duminică, august 30, 2026
Acasă Blog Pagina 369

Peste 50 de proiecte, finanțate de Universitatea de Vest, în programul SMART Start Up

0
FOTO observatoruldebanat.ro

UVT își va prezenta săptămâna viitoare rezultatelor proiectului „Susținerea și Motivarea Antreprenorilor Responsabili și Talentați – SMART Start Up”, care se află în etapa de finalizare, un proiect finanțat prin Programul Operațional Capital Uman cu un buget total de 12.903.549 lei, care a avut o durată de implementare de 36 de luni.

Proiectul a fost realizat de către Universitatea de Vest din Timișoara în parteneriat cu Interlog Com SRL, care a avut rolul de Partener în cadrul proiectului, cu o vastă experiență în dezvoltarea și promovarea antreprenoriatului ca opțiune în carieră, furnizor de formare profesională autorizat în programe de inițiere „Competențe antreprenoriale”, încă din 2011, desfășurând activități de consultanță pentru afaceri și management.

Rectorul UVT, prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea, remarcă UVT se află  în topul celor mai avansate instituții de învățământ superior și cercetare din România, în care dezvoltarea capacităților antreprenoriale ale studenților și tinerilor este prioritară.

„Universitatea noastră a fost menționată și apreciată  la nivel internațional de către OECD și și Comisia Europeană, într-un studiu internațional realizat de HEInnovate sub titlul “Supporting Entrepreneurship and Innovation in Higher Education in Romania 2019”, prin care au fost subliniate bunele practici dezvoltate la UVT în domeniul antreprenorial și al inovării. Am considerat că această caracteristică a devenit parte semnificativă a identității publice prin care UVT se remarcă la nivel național și internațional, iar proiectul pe care l-am derulat, „Susținerea și Motivarea Antreprenorilor Responsabili și Talentați – SMART Start Up”, confirmă orientarea noastră strategică, de a deveni formatori prioritari de educație antreprenorială în România”, spune rectorul UVT.

Obiectivul general al proiectului l-a reprezentat dezvoltarea unui program integrat de susținere a înființării de întreprinderi cu profil nonagricol în zona urbană din Regiunea Vest în domeniul științelor exacte, cu accent pe IT, care vor promova utilizarea soluțiilor TIC adecvate, a inovării sociale și a dezvoltării durabile destinate creării a minim 104 de locuri de muncă.

Specific, acest obiectiv a fost urmărit prin creșterea nivelului de informare și conștientizare a 600 de persoane fizice (șomeri, persoane inactive, persoane care au un loc de muncă și doresc să înființeze o afacere) asupra oportunităților de formare antreprenorială la nivelul Regiunii Vest, dezvoltarea competențelor antreprenoriale a 330 de persoane fizice ce intenționează să înființeze o afacere nonagricolă în zona urbană, din Regiunea de Vest și selectarea și subvenționarea a 52 de planuri de afaceri în vederea înființării și demarării de întreprinderi cu profil nonagricol în zona urbană din această regiune. Mai multe detalii și date despre desfășurarea proiectului sunt oferite în pagina web de prezentare smartstartup.projects.uvt.ro

Cine a fost Evliya Çelebi, cronicarul de la care avem cele mai multe date despre Banatul din perioada otomană

0

Muzeul Național al Banatului publică povestea cunoscutului Evliya Çelebi, născut la 25 martie 1611(d. 1682)., care a fost istoric, geograf, scriitor și unul din cei mai cunoscuți călători otomani. Datele istorice sunt preluate din lucrările lui Ioan Hațegan, Cronologia Banatului: Vilayetul de Timișoara 1552–1716, vol. II/2, Timișoara: Ed. Artpress/Banatul, 2005; Maria Holban (ed.) Călători Străini Despre Ţările Române, vol. VII, Ed. Științifică, 1968

Evliya Çelebi (Çelebi fiind, aproximativ, echivalentul cuvântului englez „gentleman” este una dintre cele mai citate surse atunci când vine vorba de perioada otomană. Într-una dintre relatările sale despre ţinuturile româneşti, acesta vorbeşte despre participarea sa la un ospăţ. „Noi toţi ne închinăm la acelaşi Dumnezeu. M-am simţit bine cu românii care sunt creştini”, spune acesta.

