru prima dată Banatul în armata otomană care merge spre Oradea. Printre primele localităţi descrise se numără şi palanca Denta „… aceasta este o întăritură de formă pătrată, construită din nuiele; are dizdar şi 50 de neferi şi 211 cincizeci de neferi/apărători/, un depozit de muniţii, o geamie, un han şi câteva dughene. Grădinile sunt roditoare”.
Evlyia Celebi, însoţind alte trupe otomane, ajunge la Sinersig unde vede „un sat cu 300 de case, un zeamet bine întocmit, ale cărui raiale sunt numai români. În nici o ţară nu se găsesc ca aici afine mari cât prunele”.
Acelaşi Evlyia Celebi ajunge, a doua zi (iunie 1660), şi la cetatea Lugojului „Acum este reşedinţa unui sangeacbei aparte. Are alaibei şi trei ciorbagii, pentru odele de ieniceri, o odă de topcii, o odă de gebegii, dizdar, chehaie, muhtesib, strângător de taxe… Este o cetate de lemn şi de pământ, pătrată, aşezată pe malul râului Timiş. Şanţul din jurul ei este plin cu apa râului… Cetatea are o singură poartă. Deasupra şanţului cetăţii se află un pod mobil, împodobit, care este ridicat în fiecare noapte. În cetate sunt 300 de case ale ungurilor, unele acoperite cu stuf altele cu scânduri. Cetatea interioară e de asemenea pătrată; e o cetate mică de piatră cu şanţ separat. Are o poartă de lemn care dă spre răsărit. Şi deasupra acestui şanţ se află un pod mobil. În jurul oraşului pământul este roditor, acoperit cu vii şi cu grădini. Raialele sunt toţi români. Dintre produse, sunt vestite prunele de aici, ca şi merele şi cerga albă… Zece poveri de aspri sunt vakâf pentru Mecca şi Medina şi, în fiecare an, vine trimisul ca să primească de la defterdarul Timişoarei cele 10 poveri de aspri, şi luându-le, pleacă înapoi”.
În vilayetul de Timişoara s-au adunat 87.000 oşteni otomani aflaţi sub comanda a 7 viziri, 20 de beilerbei, 120 de sangeacbei şi toţi sub serdarul Ali paşa, care se îndreaptă apoi spre Transilvania, în sprijinul lui Acaţiu Bârcianu, confruntat cu revolte interne. În urma acestei campanii principatul este redus cu o treime ca suprafaţă, distrus din puncte de vedere economic şi parţial depopulat. Principatul nu-şi va mai reveni după această campanie cumplită.

Recunoaștere internațională

La 400 de ani de la naşterea lui Evliya Çelebi, UNESCO a dedicat anul 2011 marelui călător otoman, care în preumblările sale a poposit şi în ţările române.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea noastră de cititori:

Lasă un răspuns