The Motans pornește într-un turneu național, pentru a sărbători 3 ani de activitate muzicală printr-un show magic. La Timișoara, va ajunge luni, 12 octombrie, și va concerta la Sala Constantin Jude, de la ora 20.00, concertul fiind reprogramat de pe 22 mai.
The Motans este Denis Roabeș, un tânăr din Republica Moldova care a decis să își urmeze pasiunea sub un pseudonim. Scrie versuri, compune muzică și se implică în identitatea vizuală a clipurilor sale. Prima piesă lansată a fost „Versus”. Colaborarea cu Delia pentru piesa „Weekend”, dar și una dintre cele mai îndrăgite piese ale verii „August”, au propulsat The Motans printre numele cele mai apreciate ale industriei muzicale din România.
The Motans a lansat pe 7 martie 2018 albumul de debut „My Gorgeous Drama Queens”. Printre piesele incluse pe disc se numără „August”, „Nota de plată”, „Versus”, „Drama Queen”, „Friend Zone”, „1000RPM”, dar și „Weekend”, piesă lansată împreună cu Delia, care a depășit 27 de milioane de vizualizări pe YouTube.
Single-urile „Înainte să ne fi născut”, „Rămâi” feat. Delia și „Poem” feat. Irina Rimes, „Valuri Mari”, „Bine Indispus” au înregistrat un succes notabil, atât în mediul digital, cât și pe radio, unde au ocupat poziții fruntașe.
Anul trecut a câștigat 3 premii în cadrul The Artist Awards: Youtube Awards, Best song (Poem feat. Irina Rimes) și Best Collaboration (Poem feat. Irina Rimes). Piesa „POEM” a strâns peste 46 de milioane de vizualizări pe YouTube și a ajuns pe locul 1 în cadrul Summer Chart Media Forest.
„Au trecut deja primii trei ani, care m-au învățat multe – cum ar fi să mă iubesc pe mine, datorită oamenilor din jurul meu. Abia aștept să cânt piesele de suflet de pe primul album, dar și de pe albumul ce urmează să fie lansat în primăvară. Senzația pe care mi-o dăruiesc oamenii din public este o combinație de euforie și extaz. Când ai în fața ta atât de multe persoane, trebuie să te deschizi 100%. Eu cred că fanii simt asta și vin și ei cu sufletele deschise la concertele The Motans. Atunci ei sunt ai tăi, iar tu devii al lor. The Motans este o stare de spirit pe care o purtăm în suflet și pe care o împărtășim cu fanii noștri”, spune Denis Roabeș.
Bănățeanul care operează cel mai important serviciu de catering din Lugoj și din zona de vest a țării a deschis de curând un restaurant dedicat bucătăriei și obiceiurilor din Banat. Pentru un restaurant cu specific și înfățișare tradițională, locația aleasă de către antreprenor este una cel puțin inedită. Mai exact, restaurantul se află la parterul uneia dintre clădirile de business de top din Banat, în Iulius Town.
Octavian Batori a deschis lângă Starbucks, într-o zonă ultracentrală a Timișoarei, restaurantul Ana Lugojana. Brandul l-a cumpărat, iar locația este cât se poate de autentică și duce clientul cu gândul la hanul care a făcut celebre clătitele bănățene cu același nume.
“Ideea principală din spatele restaurantului a fost cea de a promova tradițiile noastre lugojene și bănățene în marile centre de afaceri, cum este cel din Timișoara de la Iulius Town. Suntem exact în mijlocul centrului de business cel mai râvnit din Banat și printre cele mai populare din țară. Nu există loc mai potrivit pentru a prezenta tinerilor care lucrează în cele mai importante companii din România și din lume mâncarea și tradițiile noastre deosebite”, a povestit Octavian Batori, managerul restaurantului.
Criza pandemică
Să administrezi un restaurant în cel mai scump centru de afaceri din capitala Banatului nu este tocmai ușor, din punct de vedere logistic și financiar. Criza cauzată de pandemia de coronavirus a afectat și restaurantul Ana Lugojana.
“În martie aveam toate mesele ocupate în fiecare weekend. Erau rezervări enorm de multe. Normal cum a venit criza, oamenii au încetat să mai vină, o perioadă bună nu a funcționat deloc, apoi am început cu delivery sau pickup. Acum începe să-și revină, suntem la 60% din cifra de afaceri și mergem pe un trend ascendent”, susține Batori.