Un aspect important subliniat în opera sa de faimosul călător cu privire la poporul român se referă la unitatea românilor, amintind în acest sens că românii au aceeaşi limbă. În lucrarea sa pot fi găsite şi seturi de cuvinte culese din zonele prin care el trecea, acelaşi lucru întâmplându-se şi cu trecerea sa prin spaţiul românesc.
Născut la Istanbul, fiul unui bijutier al Curții Otomane, a avut parte de o educație excelentă. La început călătorea prin Istanbul și lua notițe despre clădiri, piețe, obiceiuri și cultură. În 1640 începe să călătorească și în afara orașului. Pentru aproape 40 de ani va străbate în lung și-n lat teritoriile Imperiului, observând , descriind și scriind notițe despre diverse popoare, culturi și obiceiuri locale.

Evliya, în Banat

Celebrul glob-trotter străbate pentru prima dată Banatul în armata otomană care merge spre Oradea. Printre primele localităţi descrise se numără şi palanca Denta „… aceasta este o întăritură de formă pătrată, construită din nuiele; are dizdar şi 50 de neferi şi 211 cincizeci de neferi/apărători/, un depozit de muniţii, o geamie, un han şi câteva dughene. Grădinile sunt roditoare”.
Evlyia Celebi, însoţind alte trupe otomane, ajunge la Sinersig unde vede „un sat cu 300 de case, un zeamet bine întocmit, ale cărui raiale sunt numai români. În nici o ţară nu se găsesc ca aici afine mari cât prunele”.
Acelaşi Evlyia Celebi ajunge, a doua zi (iunie 1660), şi la cetatea Lugojului „Acum este reşedinţa unui sangeacbei aparte. Are alaibei şi trei ciorbagii, pentru odele de ieniceri, o odă de topcii, o odă de gebegii, dizdar, chehaie, muhtesib, strângător de taxe… Este o cetate de lemn şi de pământ, pătrată, aşezată pe malul râului Timiş. Şanţul din jurul ei este plin cu apa râului… Cetatea are o singură poartă. Deasupra şanţului cetăţii se află un pod mobil, împodobit, care este ridicat în fiecare noapte. În cetate sunt 300 de case ale ungurilor, unele acoperite cu stuf altele cu scânduri. Cetatea interioară e de asemenea pătrată; e o cetate mică de piatră cu şanţ separat. Are o poartă de lemn care dă spre răsărit. Şi deasupra acestui şanţ se află un pod mobil. În jurul oraşului pământul este roditor, acoperit cu vii şi cu grădini. Raialele sunt toţi români. Dintre produse, sunt vestite prunele de aici, ca şi merele şi cerga albă… Zece poveri de aspri sunt vakâf pentru Mecca şi Medina şi, în fiecare an, vine trimisul ca să primească de la defterdarul Timişoarei cele 10 poveri de aspri, şi luându-le, pleacă înapoi”.
În vilayetul de Timişoara s-au adunat 87.000 oşteni otomani aflaţi sub comanda a 7 viziri, 20 de beilerbei, 120 de sangeacbei şi toţi sub serdarul Ali paşa, care se îndreaptă apoi spre Transilvania, în sprijinul lui Acaţiu Bârcianu, confruntat cu revolte interne. În urma acestei campanii principatul este redus cu o treime ca suprafaţă, distrus din puncte de vedere economic şi parţial depopulat. Principatul nu-şi va mai reveni după această campanie cumplită.

Recunoaștere internațională

La 400 de ani de la naşterea lui Evliya Çelebi, UNESCO a dedicat anul 2011 marelui călător otoman, care în preumblările sale a poposit şi în ţările române.

În urmă cu exact 60 de ani, la Timișoara se punea în funcțiune primul calculator alfa numeric din mediul universitar din România

0

În urmă cu 60 de ani, la 25 martie 1961, se punea în funcțiune la Timișoara MECIPT-1 (Mașina Electronică de Calcul a Institutului Politehnic Timișoara), una din emblemele reușitei și gloriei Politehnicii timișorene, primul calculator alfa numeric și primul din mediul universitar din România, al doilea din țară după cel de la Institutul de Fizică Atomică, arată reprezentații Universității Politehnica. 

„Situația epidemiologică actuală nu permite organizarea unei aniversări pe măsură, dar conducerea Universității Politehnica Timișoara intenționează să marcheze momentul în 21 iunie 2021, când se împlinesc și 50 de ani de la apariția primelor 5 licee de informatică”, anunță reprezentanții instituției de învățământ.

