Școala cu peste 250 de tablouri pictate. Un pictor a lucrat mai mult de trei ani ca să împodobească pereții clădirii

Este vorba despre Şcoala Creştină “Harul”, cu grădiniţă şi din acest an şi liceu, unde învaţă elevi de toate confesiunile. Pictorul lugojean Dumitru Andrei a realizat peste 250 de tablouri care sunt aşezate pe pereţi, în clase şi pe holurile clădirii. Artistul a pictat chiar şi uşile de la băi, realizate din termopan alb.

Când investitorul a decis să deschidă o şcoală, respectiv un liceu, reabilitând o clădire din centrul oraşului Lugoj a apelat din nou la pictorul lugojean. “Când s-a deschis şi şcoala m-au căutat din nou. Doreau să facă o frescă cu fostul industriaş Max Ausnit, deoarece familia acestuia a sprijinit reabilitarea clădirii în care funcţionează şcoala. Apoi m-au rugat să mai fac la intrare pe pereţi ceva. Le-am sugerat să le facem pe pânză ca atunci când se zugrăveşte şcoala să le poată da jos povesteşte artistul.

Dacă la grădiniţă a împodobit pereţii cu personaje din poveşti şi tot felul de scene cu jocuri de copii, la şcoala tematica s-a schimbat. ” Pe fiecare hol e o tematică diferită. Pe unul sunt imagini din cosmos, pe altul din istoria ţării, pe altul vederi din întreaga lume şi din ţară, pe altul sunt hărţile lumii. Clasele le-am personalizat. Fiecare clasă are o personalitate din România. De exemplu, în clasa unde l-am făcut pe Moisil, am făcut ceva şi din domeniul matematicii, unde e Max Ausnit, am pictat marile centre industriale şi tot aşa”, povesteşte artistul.

Dumitru Andrei spune că se inspiră de pe Interenet şi din diverse cărţi ilustrate. Un tablou poate să-i ia chiar şi trei zile de muncă, în funcţie de detaliile imaginii. Pictorul este bucuros că munca sa este apreciată.

“Reacţiile sunt foarte bune. Copiii sunt fascinaţi, mai ales cei care vin pentru prima dată, în primul an. Dar vin şi străini în vizită la şcoală şi sunt încântaţi de ceea ce văd. Au fost nişte australieni, de curând, au filmat, au făcut fotorgrafii, s-au minunat! Au spus că nu au mai văzut niciunde aşa ceva. De altfel, nici nu cred că mai există aşa ceva, cel puţin în România”, afirmă pictorul. Pentru munca sa, Andrei primeşte un salariu lunar fiind angajat al şcolii. Spune însă că nu banii l-au motivat ci copiii care sunt încântaţi de tablourile din şcoala lor.