Ți s-a întâmplat vreodată să mergi să cumperi o cafea bună, dar să te uiți nedumerit la informațiile de pe ambalaj? Pe etichetă scrie altitudine: 1600 m, varietate: SL28 sau procesare: honey, și te întrebi: ce înseamnă toate astea, de fapt?
Dacă ți se pare că trebuie să fii barista ca să înțelegi ce scrie pe o pungă de cafea, stai liniștit: nu ești singurul. Lumea cafelei de specialitate e fascinantă, dar și complexă. Ca să alegi o cafea potrivită gustului tău, e bine să știi ce cumperi, iar eticheta e primul pas spre a descoperi povestea din spatele boabelor.
De ce contează eticheta?
În spatele unei cafele bune nu stă doar aroma, ci și transparența. O etichetă clară îți arată nu doar de unde vine cafeaua, ci și cum a fost cultivată, procesată și prăjită.
Pe lângă faptul că te ajută să alegi gusturile preferate, o etichetă detaliată e și un semn al respectului față de fermieri, pentru că, în general, cafeaua etică și de calitate include informații despre originea exactă și modul de producție.
Cafelele ieftine, de masă, rar oferă astfel de detalii. De ce? Pentru că în spatele lor se ascund adesea practici inechitabile pentru producători. În schimb, o cafea de specialitate îți oferă tot contextul: țara, regiunea, ferma, metoda de procesare, data prăjirii și nivelul de prăjire.
Transparența e semnul clar al unei cafele bune.
Ce informații vei găsi pe o etichetă de cafea de specialitate
- Originea cafelei
Nu e suficient să știi că o cafea vine din „Brazilia” sau „Etiopia”. Originea exacta. regiunea, ferma sau chiar microlotul, spun mult mai mult despre caracterul ei.
De exemplu, o cafea din regiunea Nyeri, Kenya, va fi complet diferită de una din Sidamo, Etiopia, deși ambele provin din Africa de Est.
Chiar și în cazul blendurilor (amestecurilor), o etichetă bună ar trebui să menționeze originea fiecărei componente. Evită descrierile pompoase care vorbesc despre „aromă exotică” fără să spună nimic concret despre proveniență.
- Altitudinea
Altitudinea este un indicator esențial al calității. Boabele de arabica cresc mai lent la altitudini mari, unde temperaturile sunt mai scăzute, iar diferențele de zi/noapte creează un profil aromatic mai complex.
Când vezi „1600 m” sau „1600 masl” (metri deasupra nivelului mării), e un semn bun, cafeaua provine dintr-o zonă înaltă, deci mai probabil de calitate superioară.
La altitudini joase, planta produce mai mult, dar calitatea gustului scade. Simplu spus: cu cât mai sus, cu atât mai gustos.
- Note de gust
Notele de degustare nu înseamnă arome adăugate, ci trăsături naturale ale boabelor.
Pe etichetă poți întâlni termeni ca: măr verde, caramel, ciocolată neagră, fructe de pădure, flori albe, migdale, melasă.
Dacă ești la început și ți se pare că toate au „gust de cafea”, nu te descuraja. Dezvoltarea paletei gustative durează. Un exercițiu simplu este să compari două cafele cu profiluri complet diferite, de exemplu, una fructată și acidă (Etiopia) cu una catifelată și dulce (Brazilia).
- Procesarea
Cafeaua este, de fapt, sâmburele unui fruct – o cireașă.
După recoltare, fermierii trebuie să extragă sâmburii (boabele verzi) din fruct, iar modul în care fac acest lucru influențează decisiv gustul.
Cele mai frecvente metode sunt:
- Spălată (washed): pulpa este îndepărtată complet înainte de uscare, rezultând o cafea curată, clară, cu aciditate pronunțată.
- Naturală: fructul se usucă întreg, cu tot cu pulpă, dând naștere unor cafele dulci, fructate, uneori vinose.
- Honey: se îndepărtează doar coaja, iar o parte din pulpă rămâne pe sâmbure în timpul uscării, conferind note dulci, zaharate.
- Anaerobă: boabele fermentează în recipiente fără oxigen, obținându-se arome exotice, de fructe tropicale sau condimente – un proces dificil, dar spectaculos când e făcut corect.
- Varietatea
La fel ca vinul, cafeaua are varietăți (soiuri) diferite, fiecare cu caracteristici proprii. Asa cum intalnim la vin soiuri precum Cabernet Sauvignon sau Merlot, la cafele intalnim varietati precum Typica, Bourbon, Caturra, Catuai, SL28, Gesha. Varietatea influențează gustul, asa ca tine minte ce varietate are cafeaua ta preferata!
- Nivelul de prăjire
De la light roast până la dark roast, prăjirea transformă complet profilul aromatic:
- Prăjire ușoară: gust luminos, aciditate ridicată, note fructate.
- Prăjire medie: echilibru între dulceață și corp.
- Prăjire intensă: corp plin, arome de ciocolată, caramel sau fum.
- Data prăjirii
Un detaliu esențial, dar adesea ignorat. Cafeaua e cea mai gustoasă între 5 și 30 de zile după prăjire. Dacă pe ambalaj nu există dată de prăjire, e semn că nu e vorba de cafea proaspătă. Evită pungile din supermarket fără transparență în acest sens si alege o cafea de specialitate maimucoffee.ro, proaspat prajita de o prajitorie de cafea locală.
Concluzie: citește eticheta ca un cunoscător
Cafeaua e unul dintre cele mai tranzacționate produse din lume și, din păcate, o mare parte din ea este de calitate slabă. Alege cafele care îți oferă informații clare despre origine, procesare, altitudine și dată de prăjire. Nu e nevoie să fii expert ca să apreciezi o cafea bună, ci doar curios. Cu puțină practică, vei începe să recunoști aromele preferate și să te bucuri cu adevărat de fiecare ceașcă.
CITESTE SI: Aciditatea în cafea. Este un lucru bun? Un lucru rău?
CITESTE SI: Cafea de specialitate – Ce este, de ce contează și unde o găsești
