Filiala teritorială Timiș a Ordinului Arhitecților din România a realizat al șaselea film din ciclul „Portret vertical – arhitecți în memoria orașului”. După Radu Grumeza, Mihai Botescu, Vasile Oprișan, Radu Radoslav și Hans Fackelmann, realizatorul filmului, Grațian Gâldău, a avut de evidențiat personalitatea complexă a arhitectului Șerban Sturdza, fost președinte al Ordinului Arhitecților din România în perioada 2002–2010. Filmul „Toujours semer – arhitectura lui Șerban Sturdza” a avut aseară lansarea, în Sala Multifuncțională a Consiliului Județean Timiș.
Șerban Sturdza s-a născut în 1947, la București, însă după absolvirea Institutului de Arhitectură „Ion Mincu”, în 1971, a fost repartizat la Timișoara, unde a fost arhitect la IPROTIM, profesor la Liceul de Arte Plastice, apoi cadru didactic la Facultatea de Arhitectură din Timișoara.
„Venind din București, Timișoara era orașul cel mai vestic pe care îl vizitam. Am vrut de la început să vin aici. Mi-a plăcut cum arată natura în relația cu clădirile. Dar am fost atras și de lumea culturală – grupul Sigma, pictori, artiști. M-am bucurat să vin aici. Primul proiect pe care l-am avut la Timișoara a fost unul cu mari emoții: cel de la Cinema Capitol – un proiect făcut de Duiliu Marcu. Trebuia să fac o reamenajare a holurilor și a intrării. Corpul dinspre parc era făcut de mine. Era gândit astfel încât de la etaj să poți vedea cinematograful din Grădina de Vară. Primul secretar și toți din conducere puteau să stea fără să fie deranjați”, a declarat Șerban Sturdza.
Lui Șerban Sturdza i se datorează ultima configurație a Pieței Unirii, care inițial era o piață în care mașinile circulau pe toate cele patru laturi. În urma lucrărilor din 1986, a rămas deschisă circulației doar latura de pe strada Vasile Alecsandri.
„Unirii a fost o piață reamenajată după perioada barocă de domnul arhitect Iojică, cu o scufundătoare în care era puțină verdeață. Pe toate laturile era circulație auto și parcaje. Și când noi am reluat lucrările, făcând bombamentul pieței, așa cum îl vedeți acum, s-a scos o cantitate foarte mare de pământ care încă mai mirosea a bălegarul cailor din secolul trecut. Acolo era o zonă cu foarte mulți cai. Mirosea foarte puternic. A rămas în adâncime, nimeni nu credea, dar a fost ceva neașteptat”, a povestit Șerban Sturdza.
Apoi, după mulți ani, Șerban Sturdza a fost unul dintre cei trei arhitecți implicați în proiectul european de reabilitare a zonei Cetate, el ocupându-se de Piața Unirii și Piața Țarcului, între 2013 și 2015.
„La partea asta ne-am bucurat foarte mult că am câștigat concursul. Gândirea succesiunii de piețe a fost elaborată de mulți arhitecți, și de noi, și de studenți”, a adăugat Șerban Sturdza.
În anii 2000, decide să se mute înapoi la București. Cu toate acestea, nu s-a desprins de Timișoara, copiii, născuți aici, nemaidorind să plece nicăieri. La 77 de ani, Șerban Sturdza, alături de echipa sa, se ocupă de reabilitarea Pieței Victoriei, care va fi modernizată aidoma celorlalte piețe din centrul orașului.
„Am câștigat concursul de arhitectură pentru Piața Victoriei. Acum lucrăm. La începutul primăverii o să predăm o fază DALI. O să păstrăm foarte mult din ce există și îmbunătățim câteva lucruri, în sensul că verdeața va fi ceva mai multă, la fel și prezența apei. Între Modex și Castelul Huniade va dispărea parcarea și piața se extinde. Este în proiect și subteranul din fața Operei, care se va deschide publicului. Deși nu are legătură cu acest proiect, poate reușim să creăm și o nouă piață, prin apropierea Catedralei de corso. Prin aceasta legăm centrul orașului de Bega, coridorul verde. Nu este prins în acest proiect, dar putem lansa ideea”, a mai spus Șerban Sturdza.
Proiectul „Portret vertical” a primit anul acesta premiul Bienalei de Arhitectură pentru filmul „Fackelmann”, a avut o proiecție și în Polonia, iar toate episoadele cu arhitecții timișoreni au putut fi văzute și la Cinema Timiș. „Portret vertical” va continua să aducă în prim-plan arhitecții care au făcut cinste Timișoarei. Următorul pe listă va fi Vlad Gaivoronschi.