Corporatiștii iubesc mâncarea tradițională
Clienții principali ai localului sunt corporatiștii care lucrează în clădirile uriașe din Iulius Town, dar și cei care vizitează mall-ul pentru cumpărături. Aceștia au răspuns foarte bine la conceptul de restaurant tradițional în mijloc de business city, la mâncărurile delicioase și cunoscute de toată lumea, cum sunt clătitele bănățene, ciorba de burtă sau micii din trei tipuri de carne. Meniul zilei este ieftin, bun și îndestulător, iar seara, mai ales în weekend, clienții se pot delecta cu meniul a la carte și cu muzică live bănățeană.
“Corporatiștilor le place mâncarea, vin să mănânce meniul zilei, care costă 20 de lei și vine cu felul 1 și felul 2, iar seara pot face rezervare la meniu a la carte. Joi, vineri și sâmbătă avem pe Doru Țăranu care interpretează cântece bănățene, iar în rest avem artiști care prestează prin rotație”, a mai explicat antreprenorul lugojean.
Restaurantul Ana Lugojana se află în Iulius Town Timișoara, Piața Consiliul Europei nr. 2, Timișoara, în clădirea UBC 1 și lângă Starbucks.
Dezvoltând până acum proiecte precum spectacolul LUMEN în 2018, The Lightning Project și Happy Wall în 2019, BEGA! 2020 va recrea Luminile Nordului (Aurora Boreală) și Luminile Sudului (Aurora Australă) pe cerul orașului cu ajutorul artistului elvețian Dan Acher.
O instalație creată cu ajutorul laserelor, proiectoarelor, mașinilor de fum și a unui sistem de sonorizare ambientală va schimba cerul deasupra orașului în perioada 1-3 Octombrie 2020 și va acoperi o parte a zonei centrale începând cu ora 20:00.
Inițial integrat în programul BEGA! pentru anul 2021, BOREALIS a luat locul proiectului planificat pentru anul 2020 din motive ce țin de restricțiile aflate în vigoare.
Desfășurat pe o suprafață extinsă, în Piața Unirii din Timișoara, publicul poate participa fără a fi limitat la o zonă specifică de participare.
În toate lucrările sale, designerul proiectului BOREALIS, Dan Acher utilizează orașul ca pe un loc de joacă pentru a crea sentimentul de apartenență și comunitate, fiind aliniat la aceleași valori care au dus la crearea programului BEGA! În același spirit Consulatul Onorific al Republicii Italiene la Timișoara este alături de programul BEGA! oferind suport în toate cele trei zile de eveniment.
Aurorele Polare au creat fascinație mereu, iar recrearea acestora deasupra unui mediu urban precum Timișoara, la mii de kilometri depărtare de locul lor de origine transmite însăși esența stației a cărui program principal este BEGA!, “Lumină peste granițe”.
BEGA! este un program principal al stației “Light Over Borders” (Lumină peste granițe) creat de PLAI împreună cu comunitatea creativă a orașului pentru Timișoara Capitală Europeană a Culturii, cu scopul de a activa malurile râului Bega și de a implica locuitorii orașului în activități artistice coordonate de organizații locale și parteneri cu expertiză internațională.
___
Proiect realizat în parteneriat cu Primăriei Municipiului Timișoara și al Consiliului Local, prin Programului Cultural pentru anul 2020.
Asociația Timișoara 2021- Capitală Europeană a Culturii semnează contractul cu Casa de Cultură a Muncipiului Timișoara și demarează programele culturale din această toamnă.
Programul cultural Timișoara Capitală Europeană a Culturii obține finanțarea din partea Primăriei Muncipiului Timișoara prin Hotărârea Consiliului Local nr. 382/8.09.2020 și demarează proiectele culturale din acest an. Contractul în valoare de 3 milioane de lei dintre Casa de Cultură a Muncipiului și Asociația Timișoara 2021- Capitală Europeană a Culturii a fost semnat joi, 24 septembrie a.c., pentru finanțarea a 15 proiecte culturale și de voluntariat, îngloband peste 100 evenimente și activități care vor avea continuitate și în următorii ani.
Proiectele care vor avea loc în acest an sunt realizate alături de partenerii din dosarul de candidatură și sunt concentrate pe tematicile cu care Timișoara a câștigat acest titlu. Câteva dintre proiecte reactivează memoria colectivă, amintirile oamenilor îngemănate cu istoria locului și le vor prezenta publicului în forme artistice variate precum: picturi murale (Memoriile Cetății, aflat la a III-a ediție), expoziții fizice sau digitale (Cămine în Mișcare – a III-a ediție, Teatrul ca Rezistență, Patrimoniul sub reflectoare – a II-a ediție).
O serie de proiecte va pune în valoare spiritul experimental și tradiția de excelență artistică a orașului, cu un accent pe artele vizuale și noile media, tehnologia sunetului și a luminii și anume: expozițiile Contur și Contextul artei din Estul Europei în anii ’60 -’70, precum și instalațiile de lumină și new media grupate sub titlul Light Up! și Lumini captivante, ce urmează a fi selectate prin apeluri publice.
