marți, august 25, 2026
Acasă Blog Pagina 448

Cele mai importante fotografii din întreaga lume, expuse la World Press Photo 2019 Timișoara

0

Cea mai importantă expoziție de fotojurnalism la nivel global, World Press Photo,  are loc în Timișoara în perioada 6 iunie – 26 iunie și va putea fi vizitată de la 10.00 la 18.00, de marți până duminică, la Muzeul de Artă Timișoara.

Deschiderea expoziției a avut loc pe 6 iunie, de la orele 18.30. Evenimentul este organizat de Fundația Eidos și face parte din expoziția anuală World Press Photo, itinerată în întreaga lume, fiind montată în peste 100 de spații din peste 45 de țări și vizitată de peste 4,5 milioane de oameni la fiecare ediție.

Expoziția cuprinde imagini realizate de fotojurnaliști din toată lumea, care au capturat cu ajutorul aparatelor lor cele mai critice, emoționante și relevante momente de pe tot globul. Prin parteneriatul cu Ministerul Culturii și Identității Naționale și Ambasada Olandei în România, după București, expoziția este deschisă publicului în Timișoara (7 iunie – 26 iunie) și Cluj-Napoca (3 iulie – 24 iulie).

Cine este producătorul care a înregistrat o rețetă veche de peste 150 de ani din Banatul de Munte

0
mirceafreisz-retete-banat-traditie
FOTO expressdebanat.ro

Mircea Freisz, unul dintre cei mai cunoscuţi producători de ciuperci din Caraş-Severin, este singurul producător din judeţ care a reuşit să înregistreze la Ministerul Agriculturii o rețetă tradițională din Banatul de Munte, veche de peste 150 de ani.

Produsul vedetă a lui Mircea Freisz este salata cu bureţi de fag, pe care o vinde şi în unul dintre cele mai mari supermarketuri din România.

„Sunt produse făcute în casă, la cazan şi amestecate cu ligura de lemn. Nu au conservant, nu au coloranţi şi nici prafuri de coagulare. Se face sterilizarea în bain-marie şi se pun pe o masă, unde se acoperă cu o pătură şi se lăsă până a doua zi. Această salată, pe care eu am atestat-o recent are o tradiţie de peste 150 de ani. Este de la poalele Muntelui Semenic, de la Gărâna, o făceau pemii în butoaie de lemn. Reţeta este cea tradiţională, de la doamna Klara, care are 83 de ani, şi acum trăieşte în Austria. Pot să spun că am dus această salată şi pe piaţa externă, mai ales în Germania, în Berlin şi, recent, şi în Stuttgart”, spune producătorul cărăşean.

Mircea Freisz spune că, între timp, a mai reuşit să înregistreze două produse tradiţionale: salata de ciuperci cu legume şi zacusca de ciuperci. Producătorul cărăşean mai speră să i se recunoască încă două produse: zacusca de fasole şi zacusca de vinete. Freisz povesteşte că pentru atestarea acestor produse, pe lângă documentele depuse la Ministerul Agriculturii, trebuie să respecţi foarte exact reţeta veche de mai bine de un secol.

“E complicat, pentru că tot ce se vede, se face la cazan. Să-ţi arăt mâinile, pe care oricât le protejez, de la ceapă, de la legume, se poate vedea! Este o muncă exact cum se făcea pe vremea bunicilor. Am şi multe agregate moderne din inox, dar am trecut din nou pe cele tradiţionale, la ceaun, cu lingură de lemn, cu sterilizare în bain marie. Umplerea borcanului, etichetare, totul se face manual”, spune bănăţeanul. Mircea Freiz consideră că e rentabilă munca sa, mai ales pentru că în ultimul timp s-a dezvoltat foarte mult curentul bio şi oamenii vor produse naturale. Pe lângă ceea ce comercializează în supermarketuri, producătorul povesteşte că are clienţi care cumpără regulat 20-30 de borcane, direct de la el de acasă.

A șaptea ediție JazzTM 2019, aduce la Timișoara mari nume ale jazzului mondial

0

De departe cel mai important eveniment muzical din Timișoara, JazzTM este și în acest an gata de start. Va aduce în fața publicului spectator cele mai importante nume din industria muzicii jazz, care vor concerta în inima Timișoarei timp de 3 zile de sărbătoare. Evenimentul este programat pentru weekend-ul 5-7 iulie.