Computerul MECIPT-1 a fost construit de matematicianul Iosif Kaufmann şi de vărul său, inginerul Wilhelm Löwenfeld. Documentarea a început în 1955, iar proiectarea în 1956. Construcţia s-a făcut la Liceul Piarist, pe atunci fiind sediul Facultăţii de Electrotehnică. După realizarea MECIPT-ului s-a înfiinţat Centrul de Calcul, iar la colectiv s-au alăturat Vasile Baltac şi matematicianul Dan Farcaş. Viteza de procesare a calculatorului făcea ca unele programe să dureze ore întregi şi chiar zile. Lucra cu 50 de operaţii pe secundă, iar instrucţiunile erau formate din 15 cifre binare. Programele se introduceau cu bandă perforată. Pe post de imprimantă funcţiona o maşină de scris obişnuită, deasupra tastelor fiind montate nişte relee sub forma unor bastonaşe. Cu MECIPT-1 s-a proiectat cupola pavilionului expoziţional Bucureşti (Romexpo), s-a proiectat barajul Vidraru, realizat în 1965 pe râul Argeş, noua reţea de apă din Arad, s-a automatizat producţia la Fabrica de Bere şi s-au proiectat o mulţime de clădiri.

În epocă a făcut senzație atunci când Erika Domokos a scris un program de traducere automată din limba engleză în limba română. Datorită memoriei foarte mici a MECIPT-1, dicționarul cuprindea doar 60-70 de cuvinte și foarte puține reguli sintactice. La 17 mai 1962 s-a realizat prima traducere făcută de o mașină a unei fraze cerute pe loc, sub coordonarea academicianului Grigore Moisil. Dintre cele propuse, prima frază tradusă corect a fost ”You explain the development of science and we help describe the examples”, tradusă drept „Dumneavoastră explicați dezvoltarea științei și noi ajutăm la descrierea exemplelor”. Rezultatul a creat publicului impresia că se vor putea traduce repede și ieftin cărți întregi.

„Calculatorul conceput la Timişoara, pus în funcţiune în anul 1961, la Facultatea de Electrotehnică a Institutului Politehnic, avea 2000 de tuburi electronice, peste 20.000 de condensatori şi rezistenţe, 30 de kilometri de fire şi 100.000 de lipituri. În total consuma circa 10 kW pe oră. Memoria era pe un tambur magnetic, iar capacitatea de memorare era de 1.024 de adrese. Comparativ cu primul calculator românesc CIFA-1, MECIPT-1 avea o memorie de patru ori mai mare. Calculatorul ocupa o întreagă încăpere şi era format din patru panouri înalte de doi metri”, spune cei de la Politehnica.

MECIPT-1 reprezintă un pas important în istoria tehnicii de calcul din România, în condiţiile în care prin intermediul său multe generaţii de studenţi şi chiar profesori universitari au învăţat cum funcționează un calculator electronic şi să programeze. De asemenea, au fost create premisele pentru înființarea primei secții de specializare în calculatoare din România. Prima promoție de ingineri cu specialitatea calculatoare electronice a absolvit Politehnica din Timișoara în 1966. A fost indiscutabil meritul profesorului Alexandru Rogojan, care s-a luptat mult pentru înființarea specializării, dar fără îndoială faima MECIPT-1 ca prim calculator în învățământul superior a contat mult la Ministerul Învățământului pentru obținerea aprobării. Centrul de Calcul deservit de absolvenții acesteia a fost nucleul viitoarei industrii IT din zonă.

Calculatorul a funcționat cam zece ani. Între anii 1963–1966, pe MECIPT-1 au făcut practică studenți de la institutele polithnice din Timișoara, București, Cluj și Iași. Din școala de programare de la MECIPT s-au remarcat peste ani programatori valoroși printre care profesorul universitar Ștefan Mărușter, Dan Farcaș, Gavril Gavrilescu, Alexandru Cicortaș și mulți alții.

Mai multe informații aici

VIDEO Marbling – metoda antică și inedită de vopsire a hârtiei sau a țesăturilor, predată în Banat

0

Centrul Mansarda din Reșița a selectat 12 tineri care participă în 24 martie 2021, începând cu ora 17ºº, laWorkshopul Marbling, facilitat de Daniela Lupșan, consilier pentru tineret. Cursul este gratuit și este adresat tinerilor.

