Biserica de la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara, care datează din anul 1746, a fost mistuită de flăcări în noaptea de marți spre miercuri. Era considerată de specialiști cea mai valoroasă biserică de lemn din Banat.
“Ce s-a întâmplat la Muzeul Satului Bănățean este o tragedie, am pierdut Biserica de lemn din Topla, unul din cele mai valoroase lăcașe de cult din Banat și totodată un important monument istoric. Pe lângă cercetarea derulată de autoritățile abilitate, voi dispune o anchetă internă la Muzeul Satului și voi trimite un control la celelalte instituții de cultură subordonate Consiliului Județean Timiș. Am fost la Muzeul Satului împreună cu Înaltpreasfinția Sa Ioan, Mitropolitul Banatului, am discutat cu specialiștii aflați la fața locului și așteptăm în cel mai scurt timp expertiza acestora. Vom face tot ceea ce depinde de noi pentru a putea salva biserica și în primă fază vom aloca bani din fondul de rezervă al Consiliului Județean Timiș în vederea începerii lucrărilor de restaurare”, a transmis Alfred Simonis, președintele CJ Timiș.
“E un dezastru. Este unul dintre cele mai vechi monumente din Timișoara, mutat aici de la Topla ca parte a patrimoniului muzeal. În mod normal, ar fi trebuit să fie în siguranță într-un asemenea loc. Nu știm încă exact cauzele incendiului, dar probabil este legat de tabloul electric. Într-o anumită măsură, biserica este restaurabilă. Este un exemplu reprezentativ de arhitectură bănățeană din secolul al XVIII-lea și una dintre cele mai frumoase biserici de lemn din Banat. Avea un grad de autenticitate pe care nu-l vom mai putea recupera complet, chiar dacă o vom restaura. Va trebui să folosim aceleași materiale și tehnici tradiționale pentru a o readuce la o stare care să păstreze autenticitatea istorică. Tocmai datorită valorii sale a fost adusă la Muzeul Satului, pentru a fi protejată. Din fericire, pictura interioară fusese deja scoasă pentru restaurare. În ultimii zece ani, acesta este al doilea incendiu care afectează o biserică de lemn, iar probabil că vor fi necesare proceduri speciale pentru protejarea acestor monumente. Din punctul meu de vedere, bisericile de lemn nu sunt adecvate pentru un cult religios activ”, a declarat Sorin Predescu, directorul Direcției Județene de Cultură Timiș.
Biserica se afla și în circuitul turistic al Timișoarei, dar avea și o parohie cu aproape 200 de familii și 500 de credincioși.
“Este o tragedie pentru comunitatea noastră, pentru credincioșii noștri, pentru mine, pentru cultura noastră, până la urmă. Totuși, avem nădejdea în Dumnezeu că biserica va fi restaurată și va reveni la forma sa inițială. Este o comoară. Vorbesc la prezent pentru că stau în fața ei și refuz să cred că acesta este sfârșitul ei. Va fi restaurată și redată circuitului cultural. Slujeam Sfânta Liturghie afară, iar doar când era foarte frig intram în biserică. Această bisericuță a adus multă bucurie, binecuvântare și dragoste. De când sunt eu aici, de 19 ani, mii de oameni s-au conectat la bisericuță și s-au apropiat de Dumnezeu”, a spus Călin Scridon, preotul paroh al bisericii de la Muzeul Satului Bănățean.
Biserica a fost ridicată inițial în 1746, în satul timișean Remetea-Luncă, din zona Făgetului, având hramul Arhanghelilor Mihail și Gavril. În 1807, a fost strămutată în comuna învecinată Topla, decizie care a stârnit nemulțumirea sătenilor din Remetea-Luncă. Se spune că aceștia au blestemat biserica, dorindu-și ca nici cei din Topla să nu se poată bucura de ea.
De-a lungul timpului, biserica a avut parte de numeroase ghinioane: a fost afectată de incendii, i s-a prăbușit altarul și, în final, satul Topla a fost aproape părăsit, rămânând doar cu patru locuitori.
În 1987, biserica a fost mutată din nou, de data aceasta la Timișoara, în Muzeul Satului Bănățean. În 1998, un copac smuls de o furtună a căzut peste ea, necesitând noi lucrări de restaurare și consolidare, atât în interior, cât și în exterior. În 1997, în speranța de a alunga ghinioanele, biserica a fost resfințită cu hramul Nașterea Maicii Domnului.
Cel mai valoros lăcaș de cult din lemn din Banat
Biserica este construită din bârne de stejar cioplite manual, având baza din tălpi de stejar așezate pe o fundație de piatră. Un element sculptural distinctiv este brâul median de lemn, care înconjoară exteriorul bisericii. Pereții sunt din bârne late de gorun, îmbinate în tehnica „coadă de rândunică”, iar acoperișul și turnul sunt acoperite cu șindrilă.
Clopotnița din lemn, dotată cu un clopot de 150 de kilograme, este separată și plasată în dreapta bisericii. În curte a fost reconstituit un cimitir cu cruci de lemn, metal și piatră, alături de o troiță sculptată de cunoscutul meșter popular Alexandru Perța.