Primul line-up al evenimentului arată astfel:

  • Laura Mvula
  • Tank and the Bangas
  • Aron Ottignon
  • Moses Boyd Exodus
  • Zara McFarlane
  • Yussef Dayes
  • Jazzmeia Horn
  • Barabás Lőrinc
  • ALA.NI
  • Ishmael Ensemble
  • Tongue Fu feat. Anthony Joseph, Zena Edwards & Rachel Rose Reid
  • FrankieZ Experiment & Tereza Catarov
  • Ineffable
  • DUMItRIO
  • Zimbru
  • Beats-Remedy
  • Groove Garden
  • Dov Meraki

Festivalul se întâmplă în Piața Victoriei din Timișoara, precum și pe străzile din jurul acesteia. Accesul la spectacole este gratuit. La cele 6 ediții de până acum, JAZZ™ a adus la Timişoara nume precum Richard Bona, Kurt Elling, David Murray şi Macy Gray, Terri Lyne Carrington / Lizz Wright, Al Jarreau, The Cat Empire, Anoushka Shankar, Dianne Reeves, Liv Warfield w/ Prince’s NPG Hornz, The Ruff Pack, Marcus Miller, DeeDee Bridgewater, Dhafer Youssef, Imany, Jacob Collier, BadBadNotGood, The Chick Corea Elektric Band, Miles Mosley x The West Coast Get Down, Christian Scott aTunde Adjuah și Monty Alexander, Grgeory Porter, The Cinematic Orchestra, Kurt Rosenwinkel, R+R=NOW, o parte dintre aceştia în premieră în România.

Un desert după care îți lasă gura apă. Rețeta simplă după care poți să-l faci acasă

0
Foto Marian Popovici

Nu e o rețetă din Banat, dar e un desert pe care îl pregătește unul dintre cei mai faini bucătari din Banat. E vorba de cărășeanul Marian Popovici, unul dintre cei mai premiați bucătari români în străinătate.

Marian are un desert despre care spune că e atât de bun încât nimeni nu-i poate rezista. E vorba despre pară caramelizată picantă, cu sos de vin.

Cum se face

Pentru desertul lui Marian, aveţi nevoie de câteva ingrediente şi trebuie să urmaţi reţeta întocmai. Aşa că, dacă aveţi în bucătărie una sau mai multe pere şi puţină răbdare, puteţi încerca.

“Perele se spală şi le curăţăm de coajă. Vinul roşu se pune la fiert împreuna cu zahărul, lămaie rasă verde (Lime) şi scorţişoara. Când a început să fiarbă se adaugă perele, cuişoarele, anasonul stelat si lăsăm sa fiarbă 20 minute. Pe parcursul fierberii perele se întorc, astfel încât să se pătrundă uniform. Se scot perele pe o farfurie, iar în vin se adaugă amidonul dizolvat în apă rece (30 ml). Se lasă să fiarbă câteva momente până se îngroaşă puţin. Perele se pun pe farfurie, o pară egal o porţie. Peste ele se adaugă sosul de vin. Se servesc reci, pudrate cu zahăr vanilat şi decorate cu frunze proaspete de mentă”, spune bucătarul.

Timișorenii, frați cu sârbii din Novi Sad pentru 2021. Evenimente comune pentru cele două capitale culturale

0
Simona Neumann, director executiv al Asociației Timișoara 2021, și Nemanja Milenkovic, directorul organizației din orașul sârb

Timișoara și Novi Sad s-au unit oficial marți, în urma unei întâlniri în capitala Banatului, pentru a colabora în cadrul evenimentelor ce vor avea loc în cele două orașe Capitalele Europene ale Culturii în 2021.

Protocolul de colaborare are în vedere realizarea de evenimente comune și susținere reciprocă.

”Timișoara și Novi Sad sunt înfrățite din 2005, iar în dosarele de candidatură ale celor două orașe pentru a deveni Capitale Culturale Europene în 2021 au fost menționate aceste colaborări între Banat și Voivodina. Cooperarea între cele două regiuni va fi realizată prin colaborări de bune practici, conlucrarea cu organizații din cultură și educație, încurajarea schimbului de artiști, organizarea de seminare, traininguri dar și lansarea unor anunțuri de proiecte culturale care vor putea fi finanțate și promovate în comun”, au declarat reprezentanții Asociației Timișoara 2021.

