Oameni din Banat

Ce părerea avea despre Banat, unul dintre cei mai importanți oameni de cultură din istoria românilor

Anul 2023 este declarat anul Ciprian Porumbescu, pentru celebrarea a 170 de ani de la naşterea şi comemorarea a 140 de ani de la moartea compozitorului. De altfel, Muzeul Banatului din Timișoara are o expoziție despre viața lui Ciprian Porumbescu, pe platoul din fața Bastionului Maria Theresia, și va putea fi văzută până la sfârșitul lunii august.

RETIM

Ciprian Porumbescu a vizitat Banatului și a fost impresionat de ceea ce a găsit în această regiune. Conform istoricului Mircea Rusnac, care a scris un articol pe blogul său Istoria Banatului, Porumbescu a ajuns în Banat în 1882. Runsac publică un fragment din scrisoare pe care compozitorul i-a trimis-o surorii sale.

Fidelity by Iulius Mall

„În Banatul acela ordinea și curățenia domnește într-însul. Casele sunt mari și bine curățite, șurele și grajdurile sunt în cea mai bună rânduială. Ulițele sunt largi, bine îngrijite, sădite cu arbori pe amândouă părțile. Podoaba cea mai de frunte a satului o reprezintă școala și biserica, locașurile vrednice de înalta lor menire. Și cum e satul, așa sunt și oamenii.(…)Timișoara e foarte drăguță, având case cu două-trei etaje și face într-adevăr impresia unui oraș modern. Aradul mai puțin. Regiunea pe care am traversat-o, deci de la Lugoj până la Arad, este binecuvântată cu toate darurile bogate, țăranii sunt foarte avuți. Satele – nota bene, cele românești -, sunt ca aici cele săsești, case de zid, biserici splendide, școli și drumuri.”

Porumbescu, acesta îi mai scria surorii sale și despre viața culturală a Banatului. „Numai în câteva zile m-au copleșit atâtea impresii, încât mi-ar trebui coale întregi ca să-ți scriu tot ce am văzut și auzit în Banatul cela. Corurile premiate sunt atât de minunate, încât societatea noastră de cântare din Brașov îi, față de ele, nimica întreagă. Și astea sunt societățile țărănești, instruite și dirijate. Te uitai cu emoție la marțialele chipuri, care cu notele în mână urcau și se așezau în semicerc, pe când dirigentul care stătea în mijlocul lor dădea cu mâna măsura pe care noi o știm că poate să o poarte doar plugul și toporul. (…) Lucru ca acesta nu mi-a fost dat să văd și poate nici nu-mi va fi dat să-l mai văd așa curând.”

Cum s-a dezvoltat Banatul

Mircea Rusnac arată și motivele pentru care vizitatorii Banatului erau atât de impresionați.

„În această regiune învățământul se generalizase încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, după ce bazele îi fuseseră puse prin inițiativa luminată a împărătesei Maria Tereza. În anul 1802, în Banat existau 328 de școli românești, care au format o pătură țărănească instruită și dornică de cunoaștere.  Însă în perioada austro-ungară, presa românească din Banat critica faptul că localnicii erau foarte atașați de graiul lor, în detrimentul limbii literare. La sate, dacă încerca cineva să vorbească în româna literară, era imediat stigmatizat de locuitori, fiind acuzat că vorbește „domnește” sau „ca la oraș”.  Ziarul timișorean Dreptatea scria în 1894 că la Ciacova elevii spuneau „șinși ” în loc de „cinci”, „șapce” în loc de „șapte” etc.

Reprezentațiile teatrale din satele bănățene erau transpuse în grai, spre deliciul și amuzamentul publicului. La finele secolului al XIX-lea, poeții Victor Vlad Delamarina și George Gârda au pus bazele literaturii tipărite în grai bănățean. Aceasta a luat o mare amploare în veacul următor. Lingvistul Romulus Todoran considera că rădăcinile literaturii în grai bănățean trebuiesc căutate încă la începutul secolului al XIX-lea, odată cu cronicarul Nicolae Stoica de Hațeg. În 1897, Dreptatea din Timișoara scria : <<Comuna Vrani, mică în asemănare cu altele, este una dintre cele mai inteligente și naționale; foile naționale nu-i lipsesc niciodată; tineretul din Vrani ține abonate și cetește: Dreptatea, Foaia de duminică, Foaia poporului, Tribuna, Tribuna poporului, Vulturul, Vatra, Familia, Foaia literară, Gazeta Transilvaniei ș.a.ș.a. foi române.>>”, arată istoricul.

Mai multe pe istoriabanatului.worpress.com, unde puteți să găsiți mai multe articole interesante despre această regiune.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea noastră de cititori:

Lasă un răspuns