Liceul de Artă „Ion Vidu” din Timişoara, organizează „Gala Excelenţei în Educaţia muzical – artistică”, Concert simfonic care se va desfăşura sâmbătă, 26 martie, ora 18, la Sala „Mihai Perian” a liceului.
Evenimentul extraordinar, cu părți din concerte din creația compozitorilor Antonio Vivaldi, Ney Rosauro, Mauro Giuliani, Gabriel Fauré, Felix Mendelssohn Bartholdy, Ludwig van Beethoven, Dimitri Shostakovich, prilejuit de „Gala Excelenţei în Educaţia muzical – artistică”, va fi susţinut de elevii muzicieni merituoși, cu performanțe artistice certe ai Liceului de Artă „Ion Vidu”: Elena Colompar – vioară (clasa prof. Alexandra Crişan), Răzvan Bazarcă – marimbă (clasa prof. Ioana Nistor), Erwin Andreas Muller – chitară (clasa prof. dr. Adrian Mardan), Ioana Rebegel – violoncel (clasa prof. Simona Raţiu), Lois Muntean – vioară (clasa prof. Cristina Dan), Alice Poenariu – pian (clasa prof. Anda Drăgan Icleanu), Leonard Mihale – pian (clasa prof. Aida Gelati).
Acompaniamentul va fi asigurat de orchestrele reunite: Orchestra Simfonică a Liceului de Artă „Ion Vidu” și Orchestra „Maggiore”. Dirijorul concertului este maestrul Radu Zaharia.
Organizarea evenimentului este în parteneriat cu Asociaţia Culturală RONDO și susținută de Asociația Părinților Liceului de Artă „Ion Vidu” Timișoara.
„Am organizat acest eveniment din dorinţa de a promova excelenţa în educaţia muzical – artistică şi de a oferi un cadru în care elevii noştri să cânte acompaniaţi de orchestă, astfel motivând elevii și mai mult spre studiu și performanță artistică.
Mulțumim colaboratorilor care simt cu educația muzical-artistică, instrumentişti profesionişti din Filarmonica „Banatul” şi Opera Naţională Română din Timişoara. Este un efort de echipă şi vrem să transmitem un mesaj: arta ne aduce laolaltă pentru a simţi şi pentru a vibra pe frecvenţe înalte de pace şi de frumos! Prin învăţământul vocaţional – artistic ne dorim un cadru propice pentru formarea de personalităţi armonioase, prin acumulare de cunoştinţe şi dezvoltarea abilităţilor artistice. De fapt, o lume mai frumoasă prin educaţie şi artă!” au declarat directorii Liceului de Artă „Ion Vidu”, prof. Patricia Vlad și prof.dr. Daniel Zah.
Aur’a, apa de aur produsă în Banat, a ajuns în Emiratele Arabe Unite. Una dintre cele mai premiate ape ale României va fi exportată în Emiratele Arabe Unite în urma semnării unui contract de către compania AURA MINERAL WATER în Pavilionul României de la EXPO 2020 din Dubai. Apa va ajunge până și la Burj Khalifa, cea mai înaltă clădire din lume, pe mesele restaurantelor luxoase și ale hotelurilor de 7 stele, dar și în restul locațiilor comerciale din Dubai.
„Deloc întâmplător, contractul cu Emiratele Arabe Unite s-a semnat la EXPO 2020, unde tema cu care s-a prezentat țara noastră a fost H2RO, obiectivul fiind punerea în valoare a apelor din România. A fost un drum lung până să ajungem în acest punct, o muncă asiduă pentru a respecta legislația din Emiratele Arabe Unite vis-a-vis de calitate și siguranță alimentară. Am trecut printr-un proces complex de audit, implicând vizite ale unor autorități din Emirate care să verifice și să valideze toate certificatele anterioare pe care le-a obținut Aur’a. În cele din urmă, apa va avea inscripționată pe etichetă certificarea finală primită din partea Emiratelor, fără de care produsul nostru nu poate fi exportat și comercializat”, declară Horațiu Rada, președintele Aur’a Mineral Water.