În cursul acestui an, prin programul ”Encounters” realizat cu sprijinul fundației Art Encounters artiști din Timișoara și Novi Sad vor face schimb de experiență, producând și expunând în cele două orașe partenere.

Pentru anii următori sunt în pregătire și alte evenimente realizate în colaborare: ”Moving Firecplaces/Cămine în Mișcare” – care va deschide o poartă între românii și sârbi aflați de o parte și de alta a graniței, sau proiectul ”Argonauții”, un proiect în colaborare cu Novi Sad și cu orașul grecesc Elefsina (a treia Capitală Europeană a Culturii în 2021) care va aduce spectacole pe Dunăre și Bega, atrăgând atenția asupra problemelor mediului înconjurător.

Un alt proiect important va fi ”autobuzul cultural” prin care se vor facilita schimburi între cele două orașe, astfel încât turiștii să poată vizita la sfârșit de săptămână și Novi Sad și Timișoara și să participe la evenimentele culturale.

”Timișoara și Novi Sad vor avea împreună o ofertă culturală complexă, se vor completa reciproc. Este extrem de important să existe astfel de colaborări, atât intracomunitare, pe plan local, dar și internaționale, cu instituții europene și cu alte orașe partenere. Relația cu Novi Sad e oarecum firească, datorită istoriei comune, a culturii comune, și ne bucurăm să fim împreună în această experiență, de a face din orașele noastre Capitale Europene ale Culturii și de a participa la transformarea lor pe termen lung, nu doar cultural, ci și social, economic, din punct de vedere al turismului. Acest parteneriat interconectează cele două orașe, făcându-le mai puternice.” – a declarat Simona Neumann, directorul executiv al Asociaței Timișoara 2021 Capitală Europeană a Culturii.

Doar 150 de kilometri despart Timișoara și Novi Sad, drum ce se poate străbate cu mașina în cel mult două ore. Astfel, cei interesați se pot deplasa ușor între cele două capitale culturale, pentru a participa la diferite evenimente cum ar fi concerte, spectacole de teatru, proiecții de film și așa mai departe.

Cât de periculos este zahărul pentru organism. Cu ce poate fi înlocuit în alimentație

0
zahar-periculos-sanatate-organism-ghidulbanatului

Nutriţioniştii avertizează că zahărul consumat în exces favorizează apariţia unor boli grave, precum obezitate, diabet zaharat, probleme digestive sau Alzheimer.

Pericolul legat de zahăr este că îl consumăm chiar şi atunci când nu ne aşteptăm, deoarece apare în compoziţia multor alimente pe care le cumpărăm din comerţ. Aşa că ar fi bine să învăţăm să citim bine etichetele produselor alimentare.

Dr. Iren Alexoi, nutritionist din Timişoara spune că dacă nu putem renunţa cu totul la zahăr, ar trebui să îl folosim pe post de „condiment” – o linguriţă, maxim două pe zi şi asta doar în caz de necesitate.

“Atenţie la etichete şi evită produsele care au adaos de zahăr – protejaţi-vă singuri! Dacă doriţi să mâncaţi o prăjtură de poftă – încercaţi să nu depăşiţi maxim 40g sau 80g variantele de prăjiturele mici. E o luptă cu tine însuţi să mănânci doar puţin cât să te bucuri de gust. Dar este o luptă din care tu ieşi învingător! Căutaţi variantele de dulce natural: – fructe uscate – acum găseşti reţete multe şi uşor de făcut. Mierea de abine cu toate proprietăţile ei benefice.

Atenţie însă – alegeţi doar varianta naturală cumpărată de la un producător de încredere sau de la magazine naturiste unde puteţi cere referinţe exacte despre calităţile mierii. – Îndulcitor din extract de ştevie – are proprietăţi terapeutice, reglează glicemia şi reduce pofta de dulce, este săracă în calorii. Poate fi folosită pentru prăjituri, îndulcit ceaiuri sau cafea, există şi ciocolată îndulcită cu ştevie. – Siropul de agave (extras din unele specii de fructe de cactus). Este mai dulce decât zahărul, deci cantitatea utilizată va fi mai mică pentru îndulcire. Conţine inulina, prebiotic ce reface flora bacteriană şi protejează de cancerul de colon. Atenţie! Să nu depăşim 25 g zaharuri pe zi dacă vrem să ne ţinem sănătatea sub control.