„Marbling este procesul de vopsire a hârtiei sau a țesăturilor pe suprafața unei soluții de celuloză, oarecum ca uleiul pe apă. Vopselele plutitoare sunt transformate în modele. Apoi, capturăm modelul, designul realizat, așezând o bucată de țesătură sau hârtie în partea de sus a vopselei pentru a transfera lucrarea pe materialul nostru de lucru. Fiecare design este unic, oricât ne-am dori, nu se poate replica. Pe cât este atât de ușor, pe atât este de magic!”, arată organizatoarea.

Marbling, Suminagashi la japonezi sau Ebru la turci, cum mai este cunoscută, reprezintă o formă de artă antică răspândită pe tot globul. Datează din cărțile arabe care aveau coperte de cărți marmorate. Participanții vor descoperi tehnica tradițională și meditativă a picturii pe apă.

„Poate cuvântul „tradițional” pare prea serios dar tinerii se vor convinge că tehnica de Marbling este chiar potrivită pentru acest secol. Vom experimenta împreună, în mod practic să realizăm pe hârtie, într-un timp foarte scurt, proiecte de înaltă calitate. Vom avea la îndemână materiale speciale care vor face munca plăcută, vom lucra cu o paletă de culori luminoase și moderne pentru un aspect contemporan.”, spune Daniela Lupșan.

Marbling poate fi și un prilej bun de meditație. Simplul act de a aplica picături de vopsea peste suportul din baia de marbling și de a vedea cum interacționează culorile, cum se amestecă între ele, este relaxant și dă satisfacție. Fiecare lucrare este o adevărată piesă de artă unică.

 

Un tânăr ofițer de pompieri din Banat și-a cerut iubita în căsătorie într-un mod inedit

0
„Vrei să fii soția mea?” – au fost cuvintele scrise astăzi din accesorii și echipamente specifice și rostite cu multă emoție de un ofițer de la ISU Timiș, la finalul ședinței de pregătire, pe clădirea subunității din Timișoara, unde își desfășoară activitatea atât el, cât și iubita sa. 

Cu ajutorul colegilor, tânărul ofițer a reuşit să pregătească totul ca la carte, pentru a-și cere iubita în căsătorie, într-o manieră inedită și neaşteptată.

„Iubire, emoții, pasiune – sunt ingredientele unei povești unice și de neuitat pentru doi dintre colegii noștri, pentru care data de 24 martie 2021 va reprezenta, cu siguranță, una dintre cele mai de preț amintiri.

Timpul s-a oprit în loc când, cu inelul de logodnă, un buchet de trandafiri și în aplauzele colegilor, colegul nostru i-a adresat iubitei sale întrebarea fericirii. Suprinsă și vizibil fericită, colega noastră nu a ezitat să spună „Da” din toată inima. Pentru orice pompier militar, niciun moment nu poate fi mai încărcat de semnificații decât cel al realizării echilibrului armonios între viaţa de familie şi carieră. Le dorim să trăiască dragostea veșnică, iar iubirea lor să fie un exemplu de loialitate și dăruire!” este mesajul angajaților de la ISU Timiș, pentru colegii lor.

VIDEO Senzaționala colecție de fluturi noapte, de la Muzeul Național al Banatului

0

Muzeul Național al Banatului deține o impresionantă colecție de fluturi, care au fost adunați de vestitului lepidepterolog Frederic König.

„Fluturele „Cap de mort” (Acherontia atropos) este un fluture de noapte din familia Sphingidae. Anvergura aripilor anterioare poate ajunge la 10-12 cm. Denumirea populară se trage de la desenul în formă de „cap de mort” aflat pe toracele acestui fluture. Dacă este deranjat fluturele emite sunete asemănătoare cu chițăitul unui șoarece, de unde și denumirea populară de „strigă”. În Africa, unde este autohton dezvoltă 2-3 generații anuale. În România, este un oaspete care sosește primăvara din nordul Africii. Migrația fluturilor din Africa în Europa este un fenomen fascinant, dar încă puțin cunoscut.”, arată reprezentanții muzeului bănățean.
Mai multe despre acesta, dar și despre fluturele„Atlas” și fluturele „Ochi de păun de noapte mare” ne vorbește dr. Sretco Milanovici, Șef Secție Științele Naturii.

VIDEO Povestea impresionantă a satului dispărut, care va fi reconstruit din temelii, spusă de cel mai bătrân supraviețuitor

0

În urmă cu 450 de ani, pe dealurile împădurite ce aparţineau Cetăţii Şoimoş, din apropierea Aradului, se dezvolta una dintre cele mai bogate şi mândre comunităţi din zona.