Apa Aur’a, premiată pentru al șaselea an consecutiv cu trei stele la Bruxelles, de Institutul Internațional pentru Gust și Calitate, cu Superior Taste Award, distincție ce revine unui număr limitat de produse din lume, provine din Munții Banatului și este un produs premium destinat, în principal, pieței HoReCa din România și străinătate. Peste granițe, Aur’a este deja prezentă în unele hoteluri și restaurante din SUA, Franța, Marea Britanie, Israel, Elveția, Austria și Tenerife.
CleverEat funcţionează de nouă luni. Este un start-up pus în aplicare de Rareş Mara şi Marius Pascu, doi absolvenţi ai Facultăţii de Economie din Timişoara, cu scopul de a reduce risipa de hrană.
Concret, CleverEat este o platformă digitală ce oferă posibilitatea restaurantelor să își vândă surplusul de mâncare, rămas la finalul zilei, într-un anumit interval specific către clienții finali. Acest surplus trebuie să fie vândut la reducere, între 30 și 70%. Clienții văd reducerile respective de la fiecare restaurant în parte, își rezervă mâncarea, verifică intervalul orar stabilit de fiecare restaurant, și în funcție de acesta merg să își ridice mâncarea. Pe scurt, cei care doresc să mănânce bun, ieftin și sustenabil sunt așteptați în comunitatea CleverEat.proiect
Rareș a fost cel care a venit cu ideea. A văzut ceva asemănător în Danemarca, unde se afla pentru un master pe economie pe care l-a urmat, timp de 10 luni. Finanţarea, adică 5.000 de euro, a fost câştigată în cadrul unui concurs de hacketon, la Flight Festival. ”Am fost plecat în Danemarca la studii și am lucrat într-un restaurant. Cei de acolo colaborau cu o aplicație asememănătoare cu a noastră. Mi s-a părut foarte interesantă ideea, mi s-a părut sustenabilă, așa că am făcut un pic de research pe piața din România, am văzut că nu există nimic similar la ora aceea. Așa că am decis să contactez un prieten, pe Marius, celălat cofondator, și astfel a început toată experiența și aventura CleverEat”, își începe Rareș povestea.
CleverEat a fost lansat în martie 2021, însă oficial, pe piață este din iulie. ”E prima nostră experiență antreprenorială, nu știam nimic despre industria asta și eram foarte așa căzuți din cer, însă mulțumită unui accelerator numit Innovation Lab, am reușit să punem bazele carierei noastre antreprenoriale să spunem așa, am participat la multe workshopuri în care oamenii de acolo ne-au povestit greșelile lor și cum se pot evita. A fost un început frumos și interesant”, povestește Rareș.
”În prima zi am avut opt meniuri, toate au fost salvate. După două zile, încă cinci localuri au hotărât să se alăture conceptului”
Fiind un concept cu totul nou în România, băieții au avut ceva de lucru cu scepticismul și reticența patronilor. Primii doi parteneri i-au găsit în Iulius Mall. ”Pentru a valida ideea am creat un grup de facebook unde am postat ofertele celor doi parteneri să vedem dacă o să funcționeze, dacă oamenii sunt interesați, dacă vor merge să ridice mâncarea și surprinzător, am avut la dispoziție în ziua aceea opt meniuri, le-am dat pe toate, toate au fost salvate, iar la interval de două-trei zile, încă cinci localuri au hotărât să se alăture conceptului. Au început să afle de proiectul nostru și clienții au început să apară, așă că după doar câteva zile aveam 1.000 de membri în grupul de facebook. Ideea a început să fie primită foarte bine, toți s-au bucurat că există o mișcare sustenabilă în Timișoara, că încercăm să reducem risipa alimentară, foarte mulți au vrut să facă parte din acest concept, restaurantele au primit-o bine, ne-au spus că îi ajutăm să își gestioneze stocurile mult mai bine, toți au văzut cu o notă foarte optimistă proiectul nostru”, mai spune Rareș.
Echipa CleverEat este formată din Rareș și Marius. În momentul de față cei doi au nevoie de o persoană tehnică și în același timp sunt în căutare continuă de angajați care să îi ajute pe dezvoltatea afacerii și pe marketing. Rareș este focusat pe partea de vânzări, de a atrage noi parteneri, de a discuta cu partenerii, cu restaurantele, iar Marius este mai concentrat pe partea de clienți și de marketing.