În concluzie – nu renunţăm la gustul de dulce, dar îl ţinem sub control prin ajustare cantităţilor, atenţia pe care o acordăm produselor cu conţinut de zahăr şi încercarea de a alege dulcele din variante naturale – miere, sirop de agave, fructe uscate – alimente care pe lângă faptul că au gust bun au şi proprietăţi terpeutice atâta timp cât sunt consumate cu măsură!!”, spune nutriţionistul timişorean.

Cum a fost la Banat Brunch: Bucate bune de te lingi pe degete, oameni faini și câteva ore fără semnal la telefon

3

Duminică dimineața, pe un soare fără dinți, am apucat-o pe un drum de țară spre un sat atât de bătrân încât până și numele îi este predestinat. Sat Bătrân, fostul centru al comunei Armeniș din Caraș-Severin, a fost gazda unui eveniment cel puțin unic.

La Sat Bătrân, internetul nu funcționează. Indiferent de câte ori dai pe iconița pentru date mobile, o faci degeaba pentru că nici Facebook, nici Instagram și nici Gmail nu se actualizează nici în ruptul capului. Nu vezi nimic pe net, așa că nu ai încotro decât să te uiți pe mese, prin grădină, la alți oameni și la natură. Să te joci cu cățeii, cu iapa de la intrarea în curtea gazdelor sau să vorbești cu cei de pe lângă tine.

Imaginați-vă o zi în care gustați cele mai bune mâncăruri pe care Banatul le poate oferi, alături de oameni cu zâmbetul pe buze care, indiferent din ce părți de lume sunt, se bucură laolaltă de un colțișor de rai aproape deloc atins de tehnologie și de viața în viteză de la oraș.  Cam așa am pățit duminică la Banat Brunch, un eveniment la care se intră cu rezervare, ca la marile restaurante de la oraș, dar unde bucatele preparate sunt atât de bune și ambianța atât de faină încât nu îți va veni să-ți crezi ochilor, gurii și sufletului.

De-ale gurii

Până la urmă, ce înseamnă brunch? Cuvântul vine din engleză și este unul inventat, așa cum sunt toate. Nu de Dumnezeu însă, ci de oamenii care, culcându-se prea târziu seara, s-au trezit fix între orele la care servesc de obicei micul dejun, breakfast și prânzul, lunch. Deștepți din fire, deși somnoroși, oamenii s-au gândit să lege cuvintele, ieșind într-un final brunch, combinația divină între mâncărurile pe care le-ai servi de obicei la dejun și respectiv la prânz.

Gazdele ne-au întâmpinat cu o masă interminabilă de aperitive. Am gustat droburi de miel, iepure, vită și orice alt animal de carne mai are omul prin grajduri sau cotărci, cartaboși și jumări cum nu am mai mâncat în alte locuri, pită de casă cu untură, cu zacuscă sau cu brânză, mălai simplu sau cu mărar, după pofta inimii, legume din spatele grădinii și așa mai departe. Nici nu știm pe alocuri ce am mâncat, dar știm că masa a fost îmbelșugată și gustul a atins perfecțiunea mai tot timpul.

La partea de lunch a brunch-ului bănățenesc am fost serviți cu zamă de teiței de casă, sarmale la ceaun, vreo 500 de bucăți, berbecuț la căldare, mațe fripte în raină și murături proaspete. Deși pușcam de la atâtea aperitive, a trebuit să încercăm măcar ceva, așa că am mers pe varianta sushi-ului românesc. Sarmalele la ceaun cu mămăligă caldă sunt un preparat greu de întrecut chiar și de maeștrii ai bucătăriilor japoneză,  franțuzească, italienească sau de oriunde altundeva.