Deoarece rolul Capitalei Europene a Culturii este, înainte de toate, acela de a conștientiza și consolida valori europene precum diversitatea, cetățenia activă ori dezvoltarea sustenabilă, vor reveni pe agenda acestei toamne festivalul de gastronomie sustenabilă La Pas, Luna istoriei LGBTQ+ și va fi demarat un amplu program de voluntariat cultural.
Detalii privind proiectele și bugetele aferente acestora puteți găsi pe web stite-ul Timișoara 2021, la secțiunea Despre noi – TRANSPARENȚĂ: LINK
Primele evenimente vor avea loc în luna octombrie, deși inițial au fost programate pentru lunile mai-iunie, însă au fost amânate de mai multe ori din cauza lipsei finanțării.
„A fost o perioadă extrem de dificilă, din toate punctele de vedere, însă în acest moment Timișoara Capitală Europeană a Culturii se află într-o perioadă de reorganizare și resetare. În primul rând, criza sanitară a oprit desfășurarea evenimentelor culturale începând cu primele luni ale acestui an. Tot în acest an, asociația s-a confruntat cu diferite frământări interne, la nivelul organizației, care au fost depășite. Lipsa finanțării ne-a oprit să organizăm programele culturale mai devreme, iar acum, odată cu semnarea contractului cu Casa de Cultură a Municipiului Timișoara, vom demara proiectele care ar fi trebuit să fie începute din primăvară. Este important ca aceste proiecte culturale să aibă o continuitate, deoarece ele mențin memoria colectivă, promovează arta și noile tehnologii, precum și valorile europene și împreună reprezintă esența Timișoarei – capitală europeană a culturii.”, explică Simona Neumann, directorul executiv al Asociației Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii.
Epidemia de coronavirus a generat și decalarea calendarului capitalelor culturale din 2020 și 2021 cu unul sau doi ani. Comisia Europeană a prezentat Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene propunerea de amânare conform căreia, în 2022 vor exista trei capitale europene: Kaunas (Lituania), Esch sur Alzette (Luxemburg) și Novi Sad (Serbia), iar în 2023: Veszprem (Ungaria), Elefsina (Grecia) și Timișoara (România).
Compania internațională HUAWEI, lider în domeniul tehnologiei, aduce la Timișoara, o expoziție inedită având ca temă mult așteptata tehnologie 5G.
Timp de două zile, vineri și sâmbătă, Timișoara găzduiește Huawei Roadshow 2020, o expoziție europeană a celor mai noi tehnologii dezvoltate de Huawei. Anul acesta, tema expoziției este 5G – Bring New Value. În cadrul acesteia, veți afla mai multe despre soluțiile și produsele de top ale Huawei, despre cele mai bune practici de afaceri în domeniul 5G și veți putea analiza cele mai recente smartphone-uri, tablete și dispozitive VR ale companiei.
În cadrul expoziției de la Timișoara puteți exeperimenta un tur virtual al 5G truck cu ochelarii AR; 8k video streaming în timp real – datorita tehnologiei 5G; “5G sense glove”– o experiență VR implementată cu ajutorul 5G, care poate fi utilizata în sectorul industrial, în medicina la distanță, traininguri VR etc; 5G end devices pentru consumatori; fotbal de masă – cu ajutorul 5G și Cloud VR; ascbot AI Robot Car – echipată cu Atlas 200 DK, mașina robot AscbotAI poate implementa funcții precum conducerea autonoma pe baza de linie, evitarea autonomă a obstacolelor și urmărirea obiectelor; echipamente 5G, soluție pentru educația la distanță.
În urma cu 20 de ani, Huawei înființa în Suedia primul său centru european de cercetare și dezvoltare. Acest prim pas, dar și investițiile care au urmat au transformat Huawei în cea mai inovatoare companie din domeniul tehnologiei, cu 13.300 de angajați, care lucrează în cele 23 de centre de cercetare și dezvoltare din Europa.
Inovația i-a adus în poziția de lider al tehnologiei 5G. Aceasta tehnologie are o viteză de dezvoltare care depășește imaginația, operatorii globali de top punând în aplicare implementarea comercială a rețelelor 5G mai rapid ca niciodată.