11.000 de porții de mâncare, echivalentul a 6 tone de mâncare, salvate în 9 luni
Unele meniuri înseamnă felul întâi şi felul doi, depinde de oferta restaurantului, fiecare putând opta pentru ofertă. Pentru că localurile nu pot fi sigure cu ce tipuri de produse rămân la final de zi, mâncarea din meniuri poate varia, ca la un „meniu surpriză”. Totul funcționează pe principiul ”primul venit, primul servit”. Nu se oferă livrare, produsele trebuie ridicate și plătite la locație în intervalul orar stabilit de către fiecare local.
În aproape nouă luni de CleverEat s-au vândut peste o 11.000 de porții de mâncare bună care altfel ar fi ajuns la gunoi. Este echivalentul a aproximativ 6 tone de mâncare. CleverEat cuprinde la această oră 15 restaurante și 15.000 de membri pe grupul de facebook. Este activ în Timișoara și Oradea și urmează să se lanseze și în Arad și Brașov, intenția inițiatorilor proiectului fiind ca până la final de 2023 să ajungă în toată țara.
Universitatea de Vest din Timișoara este promotor al inovării, investind permanent resurse în noile tehnologii, pentru integrarea descoperirilor științifice în procesul educației și cercetării. Între preocupările majore pe care UVT le dezvoltă, se află și dotarea cu instalații și sisteme programabile, utile pentru proiectele de laborator ale Facultății de Matematică și Informatică.
După o anterioară achiziție, Robotul Pepper, în acest an se completează dotarea cu robotică pentru activitățile universitare din UVT prin achiziția a doi roboți SCOUT Mini Pro dotați cu procesor Nvidia AGX Xavier, cu o camera Intel RealSense D435 și un lidar VLP-16. Aceștia vor juca un rol important în testarea și dezvoltarea de algoritmi și soluții software din sfera Computer Vision și Machine Learning, de larg interes atât pentru cercetare cât și pentru sectorul producției IT. Aplicațiile vor fi dezvoltate cu precădere în cadrul noului program de studii de masterat „Intelligent software robotics”.
„Mulți dintre absolvenții de astăzi vor fi, peste zece ani, în locuri de muncă și tipuri de job-uri pe care astăzi nu le regăsim în economia reală și care urmează să se lanseze, de la stadiul de idee. De aceea, fiind conștienți de viteza schimbărilor din lumea noastră globalizată, dar și de importanța tot mai mare a tehnologiei, pentru toate sectoarele unei economii dezvoltate, UVT aduce noile tehnologii în activitățile universitare pe care le desfășoară, inclusiv prin roboți și echipamente de automatizări avansate. Absolvenții UVT sunt ofertați de cele mai importante centre de cercetare-dezvoltare din România și din Europa, astfel că este normal să se pregătească pentru noile specializări inteligente din economia dezvoltată, în care robotizarea este una dintre tendințele cele mai vizibile. Integrăm roboții în proiectele aplicative ale câtorva programe de studiu de la Facultatea de Matematică și Informatică și le propunem viitorilor absolvenți ai UVT să își urmeze chiar și cel mai îndrăzneț vis, cu ambiție și perseverență, către profesiile viitorului”, spune rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea:
Planul Facultății de Matematică și Informatică din UVT este însă și mai amplu, urmând să fie dotat un întreg Laborator de Embedded și Robotică, în care ar fi perfect imaginabile formule de colaborare între cercetători și studenți din mai mai multe facultăți ale UVT, de exemplu de la Facultatea de Arte și Design, care, alături de cercetătorii și studenții FMI, să învețe și să integreze cât mai bine noile idei și soluții, în cadrul unor proiecte specifice. Toate aceste proiecte practice se pot realiza atât în cadrul programelor de licență existente, cât și în cadrul noului domeniu masteral „Intelligent software robotics”, care va fi ofertat începând din această vară. În cadrul acestui program de studii de masterat se vor putea obține competențe specifice, prin activități de cercetare aplicativă în domeniul Informaticii, specializate în automatizare, roboți software, neurotehnologii, inteligență artificială sau prelucrarea semnalelor în general.
