Automatul de șah denumit „Turcul”, considerat una dintre cele mai spectaculoase invenții ale secolului al XVIII-lea, a fost realizat la Timișoara de Farkas Kempelen.
Kempelen era un baron maghiar, născut pe 23 ianuarie 1734, la Presburg (astăzi Bratislava). A devenit jurist la Curtea Regală Ungară din Presburg, iar în anul 1757 a fost promovat secretar al Curții de la Viena. În 1765, este numit de către împărăteasa Maria Terezia responsabil pentru Banat.
Kempelen s-a mutat la Timișoara pentru a supraveghea cea de-a doua etapă a colonizărilor din Banat. În cei cinci ani petrecuți aici, în regiune au fost colonizați peste 40.000 de oameni, țărani din Suabia, Bavaria, Hessen, Thuringia, Luxemburg, Lorena, Alsacia sau Palatinat. S-a ocupat de înființarea primelor fabrici de mătase și s-a implicat direct în realizarea unor sate noi.
În urma unei întrevederi cu Maria Terezia, la Viena, Kempelen promite împărătesei că o va impresiona cu o invenție inedită. Inițial, avea de gând să realizeze o mașinărie vorbitoare (pe care o va construi, dar mult mai târziu), însă, pentru că avea doar șase luni la dispoziție, s-a gândit să realizeze un automat care joacă șah.
Premieră pentru Timișoara
Astăzi ne putem imagina foarte simplu un meci de șah cu un computer. La acea vreme, lucrurile erau mult mai complicate. Kempelen a reușit însă să creeze o adevărată minune. Astfel, se poate spune că una dintre marile premiere mondiale – automatul de jucat șah – a fost inventată la Timișoara, fiind o realizare cu care capitala Banatului se poate mândri. Povestea este prea puțin cunoscută în România.
Ioan Hațegan este unul dintre puținii istorici care au cercetat povestea lui Kempelen. A vizitat chiar și muzeul de la Budapesta care îi poartă numele.
„Kempelen era un înalt funcționar al Banatului. A fost unul dintre oamenii care au supravegheat colonizările din timpul Mariei Terezia. A călătorit mult prin Banat și a scris reportaje publicate în Pressburger Zeitung. Am citit multe dintre scrierile lui. Era un om foarte respectat în zonă, datorită cinstei sale, incoruptibilității și hotărârilor cumpătate. S-a opus omorârii bandiților care atacau din Munții Carpați”, a spus Ioan Hațegan.
Între timp, Kempelen s-a instruit în domeniile mecanicii și hidraulicii, devenind un adevărat inventator. Ioan Hațegan susține că invenția lui Kempelen ar trebui inclusă pe lista premierelor timișorene.
„Aparatul de șah al lui Kempelen a fost o invenție incredibilă pentru acele vremuri. O replică a «Turcului», așa cum era cunoscut aparatul, se găsește și astăzi la Muzeul Kempelen din Budapesta. Kempelen a mai avut și alte invenții, dar aceasta este cea mai faimoasă. Eu spun că automatul a fost realizat la Timișoara, în Palatul Baroc, actualul Muzeu de Artă. Atunci era Palat Guvernamental, sediul Cancelariei”, a mai declarat Ioan Hațegan.
Un pitic ascuns în automat
Mașina de șah „Turcul” a fost realizată în decurs de șase luni și a fost prezentată la Viena, în fața împărătesei Maria Terezia, în anul 1769. A uimit pe toată lumea. Oricine se putea așeza să joace șah cu „Turcul”, iar dacă nu era foarte bun, avea toate șansele să piardă.
Partea interesantă este că aparatul avea, de fapt, un truc – un mare fals. În interiorul său, pe lângă mecanismul complex de roți dințate, care punea în mișcare brațele unui manechin îmbrăcat ca un turc, era ascuns un om.
În realitate, în interiorul mașinii se afla un pitic, un foarte bun jucător de șah, pe care Kempelen l-a găsit pe străzile din Italia, unde câștiga bani jucând șah. Acesta era ascuns atât de bine încât nu putea fi descoperit nici de cei care inspectau mecanismul, nici de adversari sau spectatori.
„Practic, cei care jucau șah o făceau cu acest manechin, care își mișca brațele când muta piesele. Multă lume bănuia că este ceva în neregulă și că există un om ascuns în mașinărie. Au existat mulți sceptici, inclusiv oameni de știință ai vremii. Dar nu s-a descoperit nicio neregulă, pentru că aparatul era conceput astfel încât întreg mecanismul să fie prezentat publicului. Se deschideau toate ușile automatului. Piticul avea însă un lăcaș special, ca un sertar, în care se ascundea atunci când erau deschise ușile”, a mai declarat Ioan Hațegan.
Falsul descoperit după moartea inventatorului
Descoperirea falsului, abia la 20 de ani după moartea lui Kempelen, nu a diminuat inovația baronului maghiar. Kempelen a realizat turnee în toată Europa cu aparatul său, fiind frecvent prezent în presa vremii. Printre cei învinși de automat s-au numărat Napoleon și Benjamin Franklin.
„Turcul” a supraviețuit creatorului său. Aparatul a fost vândut, iar „operatorul” putea fi înlocuit, astfel că noul proprietar a continuat turneele, inclusiv în America. În 1854, automatul a fost distrus într-un incendiu, la Philadelphia.
Kempelen a fost și scriitor, constructor (a proiectat primul teatru din Budapesta – Várszínház, în 1763), inginer (a amenajat fântânile de la Schönbrunn). A inventat o mașină de scris pentru nevăzători, un aparat vorbitor (aflat astăzi într-un muzeu din Berlin) și o mașină care funcționa pe bază de aburi. A murit însă în sărăcie, în anul 1804.
Secretul automatului a fost dezvăluit abia în 1857, într-un articol apărut în revista „The Chess Monthly”.