Pe piața româneasca, Huawei și-a început activitatea în 2003, înregistrând creșteri în fiecare an și reușind astfel să creeze peste 2.200 de locuri de muncă direct și alte 4.000 de locuri de muncă în rețeaua de parteneri. În 2018, potrivit unui studiu realizat de Oxford Economics pentru Huawei, contribuția companiei la PIB-ul României a fost de 219 mil. euro, dublu fața de 2014. Valoarea taxelor și impozitelor plătite către stat s-a ridicat la 83 mil. euro în 2018 în lanțul de valoare, în creștere cu 50% fața de 2014, în termeni reali. În timp, compania a creat un ecosistem de specialiști, ajutând ingineri și aleși specialiști în tehnologie să beneficieze de o dezvoltare profesională continuă.
Gemenii Mihail şi Galina Ciutac tocmai au împlinit un an de viață însa familia lor este greu încercată. Cei doi micuți suferă de o boală genetică necruțătoare: Amiotrofie Spinală Tip I (SMA-1), o boală care le afectează neuronii motori.
Netratată boala avansează şi duce la pierderea capacităților motorice, a abilității de a înghiți, de a susține capul sau de a sta în şezut, iar problemele de respirație duc de multe ori la pneumonii. Copiii diagnosticați cu această boală nu supraviețuiesc adesea primilor 2 ani de viață fără tratament.
Şansa gemenilor este tratamentul ZOLGESMA, un vaccin care costă 2.1 milioane de dolari. Produs în SUA el stopează înaintarea bolii iar prin terapii copiii au şansa la o viață normală. În prezent cei doi frați au strans 12% din suma necesară.
Pentru a-i ajuta în efortul de strange suma incredibilă de 4,2 milioane de dolari “Asociația Împreună pentru Bubu” alături de voluntari dedicați cauzei organizează în Timişoara un târg caritabil pe data de 4 octombrie, orele 10:00-18:00 în spatele Casei Tineretului, în locația “ In Spatele Casei”, strada Arieş numărul 19.
În cadrul târgului vor fi expuse şi comercializate donații: haine de copii şi adulti, jucării, cărți, pantofi, obiecte de decor, vor fi organizate 5 tombole cu premii atractive pentru părinți şi copii deopotrivă.
Târgul va avea şi momente de divertisment pentru copii: clovni, picturi pe față, picturi pe figuri de gips, iar personajul îndrăgit de copii, Minnie, va fi şi el prezent pentru poze.
Toți banii adunați în urma targului vor fi donați în speranța de a îi aduce mai aproape pe gemeni de şansa lor la viață.
Vă aşteptăm cu drag la târg!
Donațiile se pot face in contul asociației cu mențiunea :”gemeni Ciutac”
Asociatia Împreună pentru Bubu
CIF: 42440643
Conturi:
IBAN Lei: RO69BTRLRONCRT0540786801
IBAN Euro: RO19BTRLEURCRT0540786801
Codul SWIFT: BTRLRO22
Revolut:
IBAN : GB70REVO00997013368908
BIC: REVOGB21
Număr de telefon: 0737076001
Pay Pal : donations@impreunapentrububu.ro
A patra ediție de Harababura Vintage Fair are loc în weekendul 25-27 septembrie, la Timișoara, în curtea noului spațiu Faber (Str. Peneș Curcanul 4-5). Evenimentul reunește designeri și antreprenori creativi, care activează în domenii diferite, pe de-o parte design interior, grafic, produs, vestimentar; pe de alta cultură vintage și viniluri.
”Harababura Vintage Fair este locul unde vechiul devine prețios contemporan. Harababura a luat naștere în 2017, ca o platformă online de fotografie și fashion sustenabil, obiectivul principal fiind de promovare a unui comportament responsabil de consum în industria retail. În prezent, Harababura colaborează cu designeri, fotografi și fotomodele din Timișoara pentru a realiza proiecte editoriale, care încurajează un stil de viață sustenabil, conectat cu natura și cu noi înșine” transmit organizatorii.
Ediția de toamnă se anunță a fi cea mai mare de până acum. Aproximativ 30 de expozanți sunt confirmați a participa la eveniment, printre care Abru Green (designer produs), Agnes Brown (designer vestimentar), Amandine (linocut print), Alexandru Ghencea (student Facultatea de Arte și Design Timișoara), Artipic (designer accesorii), Artizana (designer bijuterii), Atelier Bobar (decorațiuni interior), Atelier Francois (design produs), Ceramiceanu (ceramică), Cristina Lazăr (designer vestimentar), Cusut cu meșteșug (artizan), De la Irina (produse naturiste), Feel the fashion (design reciclat), House of Botticia (atelier de creație vestimentară), L’arlesienne (produse naturiste), L’aura (designer bijuterii), Ludic (atelier de creație vestimentară), Lun (designer bijuterii), Mă ghindesc la tine (artizan), Sandra Chira (designer vestimentar), Simona Albu (designer accesorii din piele), Orfevru (designer bijuterii), Pur. Clothing (atelier de creație vestimentară), Reminiscent of (producător de lumănări), Sabine (designer bijuterii), Umai (design interior), Teodora Moț (atelier de creație vestimentară), The Secret Garden (platformă de publicații independente) Vinylcourt (viniluri) și Woodescu (design interior).