Competențele obținute prin noul program de studii de masterat „Intelligent software robotics” le vor permite absolvenților să acceseze domenii de studii doctorale specifice sau să desfășoare activități avansate în departamente de dezvoltare software din domeniul producției echipamentelor IT.
Roboții integrează programarea pe dispozitive încorporate (embedded), o activitate care devine pentru tineri tot mai atractivă, distractivă și interesantă. Robotica îi atrage pe elevii și studenții care nu au neapărat background de informatică și matematică, dar care pot să contribuie cu idei pentru rezolvarea unei probleme reale (care pot fi, spre exemplu, cele în care se realizează învățarea terenului înconjurător, detecția și ocolirea obstacolelor, scanarea și construirea unui oraș virtual, urmărirea evoluției unei clădiri / monument / copac, sau detecția de anomalii). Facultatea de Matematică și Informatică din UVT le propune studenților proiecte ambițioase în acest domeniu foarte atractiv, al roboticii, în care sunt aduse componente software și hardware achiziționate din fonduri propriii sau din diverse proiecte didactice sau de cercetare, destinate dezvoltării cunoștințelor de robotică prin aplicații practice.
Trecând prin Margina îți atrag atenția impozantele ruine din cărămidă roșie, monument al capitalismului de cumetrie, instaurat în republică în ultimele decenii. Este fosta fabrică de oțet, integrată în economia românească în 1912. Societatea Rozskatol din Budapesta a solicitat firmei R.H. Mayer Mannover-Haimholtz din Germania proiectul unei fabrici la Margina, pentru distilarea lemnului de fag. În anii 1932-1933 producţia a atins apogeul. În 1948 a fost naționalizată, iar în 1968, fabrica de la Margina a devenit secție a Combinatului Solventul.
Fabrica a funcționat până la începutul anului 1998, apoi a venit prăpădul, iar astăzi din ea nu a mai rămas decât o impozantă ruină.
Ultimul director al fabricii de la Margina
Bujor Par a activat din anii 1967 și până în 1998 în această instituție și cunoaște mai bine decât oricare altul tristul sfârșit al fabricii.
,,Am absolvit Facultatea de Chimie de la Timișoara și am fost repartizat ca inginer stagiar la Margina, în anul 1967. Fabrica este cunoscută sub denumirea de fabrică de oțet, dar aici de fapt se produceau mult mai multe substanțe deosebit de importante în industria alimentară și cea chimică. Când eu am început activitatea profesională, fabrica avea o capacitate de producție impresionantă”, spune Bujor Par.
Pe lângă oțet, la Margina se produceau mult mai multe substanțe necesare industriei alimentare, farmaceutice, chimice sau constructoare de mașini.
,,Prin distilarea uscată a lemnului se obținea, în prima fază, trei produse: cărbunele de lemn, mangalul, o fază gazoasă care se folosea la încălzirea cuptoarelor și un produs lichid în condensat care se numea apă pirolignoasă. Apa pirolignoasă are o compoziție foarte complicată. Conținea peste 2000 de substanțe chimice, dar numai o parte foarte mică era rentabilă economic să se extragă. În primul rând aceasta mergea în instalațiile chimice și se obțineau produse ușoare, ca acetat de metil, acetonă și dizolvant pentru lacuri și vopsele, gudroane de decantare și gudroanele care veneau de la coloana șapte. Din acid acetic se obțineau uleiuri, utilizate în flotația minereurilor neferoase, în special de cupru, flotanol și spumantol. Gudronul care rămânea după distilare era utilizat în industria cauciucului și în industria cărbunelui activ. Cărbunele de lemn avea utilizări atât în industria chimică cât și ca bun de larg consum. Cea mai mare parte din mangalul care se obținea mergea în industria chimică la fabricarea cărbunelui activ, cantități importante se utilizau la fabricarea sulfurii de carbon pentru fibrele artificiale. Mai rămânea și o oarecare cantitate pentru export, iar resturile granulate se împachetau în pungi de trei kilograme pentru grătar”, afirmă ultimul director al fabricii de la Margina.
