duminică, august 30, 2026
Acasă Blog Pagina 370

Cinci tineri din Timișoara vor să facă teatru accesibil și categoriilor vulnerabile. Sunt sprijiniți de Comisia Europeană

0

Un nou proiect pentru comunitatea timișoreană vine din partea unui grup de inițiativă alcătuit din cinci tineri: Alina Fabri, Denisa Cocoroveanu, Denis Halasz, Ernest Slach și Otniel Floruț, membri ai Teatrului Portabil Timișoara, și este finanțat de Comisia Europeană prin Corpul European de Solidaritate.

Theater Ability este un proiect de solidaritate, implementat cu ajutorul Asociației Hoinart, dedicat tinerilor defavorizați, cu dizabilități sau proveniți din sistemul de plasament. Proiectul își propune să facă teatrul accesibil tuturor, în special acestor categorii vulnerabile. Astfel, timp de șase luni, în jur de 30 de tineri vor beneficia de ateliere săptămânale, pe categoriile: teatru radiofonic, teatru de animație, teatru-dans/coregrafie, la finalul cărora vor realiza (în funcție de contextul pandemic din momentul respectiv) diverse momente artistice de tip performance, happening, teatru invizibil etc..

În continuare, pe sistemul peer to peer, timp de două luni, beneficiarii proiectului vor deveni la rândul lor traineri pentru 50 de copii proveniți din sistemul de plasament, urmând o nouă etapă de reprezentații artistice.
Parteneri ai proiectului deja confirmați sunt Asociația Ceva de spus, Fundația Pentru Voi și Fundația Județeană pentru Tineret Timiș.

Asociația HOINART are ca scop principal promovarea, susținerea şi popularizarea artelor şi artiștilor autohtoni în rândul tinerilor și adulților atât din domeniul teatral cât şi din alte domenii culturale conexe şi nu numai. Misiunea Hoinartiștilor este aceea de a face arta, cu precădere teatrul, accesibil copiilor și tinerilor, atât prin producții, cât și prin ateliere și educație teatrală. Ne adresăm în special categoriilor defavorizate sau lipsite de accesul la cultură și de o educație culturală.

Pentru mai multe informații legate de proiect, puteți contacta echipa Hoinart pe adresa de mail: teatrulportabil.tm@gmail.com

teatru accesibil si categoriilor vulnerabile-2

Superhombre, la a 17-a expediţie în Himalaya. Timișoreanul încearcă deschiderea unei rute noi

0

Timișoreanul Horia Colibăşanu a plecat joi spre Nepal unde plănuieşte să continue proiectul ambiţios început în anul 2019: deschiderea unei rute noi spre vârful Dhaulagiri (8.167 m) în Himalaya.

Expediţia este planificată în perioada martie – iunie. La sosirea în Kathmandu, Colibășanu va respecta perioada de carantină de câteva zile, iar din 24 martie va parcurge tura de aclimatizare pe traseul gheţarul Khumbu – tabăra de bază Everest. La începutul lunii aprilie îşi va organiza echipamentul de expediţie în Kathmandu şi va zbura spre tabăra de bază Dhaulagiri (4.200 de metri). Din 5 aprilie începe echiparea cu corzi fixe spre taberele 1, 2 şi 3, ultima fiind situată la 6.600 de metri. În perioada 28 aprilie – 31 mai este planificată ascensiunea spre vârf, în funcţie de condiţiile meteorologice, iar la începutul lunii iunie este programată întoarcerea în ţară.

Din echipa expediţiei mai fac parte doi alpinişti cu experienţă: Marius Gane, sportiv român de performanţă şi alpinist de mare altitudine, și Peter Hamor, alpinistul slovac care a urcat pe toate cele 14 vârfuri de peste 8.000 de metri din Himalaya. Cei trei vor avea o ascensiune fără oxigen şi fără ajutorul şerpaşilor.

„Faţă de prima expediţie pentru acest proiect, de a deschide o rută nouă în Himalaya, anul acesta avem avantajul că ştim jumătate din traseu. Ştim la ce să ne aşteptăm, ce vom întâlni, ce avem de făcut. Avem nevoie doar de o fereastră de vreme bună”, a spus alpinistul timișorean la plecarea spre Himalaya.

Expediţia pe vârful Dhaulagiri este cea de-a 22-a internaţională a lui Horia Colibăşanu şi cea de-a 17-a în Himalaya. Timișoreanul și echipa sa au încercat să deschidă noua rută în 2019. Vremea nu le-a fost atunci favorabilă, fiind nevoiți să renunțe.