Programul cuprinde selecții de muzică și târg de viniluri. Sâmbătă și duminică are loc o nouă sesiune de “Girls Takeover”, împreună cu Ank47, Noemi, Larisa, Jinx, skeutadittaleur și Mini Zucchini. Genurile de muzică sunt variate, de la boogie, tropical și disco, la house, liquid și breakbeat.
Evenimentul este organizat de Harababura Vintage în colaborare cu Launmomentdat și Faber.
Pentru siguranța tuturor se vor respecta toate măsurile de protecție impuse de lege. ”Vă rugăm să aveți grijă de voi și de cei din jurul vostru, purtând masca de protecție și păstrând distanța de cel puțin 1,5 m”, mai transmit organizatorii.
Are 34 de ani, este absolventă de Relații Internaționale și după 10 ani petrecuți în biroul unei multinaționale, a hotărât că viața înseamnă mai mult decât termene limită. Astăzi, toate zilele Oanei Frențiu încep cu o plimbare în natură pentru că de un an de zile, casa și atelierul ei sunt la Carașova, iar dragostea pentru tot ce o înconjoară s-a transformat în Doda Natural.
„Am lucrat într-o companie mică, dar care între timp a devenit o multinațională în toată regula. Timp de 10 ani am fost pe rând coordonator de proiect, dar și manager al unei comunități online de cercetători. În timp mi-am dat seama că îmi vindeam creierul celor mai mari branduri din lume, pentru că am lucrat pentru tot felul de firme, de la farmaceutică până la fast moving consumer. Și am început să mă întreb cine sunt eu? Eram de fapt un om care iubește natura, munții, animalele și toate acestea se contraziceau cu ce lucram. Deși îmi plăcea munca și cred că o făceam bine, ceva nu funcționa”, povestește Oana.
De aici a pornit totul. Oana își dorea să facă altceva, ceva care să o aducă mai aproape de oameni și să-i ofere mai multă libertate.
„Inițial numele Doda s-a născut ca o idee de a fi doică de ocazie. Am o soră mai mică decât mine cu 16 ani, îmi plac foarte mult copiii și am încercat să fac asta în paralel cu munca la corporație. După un an de zile mi-am dat seama că nu merge pentru că nu reușeam să ajung la o înțelegere cu părinții care se dovedeau neserioși câteodată, nu reușeam să am o legătură mai strânsă cu copiii pentru că ne vedeam doar o dată la două săptămâni. Și atunci am abandonat. Dar am hotărât că numele Doda va rămâne, este parte din mine. Doda în Banat înseamnă soră mai mare și atunci am zis că rămâne ca și idee doar că mă reinventez”, susține bănățeanca.
Primul produs, un săpun natural
Oana și-a testat produsele pe propria piele, la propriu. A făcut un săpun natural, care a început să aibă mare succes prin prietenele ei.
„Mă întrebam în continuare cine sunt eu de fapt, ce pot să fac pe lângă o corporație, în timp ce devenisem foarte conștientă de produsele naturale, de chimicalele pe care le folosim pe piele și am început să-mi fac eu singură, pentru mine, săpunuri. Primul meu produs a fost săpunul. Primul lot a fost foarte mic, nu arăta deloc bine, dar prietenelor mele le-a plăcut foarte tare și începeau să-mi ceară. Tot ele m-au îndemnat să fac mai multe, iar ele să le cumpere. Inițial am zis nu. Erau destule persoane care vindeau săpunuri naturale, nu credeam că mai e nevoie de încă una.În timp însă am început să studiez mai multe variante variante de săpun, iar prietenele mele au început să-mi ceară să încerc ba un ulei de corp, apoi un deodorant. Toate au fost testate de către prietenele mele. Lucrurile s-au întâmplat treptat pentru că mereu învățam câte ceva, cercetam, studiam. Nu m-am gândit că o să ajung să fac o afacere din asta”, povestește Oana.
Produsele Oanei au devenit tot mai căutate și ea a fost nevoită să se gândească serios la ceea ce trebuie să facă pentru ca să pună pe picioare o viitoare afacere .