FOTO prinbanat.ro
6.000 de tone de oțet, de la Margina
Fabrica de la Margina a alimentat producția de medicamente de la București și Oradea.
,,Zeci și zeci de ani am alimentat fabricile de medicamente de la București și Oradea, Sinteza Oradea producea aspirină pentru firma Bayer din Germania. Tot la Margina se producea ca bun de larg consum renumita esență de oțet de 80 de grade. Acest produs era ambalat în niște sticluțe haioase, închisă ermetic de 300 ml, cu o etichetă frumoasă. Aceste produse pe care le-am enumerat se făceau în fabrica veche. În decursul timpului s-au pus în funcțiune secții noi, care nu aveau nicio legătură cu distilarea lemnului”, spune Bujor Par.
Un mare producător de vin din Oltenia, în perioada interbelică, ani de-a rândul a obținut doar vin acru, nevandabil. Cineva i-a sugerat viticultorului să transforme vinul acru în oțet și așa a apărut secția de fabricare a oțetului la Margina.
„Omul a luat legătura cu o firmă din Austria, Heinrich Flings, și așa a apărut la Margina această secție de care am făcut vorbire. În anii comunismului, am produs aproape 6.000 de tone de oțet. 3.500 de tone au fost îmbuteliate iar restul se vindea vărsat la fabricile de conserve. Anexa la această fabrică de oțet din vin i s-a adăugat o mini fabrică de conserve de murături, care funcționa sezonier cu personal redus. Era renumită moarea pentru conservare cu extract de frunze de mărar și extract de frunze de vișin care dădea o aromă deosebită legumelor conservate. Legumele le aduceam de pe Valea Mureșului. De la Chelmac și Ususău. Mergeam cu camionul și aduceam castraveți, ardei, conopidă, gogonele etc. Un sector care s-a dezvoltat foarte mult a fost cel de solvenți organici. Prin sinteza organică clasică se obțineau diferite produse chimice cunoscute prin denumirea de esteri. Aceștia erau folosiți în industria de lacuri și vopsele, industria de medicamente în special fabrica de medicamente de la Iași. Această fabrică se baza pe produsele fabricii noastre. Vara, când fabrica de la Margina intra în revizia tehnică și fabrica de la Iași își înceta activitatea. Ne sincronizăm perioadele de revizie cu cei de la Iași. Aveam o relație foarte bună cu ei, relație consolidată în zeci de ani de colaborare”, afirmă Bujor Par.
Antigel și lichid de frână, pentru Dacia Pitești
Pentru industria laptelui, Margina a produs alcool izoamilic, necesar măsurării cantității de grăsime din lapte. Tot la Margina, începând din anul 1967 s-a produs pentru Uzina Dacia din Pitești, antigel și lichid de frână. În anul 1968, fabrica a fuzionat cu Spumotim, de la Timișoara.
„Fuzionarea nu ne avantaja în nici un caz. Era un artificiu prin care timișorenii supraviețuiau în întrecerea socialistă. Prin anii 80, fabrica a trebuit să se retehnologizeze. S-a făcut un proiect în care era prevăzut în primul rând secția de distilare a lemnului care polua apa, aerul și solul din zonă. La un moment dat, prin anii 80, fabrica noastră a trebuit să se retehnologizeze. Am făcut un proiect în care era prevăzut, în primul rând, secția de distilare a lemnului care polua apa, aerul și solul din zonă. Aveam mereu probleme cu cei de la Protecția Mediului. Proiectul prevedea achiziționarea de tehnologie rusească, deosebit de eficientă în acel timp. Am fost în URSS, în Munții Urali, unde am urmat timp de trei luni o specializare. S-a construit o fabrică nouă pentru producția de mangal, au venit utilajele însoțite și de trei specialiști ruși care urmau să pună fabrica în funcțiune. Unitatea a intrat în probe tehnologice și brusc, la începutul lui Decembrie ’89, specialiștii au plecat în mare grabă acasă. Cineva îi anunțase că urmau evenimente deosebite în România, Așa a și fost”, își amintește Bujor Par.
În decembrie 1989, câțiva așa-ziși revoluționarii au pus în pericol fabrica de la Margina.