La desert? I-am făcut poze și am încercat o singură bucățică de chec cu vișine. Ne-a durut sufletul că nu am putut gusta și din ciocolata de casă, din cornulețele cu gem și zahăr vanilat și foile cu miere de stup și gem, dar riscam să plecăm de la ospăț cu ambulanța, nu cu frumoasa căruță trasă de cai, așa cum era planificat. Oaspeții cu care ne-am împrietenit și care au rezistat eroic să guste din mai toate dulciurile au spus că totul a fost delicios. Nici nu e de mirare, având în vedere că toată lumea știe că, pe lângă că-i fruncea, în Banat se fac cele mai bune prăjituri de casă din România, Moldova, Bulgaria, Ungaria și alte țări din estul Europei.

Licori din Banat

După un așa ospăț, am avut nevoie de anumite licori care să dreagă mâncarea și să o așeze la locul potrivit. Noroc cu standul cu licori din Banat, acolo unde borcănașele în care îți puteai turna de băut erau pregătite încă de dinainte de desfăt. Am avut de ales între socată, sirop de muguri de brad, suc de mere, răchie de prune, vreo trei feluri de bere artizanală făcută în Banat (aviz fanilor de Terapia) precum și alte câteva licori despre care nici nu am avut curajul să întrebăm, fiind siguri că am avea necaz la poliție dacă am fi făcut-o.

Activități de după desfrâu

E de lăudat truda organizatorilor care au gândit câteva activități în aer liber după masa îmbelșugată pe care ne-au servit-o. Ceea ce au omis aceștia a fost un aspect important, anume că după masă, fie omul cât de mic, trebuie să doarmă un pic. Fiecare dintre cei aproape 300 de participanți și-a căutat și găsit cumva câte un locșor la umbră și și-a făcut o siestă bănățeană de zile mari preț de vreo câteva ore, înainte să se gândească la drumeții pe dealuri, plimbări cu bicicleta sau cu căruța, bețe de trekking sau alte minuni.

E și normal să fie așa, pentru că la Banat Brunch subiectul principal a fost și va fi întotdeauna mâncarea. Și nu doar ca unealtă pentru săturat foamea sau pofta, ci ca mod de cunoaștere a unei culturi, a unor tradiții deosebite, a oamenilor care o prepară și o degustă.

Dintre toate, mâncarea e cel mai ușor mod în care poți aduna oameni care nu s-au văzut niciodată, din toate colțurile țării sau a globului, laolaltă pentru câteva ore și pentru nimic altceva decât desfătare și liniște. În această bucată scurtă de timp prețios nu există internet, nu există stres, probleme sau neînțelegeri. Există doar mâncare delicioasă, vorbă bună și înțelegere.

Locul din Banat perfect pentru Instagram în care se sărbătoresc lavanda și produsele tradiționale

0

Iubitorii de natură, produse tradiționale bănățene și totodată fani ai rețelelor de socializare cum ar fi Instagram sunt așteptați în sâmbătă, 8 iunie, la un eveniment ieșit din comun. Este vorba despre un târg de produse alimentare și nealimentare specifice Banatului, care va avea loc într-un superb lan de lavandă.

Evenimentul Sărbătoarea Lavandei are loc sâmbătă, 8 iunie, cu începere de la orele 12 la Margina. Organizatorii îi ademenesc pe turiști și iubitorii de flori cu o întrebare care îți pune în funcțiune toate simțurile: Ai simțit vreodată mirosul câmpurilor de lavandă?

“Oricare ar fi răspunsul, cel mai bine ar fi să nu ratați o asemenea oportunitate. Vino în natură cu familia și prietenii să trăiești experiența relaxantă a lanului de lavandă înflorit. Vei putea să te fotografiezi într-un decor specific, să te plimbi prin cultură, să-ți culegi propriul buchet de lavandă și să vizitezi standul cu produse naturale din lavandă”, spun organizatorii.

Tot ce au mai bun satele timișene – pâine de casă, brânză și cașcaval, miere, rachie, uleiuri, dulcețuri și legume – va putea fi cumpărat la târgul de sărbătoare de la Margina, acolo unde timișorenii sunt așteptați să cumpere tot ce le place. Aproape de lanul cu lavandă din împrejurimile satului, meșterii populari îi așteaptă pe copii la atelierele de opincărit, olărit și împletit, iar iubitorii de natură pot face drumeții și plimbări cu bicicleta.