„Toate produsele Doda Natural sunt concepute cu dragoste, sunt o parte din mine. Doda Natural a crescut o dată cu deciziile pe care le-am luat în viață. Cea mai importantă am luat-o anul trecut când m-am hotărât să renunț la slujba de la corporație și să mă mut la Carașova. M-am gândit să cresc brandul spre o producție mai mare. Și așa s-a născut Doda Natural care s-a transformat dintr-un brand pe lângă un job stabil într-un un mijloc de a-mi câștiga existența. Am ales sloganul #proudlymadeinBanat pentru că mi-a luat 30 de ani să-mi dau seama că eu chiar iubesc, promovez și reprezint Banatul”, spune bănățeanca.
Muncă multă și pasiune
Deși mulți dintre noi visează la o astfel de viață, Oana spune că libertatea de a sta la țară și de a face ce-ți place nu înseamnă că nu ai nevoie de o disciplină. Sunt zile în care lucrează mai mult decât o făcea ca angajată, dar modul în care se simte și se raportează la muncă este diferit. Pentru Oana nu există acum stresul că trebuie să meargă la serviciu, dar nu este atât de ușor să susții un vis.
„Am hotărât care sunt produsele pe care le voi avea constant, am ales etichetele, m-am gândit ce produse vreau să promovez și așa am ajuns la Doda Natural. Acum fac în fiecare zi ceea ce-mi place. Folosesc doar plante din zona Carașovei. Așa se crează produsul, te duci în natură, te inspiri, vezi plante, le studiezi și hotărăști că vrei să încerci. Să îți schimbi viața complet, să renunți la o slujbă sigură, a face ceea ce-ți place dar fără concretul zilei de mâine , e un risc. Și am ales Carașova pentru că nu am vrut să investesc în imobiliare, iar aici s-a ivit posibilitatea de a închiria o casă și de a mă muta pe un termen limitat. Așa că dacă nu mi-ar fi plăcut aici și dacă producția mea de naturiste nu ar fi ceva ce îmi doresc, aș putea în orice moment să închei și să încep altceva de la zero”, spune Oana Frențiu.
WWF, alături de comunitatea locală din Armeniș și inovatori în arhitectură sustenabilă, a început lucrările la primul campus de colaboare urban-rural din România, WeWilder. Campusul își propune să fie locul de întâlnire pentru freelancers, echipe din companii, artiști, antreprenori și localnici, totul pentru a forma o rețea de economie circulară amplasată în inima naturii.
„Viziunea noastră pentru WeWilder este să dăm naștere unui centru de inovație în antreprenoriat pentru natură. Ca freelancer poți să sa lucrezi de aici, să te încarci, să mănânci bine și în schimb să pui umărul la nașterea unor idei și proiecte cu viziune de lungă durată. Companiilor le propunem să ofere echipelor o experiență într-o zonă cu natură sălbatică, unde WWF desfășoră proiecte de conservare. Aceste locuri pot fi cea mai bună sursă de inspirație pentru sustenabilitate și inovație în business. Puntea pentru toate astea este campusul WeWilder și, odată validat modelul, intenția echipei este să învățăm, rafinăm și multiplicăm în alte zone prioritare de conservare din regiune. Ce înseamnă economie verde și circulară la scara unei societăți? Vom creiona idei și rețete împreună cu partenerii ce se alătură acestui loc,” a spus Orieta Hulea, director WWF- România.
WeWilder este un prototip al Panda Labs divizia de inovație a WWF, dezvoltat ca răspuns la nevoia comunității rurale de a se dezvolta substanțial și sustenabil de pe urma naturii sălbatice în jurul căreia locuiește. Cu o finanțare câștigată de la compania globală FLEX, cu sediu și în Timișoara, în valoare de 100 de mii de dolari, WeWilder își propune să fie un exemplu în ceea ce privește arhitectura verde și un model pentru punerea în practică a unei micro-economii verzi, participative, cu ecou în întreaga regiune.
Anul acesta, campusul WeWilder se va compune din trei căsuțe din lemn, numite Chilii și un spațiu central, denumit Zâna, care adăpostește o zonă de coworking, o bucătărie comunitară și o bibliotecă. Campusul s-a adaptat la realitatea actuală afectată de pandemia COVID-19. Căsuțele au fost gândite ca spații autonome prevăzute cu o chicinetă și spațiu de lucru pentru laptop, astfel încât un om sau doi pot lucra fără să intre în contact cu alte persoane.
Spațiul denumit Zâna adăpostește o zonă de coworking, o bucătărie comunitară și o bibliotecă.
Spațiul urmărește filosofia arhitecturii invizibile, adică integrarea construcțiilor în natură atât ca aspect, materiale, cât și ca experiență din interior prin fațadele de sticlă cu deschidere către panorama Munțiilor Țarcu și dealurile spectaculoase din jur. Materialele alese pentru construcție respectă viziunea de dezvoltare durabilă în spiritul respectării naturii, lucru ce nu ar fi fost posibil fără expertiza partenerilor tehnici: Tukuma Works, Tehnica Schweiz, Rothoblaas, Welde, Festool și Saint-Gobain Glass. Construcțiile sunt realizate din lemn cu origine trasabilă, iar termoizolațiile sunt din fibră de lemn reutilizată.