Acestea sunt primele menţiuni istorice despre Labasowcz, satul cunoscut astăzi ca Labaşinţ. Pe platoul dintre dealurile împădurite, locuitorii satului au fost feriţi de foamete, invazii, ciumă şi războaie. Peste timp, în 1924, Anuarul Socec, publicat la Bucureşti menţionează Labaşinţul ca o comunitate prosperă, cu peste 500 de persoane, cu un primar, un notar, un învăţător, doi fierari şi un morar. Industrializarea şi dezvoltarea oraşelor i-a atras însă şi pe locuitorii de la Labaşinţ. Aşa au început să plece, rând, pe rând.

Labaşinţul s-a depopulat masiv şi în câţiva ani au mai rămas doar bătrânii, iar astăzi, în Labaşinţ, mai trăiesc mai puțin de zece localnici, care pendulează între sat şi oraşele Lipova şi Arad. Casele vechi s-au dărâmat şi doar în câteva locuri mai există câteva locuinţe refăcute şi biserica satului, care a rămas martor la trecerea timpului. George Francescu, de 84 de ani, este unul dintre cei mai în vârstă localnici, din Labaşinţ. Acum locuieşte în Lipova, însă din când în când mai revine în locurile de baştină.

la Labașinț au mai rezistat însă câţiva zeci de cai, care s-au sălbăticit şi au supravieţuit pe dealurile din împrejurimi.

Prima comunitate green din România

Un investitor italian a văzut potenţialul acestei zone şi fermecat de frumuseţea acestor locuri e decis să construiască aici, prima comunitate green din România. Osvaldo Martinelli a cumpărat aproape tot terenul intravilan al satului, circa 90 de hectare. Pe cea mai mare parte teren, italianul a început construcţia de locuinţe smart.

„Proiectul imobiliar e în felul următor: îţi cumperi aici 500 de metri pătraţi şi îţi faci o casă sau mai bine ţi-o fac eu. Totul construit în armonie cu natura, din materiale ecologice. Casa o plăteşti în rate, fără să ne încurcăm cu băncile, care să pună dobânzi peste dobânzi. Aşa, şi ratele vor fi mai accesibile. În cinci, şase ani se va vedea în teren mult mai bine ceea ce vorbesc eu acum. O să fie lotizat totul, vor fi făcute străzile. Important este că deja noi am început să formăm o comunitate aici, cinci locuitori, şase sau 100, în momentul în care reuşim să facem asta, atunci totul merge cu bine înainte”, declară investitorul italian.

Osvaldo Martinelli spune că locuinţele vor fi smart-house, vor avea toate dotările moderne, însă vor fi în armonie perfectă cu natura şi vor fi total autonome energetic. Clienţii pe care italianul vrea să-i atragă sunt oameni care pot să muncească de acasă, din România şi din întreaga lume, dar care s-au săturat de marile oraşe şi vor să fie în mijlocul naturii.

De altfel, Osvaldo Martinelli, deşi are afaceri în întreaga lume, a început să petreacă tot mai mult timp la Labaşinţ. Spune că aici se simte cel mai bine şi de aceea a decis să investească o mare parte din banii câştigaţi din alte afaceri.

„Am construit resorturi turistice şi sate de vacanţă în întreaga America de Sud. Acesta e domeniul în care am activat practic o viaţă, de 30 de ani fac asta. Turism şi broker financiar internaţional! Am văzut multe locuri frumoase, dar aşa loc potrivit ca aici, unde să ai totul la dispoziţie, nu am găsit niciunde. Aici ai apa, ai natura, ai tot ce ai nevoie. Aici trăiau pe vremuri 600 de persoane care erau autonome de orice. Produceau tot ce aveau nevoie aici, local. Ăsta pentru mine e viitorul omenirii. E o provocare pe care eu vreau să o fac aici. Sunt toate premisele de reuşită, pe care le poate avea un astfel de proiect”, declară Osvaldo.

Pentru el, Labaşinţ a devenit deja a doua casă. Italianul a investit  aproape 10 milioane de euro la Labaşniţ, iar pentru viitor este dispus să mai investească atât cât e nevoie, să ducă tot proiectul la final. A deschis un complex agroturistic de lux, iar acum se concentrează pe construcţia de locuinţe, unde are deja primii clienţi, majoritatea din străinătate.