“De mâncare se ocupă (și) ciobănița, pricepută la bulz și alte amestecuri. Prin sat și în lanul cu lavandă – în cazul excepțional că e soare afară, sau în Căminul cultural, dacă ploaia nu s-a săturat de noi. Pont: cei care poartă un obiect vestimentar de culoare mov vor primi gratuit pancove”, mai spun organizatorii evenimentului.

Accesul liber tuturor vizitatorilor și turiștilor. Evenimentul este organizat în colaborare cu Centru Turistic Margina.

Cine este timișoreanca a cărei fotografie a făcut celebră Cascada Bigăr. Fotografiile ei sunt incredibile

0
sandra-rugina
FOTO tvr.ro

Cascada Bigăr este deja faimoasă în toată lumea graţie topului întocmit de cei de la The World Geography, care, în 2013, au pus pe primul loc, într-un top al cascadelor unice, căderea de apă din Caraş-Severin.

Pentru a arăta unicitatea şi frumuseţea cascadei Bigăr, cei de la The World Geography au folosit fotografia unei timişorence, care la scurt timp a devenit virală şi a ajuns pe toate reţelele de socializare.

Puţini însă ştiu cine este autoarea celebrei fotografii. E vorba de o tânără din Timişoara, care îşi împarte viaţa între Estonia şi Finlanda. Sandra Rugină are 37 de ani, este inginer de telecomunicaţii, dar nu practică această meserie, pentru că, în momentul de faţă, reuşeşte să trăiască din ceea ce până nu de mult era doar un hobby pentru ea: fotografia.

Povestea fotografiei care a înconjurat lumea

Sandra spune că nu i-a cerut nimeni permisiunea să-i preia fotografia, dar acest lucru nu a supărat-o. Dimpotrivă! Povesteşte că s-a lăudat peste tot pe unde a putut cu faptul că fotografia ei, cu Cascada Bigăr, a devenit virală. “Site-ul pe care eu am pus-o pentru prima dată cred că are acum peste jumătate de milion de accesări. M-am bucurat că e fotografia mea, am distribuit şi eu topul peste tot şi m-am mândrit”, spune Sandra Rugină.

Timişoreanca povesteşte că fotografia a fost făcută în 2011, pe vremea când era într-o excursie cu prietenii şi nu se gândea vreodată că va ajunge atât de vizualizată. “Am făcut-o într-o zi ploioasă, de mai. Fotografia asta o văd acum peste tot, pe mii de site-uri. Iniţial avea numele meu într-un colţ, dar cineva a decupat-o. Din când în când mai spune cineva că este fotografia mea. Chiar şi când am fost la Bigăr am văzut-o pe un panou vizavi de cascadă”, spune tânăra, care ne-a dezvăluit că imaginea nu este photoshopată, ci are doar un timp de expunere mai mare.

Sandra spune că deşi are şi imagini comerciale, pentru ea rămân de suflet peisajele.

O pasiune transformată în meserie

Sandra Rugină s-a apucat de fotografiat prin 2004, cu un aparat compact împrumutat de la un prieten. Practica şi-a făcut-o la nunţile din Timişoara şi împrejurimi. “În 2006, am strâns nişte bani şi am cumpărat primul aparat SLR digital. Apoi am început treptat să merg la pozat nunţi în Timişoara. Peisaje am fotografiat continuu, peste tot pe unde am călătorit. Nu mai ştiu la câte nunţi am fost. Dar era foarte greu şi obositor. Cele mai multe nunţi începeau dimineaţa pe la 10-11, cu mers la naşi, mire, mireasă, apoi la civilă, apoi la biserică, apoi în parc la poze, apoi la sală, şi acolo până după ce se serva tortul. Era o muncă de uneori 18-19 ore şi pe vremea aia luam 100, max 150€ pentru asta. Plus editarea fotografiilor pe urma, care mai dura două-trei zile de muncă în continuu”, povesteşte Sandra.

În 2007, Sandra Rugină pleacă în Oulu, în nordul Finlandei, studentă la doctorat. S-a îndrăgostit însă de ţinuturile nordice şi a încercat să-şi facă un rost acolo.