Lucrările vor evolua cu rapiditate datorită designului modular realizat de o echipă de arhitecți din care fac parte Matius Ichim de la Matius Studio, Krisztina Bokos, Alexandru Blănaru, Miodrag Stoianov și urbanistul Ioan Moldovan. Din echipa de co-design fac parte și Christof Krattiger, Zsolt Bogdan și Mihai Toader Pasti ce au contribuit în ceea ce privește structura și gradul de pasivitate al clădirilor.
WeWilder este amplasat într-o grădină înconjurată de arbori, care va fi transformată de peisagistul Tiberiu Cherecheș într-un colț de rai cu specii locale ce sporesc biodiversitatea. Pe lângă plantarea unor păduri în miniatură lângă fiecare căsuță cu paltin, frasin sau mesteacăn, va exista și o pădure mixtă lângă Zâna, clădirea principală. WeWilder va găzdui și o grădină de legume și o zonă pentru permacultură, precum și un loc dedicat învățării cositului tradițional, esențial pentru biodiversitatea pajiștilor.
Campusul WeWilder aflat în construcție este completat de o rețea de sălașe, adică locuințe tradițonale din piatră în sat sau în mijlocul naturii, care sunt renovate alături de săteni, care primesc deja oaspeți și căsuța MuMA Hut, o experiență de locuire în livada a unui localnic, nominalizată anul acesta la Beta – bienala de arhitectură de la Timișoara. În plus, un număr de localnici oferă deja bucate locale în completarea șederii sau ca experiențe culinare în natură.
„Conceptul locului s-a creionat în urma unor workshop-uri alături de Design Thinking Society, experți și localnici la aceeași masă, ce au subliniat nevoia extinderii co-creației între domenii și pături diverse ale societății și mobilizarea antreprenoriatului social. Campusul a apărut ca cea mai naturală soluție, o trambulină pentru dezvoltarea unei comunități-model în sud-vestul Carpaților. WeWilder este un loc de întâlnire între orășeni și săteni, în care să învățăm unii de la alții. Aici creăm noi idei prin care să trăim mai aproape de natură. Ne place să spunem ca e locul de unde putem reinventa lumea”, împărtășește Oana Mondoc, coordonator al WeWilder și responsabilă cu inovația și dezvoltarea comunităților la WWF.
WeWilder își propune să ajute comunitățile locale să treacă de la modelul economic bazat pe utilizarea resurselor naturale ca materie primă brută, la o realitate unde sănătatea naturii înseamă bunăstare pentru oameni; acest lucru este posibil prin inovare, prin noi produse și servicii inspirate din natură. În plus, campusul va încuraja un model de „sharing economy” prin rezidențele WeWilder, care presupun că specialiști în diverse domenii să ofere cunoștințe comunității în schimbul unei experiențe de locuire ca într-o vacanță cu sens. Programele anteprenoriale de aici, sunt concepute alături de partenerii nostri de la Synerb Venture Catalizer.
Bucătăria comunitară va fi de asemenea un catalizator al economiei locale. Localnicii vor oferi aici ingrediente locale de calitate, care vor fi servite în cadrul brunch-urilor, experiențelor culinare, pentru oaspeții veniți să colaboreze cu localnicii și va produce snack-uri din superfructe pentru drumeții sau, pentru înâlniri de lucru și workshopuri.
Echipa WeWilder, alături de partenerii săi, a creat mai multe programe și experiențe imersive în natură. Pe lângă cea mai căutată experiență de a merge pe urmele zimbrilor liberi, oaspeții pot învăța să cosească sau pot închiria biciclete sau e-bike-uri și pot participa la ateliere gastronomice.
Anul următor, după finalizarea primei etape, WeWilder își propune să completeze campusul cu alte 4 căsuțe. Până la acest moment, pe lângă compania Flex, o serie de parteneri co-echipieri au contribuit cu expertiză sau materiale la completarea investiției totale, care se cifrează la peste 200 de mii de euro. WeWilder este un proiect în continuă evoluție, iar WWF lansează o invitație deschisă celor vor să se alăture acestei inițiative de referință.
După crearea celor mai mari două evenimente de muzică din România, la Cluj-Napoca și Constanța, creatorii UNTOLD și Neversea vin cu o poveste unică, la Timișoara, Capitala Vestului. Festivalul de la Timișoara va însemna un concept unic care se va mula pe identitatea și comunitatea din Timișoara. Prima ediție a festivalului se dorește să aibă loc în anul 2023, când orașul de pe Bega va fi Capitală Culturală Europeană.