40 de vizite virtuale la obiective din Banat pe care le poți face cu doar câteva clickuri

0

Vizitează virtual, dacă nu te lasă pandemia să vizitezi fizic! Asta pare să fie zicala din aceste zile, când mii de monumente din toată lumea sunt puse la liber de vizitat pe internet. Cu ajutorul tehnologiilor de captare a imaginii 3D, muzee, atracții turistice, monumente de importanță globală, dar și alte zone cum ar fi cele naturale sunt puse pe internet pentru a fi explorate din fața calculatorului.

Nici Banatul nu s-a lăsat mai prejos la acest capitol. Pe pagina Discover Timiș, care promovează locurile frumoase ale zonei, există peste 40 de obiective turistice pe care doritorii le pot vizita virtual, cu ajutorul tururilor 3D. Aceste tururi se axează pe trei categorii, bisericile de lemn ale Banatului, orașul Jimbolia al celor 6 muzee, și respectiv frumusețile naturale din Țara Făgetului.

Pentru fiecare obiectiv, a fost realizat un tur virtual, mai simplu sau mai complex, pe care îl puteți naviga de pe orice laptop sau calculator.

Tururi virtuale ale bisericilor din lemn din Banat

Tururi virtuale ale muzeelor din Jimbolia

Tururi virtuale ale frumuseților naturale din Țara Făgetului

VIDEO Pizza autentică de la Roma, adusă în Banat de chef Fabrizio. Unde o puteți comanda

0

Octavian Batori a adus un chef din Italia, care să-i pregătească pe bucătarii angajați la restaurantele din Lugoj, Timișoara și Reșița să gătească un nou tip de pizza, cu făină specială adusă din Italia.

Meniul zilei Octavian

Chef Fabrizio Sacchi spune că noul tip de pizza, pe care clienții o găsesc în meniu sub numele de „Pizza Romana”, este exact ceea ce se prepară în restaurantele din Roma. Gustul desăvârșit al noului tip de pizza este dat de ingredientele folosite, dar mai ales de făina specială, adusă direct din Italia.

“E un produs nou pe piața bănățeană și se găsește doar la restaurantele noastre din Lugoj, Timișoara și Reșița. Este o pizza, care are la bază o rețetă originală din Roma. Cel mai important ingredient este făina adusă chiar din Italia, care e un amestec de grâu, orez și soia, fără amelioratori sau conservanți, o făină curată fără niciun fel de chimicale. Are chiar și un certificat bio și e importată direct de la producătorul italian. De aici e și gustul deosebit. Ne bucurăm, că îl avem în aceste zile alături de noi pe chef Fabrizio, un specialist recunoscut în Roma, care a venit să ne învețe cum se face o pizza romană adevărată. În vestul țării doar la noi se găsește acest tip de pizza.”, ne-a declarat Octavian Batori.

Cum se prepară Pizza Romana, pe care o puteți deja comanda în Lugoj, Timișoara și Reșița, ne spune chiar chef Farbizio, în filmare de mai jos.

Poveștile neștiute ale celor mai mari parcuri din capitala Banatului, plămânii Timișoarei

0
foto: Zile și Nopți
foto: Zile și Nopți

Poveștile parcurilor din Timișoara, capitala Banatului, sunt mai interesante și inedite decât ar crede un vizitator oarecare, sau chiar locuitor al urbei de pe Bega. Acești “plămâni” ai orașului au în spate istorii impresionante, de la apariția lor, la dezvoltare și lucruri mai puțin știute despre așezările verzi.

Discover Timiș, site-ul de promovare turistică a județului, are o pagină dedicată tuturor parcurilor importante din Timișoara. Pe pagina parcurilor timișorene, vizitatorii pot citi lucruri inedite despre istoria acestora, cum ar fi anul în care au apărut, ce copaci inediți există în parcurile respective, dar și alte date interesante.

De exemplu, de aici aflăm că în Parcul Civic se află unul dintre simbolurile Timișoarei – Ceasul floral, un ceas al cărui design se schimbă de două ori pe an. Sau că Parcul Rozelor a fost realizat în stil franțuzesc și englezesc și a fost inaugurat la 19 iulie 1891, iar la 16 septembrie 1891, însuși împăratul Franz Joseph vizitează această Grădină Regală de Trandafiri a Timișoarei, ceea ce atrage faima acesteia de „oraș al trandafirilor”.

Găsiți aici toate informațiile ieșite din comun despre cele mai importante spații verzi ale Timișoarei.