“Mi-am deschis o firmă mică, ceva gen PFA şi am început să fotografiez orice era comercial. Produse, portrete pentru firme, evenimente organizate de firme, etc. Oulu mi s-a părut un oraş mic, în comparaţie cu Timişoara. Iernile erau grele, mai ales pentru mine care nu sunt obişnuită cu întunericul atât de lung. Soarele răsărea pe la 10-11 şi apunea pe la 13-14. Vara a fost tare rece acolo, pe la 10 grade cu ploaie mocănească. De exemplu, în 2008, au fost doar câteva zile când a fost puţin mai cald, în rest am îngheţat de frig. Cu toate astea, unele din cele mai frumoase apusuri de soare le-am fotografiat acolo. Şi m-am îndrăgostit de Finlanda, cu lacurile, pădurile şi oamenii rezervaţi şi timizi. În 2009, m-am mutat la Helsinki şi acolo mi-a mers mai bine, fiind oraş mai mare”, spune bănăţeanca.

În 2012 s-a mutat în Tallinn, Estonia, unde locuieşte şi în prezent.

“Din 2014 am altă firmă aici, una mai mare. Taxele şi birocraţia aici sunt mult mai accesibile, ca să nu mai vorbesc de preţuri. Nivelul meu de trai e mai ridicat decât a fost în Finlanda, iar estonienii sunt ceva mai deschişi decât finlandezii în general. De câţiva ani fotografiez mai mult spaţii imobiliare, case şi apartamente. Peisaje fotografiez în continuare, pe unde călătoresc şi mai nou acasă”, ne povesteşte Sandra, care spune că fotografiază neîncetat cerul Tallinnului, aproape în fiecare zi apusul sau răsăritul fiind colorat în roz, roşu, portocaliu, chiar mov.

Festivalul Luminii, manifestare inedită în capitala Banatului

0
festivalul-luminii-timisoara

Chiar dacă suntem obișnuiți să asociem cuvântul “festival” cu muzică dată la maxim, băutură și distracție până dimineața, iată un festival ieșit din tipare care nu are ca scop să te facă să sari în sus, ci să te facă să te redescoperi așa cum ești.

Prin artă, lumină și pace, Festivalul Luminii, aflat la a cincea ediție în 2019, își propune să le ofere vizitatorilor câteva ore de regăsire de sine.

Viața de zi cu zi ne încarcă cu tot felul de responsabilități și uităm de multe ori de spiritul nostru lăuntric, de bucuria de a descoperi ceva mărunt dar cu multă însemnătate. De aceea a luat naștere Festivalul Luminii, un eveniment unde magia și lumina ne cuprind și redescoperim frumusețea lucrurilor mărunte.

“Festivalul Luminii este un eveniment național organizat în fiecare an cu scopul de a crea un spațiu liniștit, diferit de ce vezi în fiecare zi. Un dar al cercetașiilor pentru comunitate, pentru fiecare dintre voi, în cadrul căruia se vor realiza ateliere și activități ce sperăm să vă aducă mai aproape unii de alții!”, spun organizatorii.

Festivalul dedicat luminii este organizat la Timișoara de către Centrul Local ”Licos”. Deviza festivalului se regăsește cel mai bine în citatul uneia dintre cele mai cunoscute luptătoare pentru libertate și dreptate ale istoriei mondiale.

„Fiecare persoană merită o zi în care nu are probleme de confruntat ori soluții de căutat. Fiecare dintre noi trebuie să se sustragă, măcar pentru o clipă, de la grijile care nu se vor retrage din calea noastră” – Maya Angelou.

Festivalul Luminii este organizat în fiecare an în mai multe locații din România, cu scopul de a crea un spațiu liniștit, de deconectare a participanților de la agitația vieții de zi cu zi și de a-și aminti că lucrurile mărunte din jurul lor le pot face clipa, ziua și viața mai bune. Pentru noi, acest eveniment este unul din modurile prin care putem să dăm ceva înapoi comunității pentru sprijinul care ni-l oferă, dar și un proiect în care se pot implica activ toți membrii noștri și, desigur, voluntarii externi.

În același timp, Festivalul Luminii contribuie la atingerea obiectivelor educaționale pe care le avem pentru cercetașii noștri. Ediția din acest an are loc în Parcul Rozelor din Timișoara duminică, 9 iunie, între orele 17 și 23.