Creatorii unora dintre cele mai mari festivaluri de muzică din Europa, UNTOLD și Neversea, se extind astfel cu cel de-al treilea concept original, care va deschide, pentru sute de mii de turiști, porțile unei lumi noi în Timișoara. Bogdan Buta, General Manager UNTOLD & Neversea și primarul Municipiului Timișoara, Nicolae Robu au semnat astăzi protocolul oficial de colaborare, prin care organizatorii si municipalitatea isi dau mana pentru a oferi timisorenilor cea mai frumoasa zona de recreere din Romania cat si pentru a construi un concept special de eveniment care sa plaseze orasul Timisoara in topul mondial al evenimentelor. Prin organizarea unui eveniment de amploare, organizatorii celor mai mari festivaluri din România vor contribui si la promovarea valorile locale dar și la creșterea numărului de turiști în partea de vest a țării.
,,Cu fiecare eveniment pe care l-am creat ne-am dorit și am și reușit să punem România pe harta mondială a distracției și am atras, an de an, sute de mii de turiști din toată lumea și la Cluj și la Constanța. Totodată ne dorim mereu să promovăm și să sprijinim comunitățile locale unde facem evenimentele. Noi avem contributii strategice in orice loc mergem, nu doar prin festival cu toate plusurile pe care le aduce (impact economic, local, turistic, imagine internationala), dar si prin faptul ca intelegem fiecare loc si propunem o strategie care sa puna in valoare cat mai bine orasul si zona respectiva. Brandul UNTOLD a fost desemnat în 2018, de către Ministerul Turismului, Ambasador al Brandului Turistic al României, iar această titulatură ne confirmă faptul că am făcut bine ceea ce am realizat până acum și ne dorim să mergem în continuare pe același drum. Ne-am dorit de mult timp să ne extindem și în cel mai vestic oraș al țării și ne bucurăm că pe langa dezvoltarea unui nou concept de festival ne vom aduce contributia si in realizarea u unei zone de recreere si spatiu cultural, la standarde internationale” a declarat Bogdan Buta, General Manager UNTOLD & Neversea.
FESTIVALUL DE LA TIMIȘOARA AMPLASAT ÎNTR-O ZONA DE RECREERE SI SPATIU CULTURAL, UNICE IN ROMANIA
Discuțiile pentru organizarea unui festival în Timișoara au început cu autoritățile locale încă din anul 2018. După mai multe întâlniri cu reprezentanții municipalității, organizatorii celor două festivaluri au propus ca festivalul de la Timișoara să fie amplasat într-o locație deosebită, într-un parc de recreere ce va fi construit de municipalitate pentru comunitatea timișoreană în zona Aeroportului Utilitar Cioca, transformand zona intr-un nou pol cultural la standarde de top, internationale. În această perioadă, organizatorii festivalului au avut și primele discuții cu potențiali arhitecți pentru a creiona un concept și pentru a demara un studiu de pre-fezabilitate care va fi achitat de către organizatori și cedat primăriei în vederea realizării celui mai spectaculos parc de acest gen, din Romania.
,, Prin specificul său multicultural, multietnic și, deopotrivă tolerant, dar și prin apropierea de granițele Serbiei și ale Ungariei, datorită poziției sale geografice, Timișoara este unul dintre cei mai importanți poli culturali din țară din punct de vedere al mărimii și diversității ofertei culturale. Suntem de mult timp în legătură cu organizatorii festivalurilor UNTOLD și Neversea și au existat câteva discuții în ceea ce privește identificarea conceptului și a unei formule de eveniment care să fie fezabilă Timișoarei pentru că nici noi, ca municipalitate, nici organizatorii nu dorim să aducem aici o replică a deja celebrului festival UNTOLD, ci să organizăm un festival nou, care să devină, în timp, cel puțin la fel de celebru.
Prin organizarea și permanentizarea unui astfel de eveniment, prin promovarea orașului nostru ca destinație turistică pe plan intern și internațional, Timișoara va beneficia de expunere națională și internațională, devenind un pol de atracție la nivel mondial”, a declarat Nicolae Robu, primarul municipiului Timișoara.
Pentru a personaliza și îmbunătăți experiența dumneavoastră pe ghidulbanatului.ro utilizăm fișiere de tip cookie. Prin continuarea navigării pe site sau prin apăsarea butonului „Am înțeles”, sunteți de acord cu stocarea cookie-urilor primare și terțe. Mai multe informații găsiți în secțiunea Politica de Confidențialitate