,,Revoluția s-a extins în toată țara. Eram în pragul anarhiei. Ne-am confruntat cu un grup de scandalagii, care credeau că revoluția înseamnă distrugerea fabricilor, spargerea vitrinelor și incendierea clădirilor. I-am pus repede la punct. Cum vechea conducere comunistă a dat bir cu fugiții, muncitorii au venit la mine și mi-au propus să preiau conducerea. Fabrica funcționa din plin și trebuia ca cineva să ia decizii în fiecare moment. Pe vremea aceea eram șef de secție și eram în foarte bune relații cu toți angajații. Fabrica era catalogată ca fiind obiectiv strategic și aveam în dotare armament pentru gărzile patriotice. Am distribuit oamenilor uniforme și arme, am postat două mitraliere spre cele două direcții în care ducea șoseaua și nimeni nu a mai avut curaj să se apropie de fabrică cu intenții rele. Un singur incident a avut loc dar din fericire fără victime. O mașină de teren nu a oprit la semnalul pazei și, după somație, garda a tras. Glonțul a trecut prin parbriz, dar nu a rănit șoferul. Omul de la volan era un cioban beat, din zonă, care era cât pe ce să devină erou al revoluției post-mortem”, povestește Bujor Par.
Cum s-a distrus fabrica de la Margina
„Perioada care a urmat evenimentelor din decembrie nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor noastre. O firmă din Ungaria ne-a propus o colaborare dar alte interese obscure a sabotat proiectul. Soarta fabricii era pecetluită. În anul 2010, m-am pensionat apoi a urmat dezastrul. Fabrica și-a încetat activitatea, utilajele au dispărut și azi totul este o ruină. Mă doare sufletul și nimeni și nimic nu-mi poate alina durerea”, încheie povestea, Bujor Par, ultimul director al fabricii de la Margina.
Timișorenii sunt așteptați la un concert de excepție cu una dintre cele mai cunsocute voci ale muzicii românești. Este vorba despre Mircea Baniciu, alături de banda lui, care va concerta la început de aprilie în orașul de pe Bega.
Concertul este pregătit pentru data de 6 aprilie, când toți fanii rockului lui Mircea Baniciu & Band pot să se delecteze cu hiturile artistului. Un nume cu greutate în muzica rock românească, Mircea Baniciu, este percursorul genului etno rock și este activ încă de la începutul anilor ’70.
Concertele Mircea Baniciu te vor teleporta înapoi la rădăcina muzicii rock românești ce se cânta cândva, pe ascuns, în cluburi underground. Detalii despre concert aici.
Se dă restart la serile de comedie din Timișoara, după aproape doi ani fără spectacole de stand-up. Primul eveniment este programat pentru miercuri, la localul Mononom din orașul de pe Bega.
“Dupa o lunga pauza comediantii locali incep noul sezon cu un show de Stand up Comedy. Te asteptam cu drag si voie buna. Intrare liberă”, spun organizatorii.
Rezervari pe pagina de Facebook Mononom. Spectacolul începe la orele 19:30, iar după show puteți face donații pentru artiști în funcție de cât râdeți în timpul show-ului.
DISKOteka Festival revine la Timișoara, într-un spațiu sigur, având în vedere contextul medical încă sensibil, au transmis, duminică, organizatorii. Evenimentul va avea loc, în perioada 27-29 mai, la Muzeul Satului Bănățean de la Pădurea Verde. Muzeul a găzduit în anii trecuți festivaluri precum PLAI sau Revolution.
Ca și precedenta ediție, Diskoteka Festival va aduce la Timișoara mari vedete, figuri reprezentative ale celei mai frumoase perioade din muzica de discotecă, anii ‘80 și ’90.
”Invitați de legendă, trei zile de distracție, trei scene, mii de wați& lumini și ecrane multimedia, parc de distracții pentru copii, festival vendori& foodtruck-uri, sunt elemente prin care Diskoteka Festival se întoarce cu o nouă ediție de ecou”, transmit organizatorii, care mai spun că vor anunța în perioada următoare cine va concerta.
