Mănăstirea franciscană Maria Radna din județul Arad poartă hramul Maicii Domnului şi atrage anual peste 80.000 de vizitatori. Prima biserică a fost ridicată la Radna în 1520, dar lăcaşul a fost distrus de două ori, sub ocupaţia turcească şi de un incendiu. Mii de pelerini vin aici pe jos, în pelerinaj, pentru a se ruga Fecioarei Maria.
La ”Radna cea frumoasă” venea Mara lui Slavici să își așeze coșurile pline, asteptând cumparatorii de Sfânta Maria. ”Sus, pe coasta unui deal de la dreapta Murăşului, e mănăstirea minoriţilor, vestita Maria Radna(…)Cică e acolo în biserica aceea o icoană făcătoare de minuni, o Maică Precistă care lăcrimează şi de a căreia vedere cei bolnavi se fac sănătoşi, cei săraci se simt bogaţi şi cei nenorociţi se socotesc fericiţi(…)Bine face dar lumea care vine la Maria Radna să se închine, şi Marei îi râde inima când pe la Sinte Mării timpul e frumos, ca lumea să poată veni cale de o săptămână de zile, cete-cete, cu praporele în vânt, cu crucile împodobite cu flori şi cântând psalmi şi litanii. Acum, când vin sutele şi se adună miile pe locul cel larg din faţa mănăstirii, acum e secerişul Marei, care dimineaţa iese cu coşurile pline şi seara se întoarce cu ele goale.”
Conform istoricului lăcașului de cult în 1325 Regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, construieşte la Lipova o mănăstire şi o biserică închinată Sf. Ludovic de Toulouse, unchiul său. Amândouă sunt încredinţate călugărilor franciscani. În 1440 Radna este menţionată pentru prima dată în documente. Biserica actuală a fost sfinţită în 1767, iar în 1992 Papa Ioan Paul al II-lea îi conferă titlul de Basilica Minor. În 2013, în cadrul unui proiect cofinanţat de Uniunea Europeană, ansamblul Maria Radna, clasificat monument istoric de categoria A, se supune unei renovări complete.
Altarul bisericii, făcut din marmură de Carrara la sfârșitul secolului 19, este încadrat de statuile sculptate în lemn de tei, înalte de patru metri, ale Sfinților Ioachim și Ana, părinții Maicii Domnului. Aici este păstrată inima principelui-primat al Ungariei, Alexandru de Rudna, într-un recipient de cristal, conform dorinței testamentare a înaltului prelat, cel care a împodobit, în 1820, Icoana Miraculoasă cu două coroane de aur.
Povestea icoanei Sfintei Fecioare, cea făcătoare de minuni
Prezența la Radna a icoanei, o imagine a Fecioarei Maria pe Muntele Carmel, este consemnată pentru prima dată documentar în 1668. Povestea spune că aceasta a fost cumpărată de un călugăr bosniac de la un vânzător ambulant de icoane italian. Ulterior, călugărul a donat-o Bisericii Radna. Când soldaţii otomani incendiază în 1695 capela, icoana este găsită în mod miraculous printre resturile carbonizate. Primul pelerinaj este menționat în 1709, când după epidemia de ciumă, arădenii au venit să mulțumească Fecioarei Maria. “De-a lungul timpului, Mănăstirea Maria Radna a întâmpinat foarte mulţi pelerini, indiferent de confesiune. Au existat foarte multe minuni. Au fost sute de minuni pe care părinţii franciscani le-au notat, iar aceste documente au fost trimise la Vatican. Într-un an de zile, a fost recunoscut sanctuarul de la Maria-Radna ca şi loc de pelerinaj”, spunea părintele Nicolaus Lauş, directorul Cancelariei Diecezei Romano Catolice din Timişoara.
Din anul 1767 icoana se află pe altarul principal al bisericii actuale. În fiecare an pe 15 august, de Înălțarea Maicii Domnului, și pe 8 septembrie, Nașterea Maicii Domnului, sute de pelerini se adună și urmează la Radna Drumul Crucii. Însemnările arată că în zilele de Rusalii ale anului 1844, 22 de preoți-călugări spovedind 13.000 de credincioși. În 1935 s-a înregistrat cel mai mare număr de pelerini din istoria Radnei, peste 73.000, mulţi dintre ei parcurgând pe jos, împreună cu episcopul de Timişoara întreaga distanţă. Tradiția se păstrează și, la peste 300 de ani distanță, greco-catolicii din Eparhia de Lugoj, din judeţele Caraş-Severin, Timiş, Hunedoara şi Arad merg pe jos în pelerinaj la Radna.
Colecție de icoane şi tablouri donate de credincioşi, a doua ca mărime din Europa
Începând cu anul 2015, în aripa de Vest a vechii mănăstiri se află muzeul locului de pelerinaj, care se întinde pe cele trei etaje ale corpului de clădire și care conține foarte informații și date, documente și obiecte, dispuse în peste 130 de vitrine.
Mănăstirea are și o inedită galerie de icoane şi tablouri donate de credincioşi. Oameni care au venit la Radna să se roage, să mulțumească, indiferent de confesiunea religioasă, și care au donat bisericii lucrări mai mult sau mai puțin valoroase, dar în care, invariabil, apare chipul Maicii Domnului veghind. Colecția actuală, care numără peste 2700 de obiecte, este a doua ca mărime din Europa, și asta, pentru că au fost inventariate doar din 1850 încoace.
Statuia Maicii Domnului, adăpostită într-o capelă micuță în fața bisericii, este înconjurată de plăcuțe de marmură pe care sunt gravate nume și mesaje de mulțumire ale celor care au trecut pe aici. Sunt mult mai multe, depozitate în încăperi speciale și inventariate într-un registru, unde stă consemnat numele donatorului, motivul pentru care mulțumește, localitatea de unde vine și data când a făcut donația.
Calea Tristeții și Calea Bucuriei
Pe dealul din spatele mănăstirii urcă Drumul Crucii, străjuit de statui de sfinţi în firide de piatră. „Aici, la Radna, sunt două astfel de căi ale Crucii. Prima, cu 14 opriri, închipuie Calea Tristeții, a Durerii, pe care Mântuitorul a străbătut-o până la Răstignire. A fost amenajată în 1888 și refăcută după Primul Război Mondial. Cea de-a doua cale, amenajată în 1920, e o Cale a Bucuriei, drumul glorios de după Înviere. Mănăstirea noastră e singurul loc din România unde este configurată și această Cale a Bucuriei. În întreaga Europă mai există doar două sau trei similare. Tradiția spune că, încă de la început, fiecare dintre cele 14 opriri, «stații» le spunem noi, să fie renovată de câte o altă parohie din zonă, de regulă, cea de unde proveneau cei care construiseră, inițial, «stația»”, povestea într-un interviu părintele Andreas Reinholz, parohul Mânăstirii Maria Radna.
Potrivit unor studii efectuate de specialişti, Bazilica Papală Maria Radna este cel mai de succes obiectiv turistic din judeţul Arad, fiind vizitată, în medie, în fiecare zi, de peste 200 de turişti, atât din România, cât şi din alte ţări. O puteți găsi însă și liniștită, într-o după-amiază de sâmbătă, pentru a vă bucura în tihnă de splendoarea ei.