Zeci de mii de persoane au participat la prima ediție DISKOteka Festival, care a avut loc în 2019 la Timișoara și la care au concertat printre alții Modern Talking, Ace of Base, CC Catch, Alphaville, Sandra, Nana, Haddaway, East 17, No Mercy, Sabrina, în marea lor parte în premieră în România. Ediţia a doua a festivalui urma să aibă loc în luna septembrie 2020, însă a fost anulată din cauza pandemiei de coronavirus. În 2021, festivalul nu s-a mai programat, însă organizatorii au promis că vor reveni la Timişoara atunci când acest lucru se va putea.
Consiliul Județean Timiș propune înființarea unui serviciu public de salvamont. Traseele și obiectivele turistice montane vor fi marcate și puse în siguranță.
Existența în zonă montană a Timișului a mai multor obiective turistice și trasee de drumeție și ciclism neomologate, marcate și întreținute în prezent în special de voluntari, a determinat Consiliul Județean să inițieze procedurile de realizare a unui serviciu public de salvamont. Acesta, dacă proiectul de înființare va trece de votul consilierilor județeni, va funcționa în cadrul Direcției Prestări Servicii.
Relieful montan reprezintă aproximativ 350 km² din suprafața județului Timiș, aici fiind situate inclusiv cele mai înalte vârfuri din Munții Poiana Ruscă – vf. Padeș (1374 m) și vf. Rusca (1355 m). În plus, în zona montană există mai multe obiective turistice a căror vizitare comportă riscuri de accidentare: peșterile Românești, Albastră, Stânca lui Florian, cascadele Șopot și Cornet, stânci sau versanți de mari dimensiuni – Turnul lui Liman, Pietrele Cohului, văi – Bega, Nădrag ș.a.
„Inițiativa este rezultatul preocupării instituției noastre de a stimula dezvoltarea turismului în județ. Noul serviciu ar avea ca activitate principală marcarea și punerea în siguranță a traseelor și obiectivelor turistice montane, cât și intervenția rapidă în cazul unor accidentări. Avem convingerea că o creștere a siguranței va conduce și la o creștere a numărului de turiști. Timișul are multe de oferit, trebuie doar să punem la punct câteva lucruri”, spune Alexandru Proteasa, vicepreședinte al CJ Timiș.
Proiectul de hotărâre, fundamentat și susținut de Biroul de turism din cadrul Consiliului Județean, va intra la vot în ședința ordinară din data de 30 martie.
Pasiune, hobby, distracție, toate într-una! Timișorenii pot participa la cursurile de navigație care le oferă o altă perspectivă pentru a se bucura de viață – certificatul (permisul) international de conducător de ambarcațiuni de agrement.
Potrivit organizatorilor, în perioada 2-3 aprilie sunt sustinute Cursuri de Conducatori de ambarcatiuni de agrement cu motor, pentru clasele A, B, C, D in vederea obținerii certificatului international de conducător de ambarcaţiuni de agrement cu motor. Activitatea se desfasoara in Timisoara, persoanele interesate vor primi informatii despre locație și orele de desfășurare la telefon 0744344556 si 0745128897. Inscriere individuala la telefoanele mai sus mentionate, prin comandantul de cursa lunga Daniel Dumitru.
Persoanele care doresc să obţină certificatul de conducător de ambarcaţiuni de agrement cu motor, este necesar să urmeze cursurile unei Scoli de conducatori ambarcatiuni, în urma cărora vor obtine o diplomă de absolvire cu care este necesar a se prezenta la Autoritatea Navală Română ( ANR ).
La ANR în urma susținerii unui examen, la anumite căpitănii din ţară, cei interesați pot obtine ”certificatul international de conducator de ambarcatiune de agrement”. Exista mai multe categorii de permise in functie de zona în care urmează să fie condusă ambarcațiunea cu motor. Detalii complete aici.
Pentru a personaliza și îmbunătăți experiența dumneavoastră pe ghidulbanatului.ro utilizăm fișiere de tip cookie. Prin continuarea navigării pe site sau prin apăsarea butonului „Am înțeles”, sunteți de acord cu stocarea cookie-urilor primare și terțe. Mai multe informații găsiți în secțiunea Politica de Confidențialitate