Primul român pe Everest, fără șerpași și oxigen suplimentar

Stomatolog de profesie, Horia Colibășanu cucerea în 2014 Everestul, cel mai înalt vârf de pe Pământ.  Ascensiunea la 8.848 de metri altitudine fără oxigen suplimentar și fără ajutor din partea echipei de șerpași reprezintă o premieră națională dar și o realizare impresionantă la nivel internațional.

Este singurul român care a reușit ascensiunea vârfurilor Annapurna (8.091 m, în 2010), K2 (8.611 m, în 2004), Dhaulagiri (8.167 m, în 2007) și Shishapangma (8.013 m, în 2014), toate din Himalaya, toate de peste 8.000 de metri, toate incluse în Top 5 vârfuri mortale din lume, toate fără oxigen suplimentar și fără șerpași.

”Superhombre”, premiat de cel mai prestigios club montan din lume

Cariera sa sportivă, dar și cea medicală, sunt surprinse în documentarul Superhombre, lansat în 2020 și premiat în cadrul mai multor festivaluri de film. Producția românească este al doilea proiect cinematografic, după documentarul “Pura Vida/The Ridge” produs de Arena Comunicación din Spania și televiziunea spaniolă TVE, despre alpinistul spaniol Iñaki Ochoa. Acesta și-a pierdut viața într-o expediție pe Annapurna (2008), iar Horia, partenerul de expediție al lui Iñaki, și-a riscat viața pentru a-l salva. Annapurna 2008 a fost cea mai mare operațiune de salvare din istoria Himalayei. Alpiniștii care și-au riscat viața pentru Iñaki, inclusiv Horia Colibășanu, au primit diverse distincții. Este singurul alpinist român care a primit distincția “Spirit of Mountaineering”, din partea British Alpine Club, primul și cel mai prestigios club montan din lume.

Povestea americanului din Reșița, care a impresionat juriul de la „Românii au Talent”: „Copiii de la școala mea m-au încurajat să merg”

0

Americanul din New York, care acum trăiește la Reșița, a impresionat juriul la „Românii au Talent”. Dean Bowman a deschis în orașul din Banat o școală de gospel, unde face voluntariat și îi învață pe copii să cânte.

Dean spune că a mers la cunoscuta emisiune îndemnat de către elevii săi din Reșița. „La început nu am vrut să o fac, dar ei au spus că trebuie să o fac și am vrut să reprezint școala noastră aici, deoarece nu este vorba despre o competiție pentru mine, ci despre copii și școală. Vrem să fie o influență pozitivă pentru tineri, asta a fost motivația mea”, a declarat Dean în culisele emisiunii.

Cântărețul american a ajuns în România în 2016, la Festivalul de Jazz de la Gărâna, și a fost fermecat de locurile și oamenii de la noi. Așa a decis să rămână. „Am cunoscut și o femeie frumoasă și extraordinară, pe nume Mihaela, din Reșița. Suntem împreună de patru ani și ne vom căsători curând. Deci e foarte plăcut și confortabil pentru mine să fiu aici, să fac muzică și să trăiesc aici”, a  mai spus cântărețul american.

Muncă de voluntariat la școala de gospel din Reșița

Într-unul din primele interviuri acordate în România, Dean Bowman spunea că a cântat muzică gospel de când se știe, iar la facultate s-a concentrat pe jazz și blues.

„Profesorul meu de muzică a fost domnul Paxton, cu care am făcut cor de evanghelie în liceu. În timp ce eram la Universitatea Indiana, am studiat muzica gospel și tradiția cu dr. James Mumford, care m-a învățat multe despre istoria muzicii bisericești americane, ca formă de artă și științe umaniste. Tot la IU am studiat jazz cu prof. David Baker”, își amintește Dean.

Americanul este îndrăgostit de România și spune mereu că avem o țară extraordinar de frumoasă.

„Iubesc Reșița, oamenii și orașul. Oamenii m-au întâmpinat ca parte a comunității și scopul meu în timp ce trăiesc aici e să fiu de folos pentru comunitate. România este o țară uimitor de frumoasă. Sunt foarte recunoscător oamenilor din Reșița și din Banat că m-au acceptat. De asemenea, aș dori să mulțumesc partenerei mele, Mihaela Tugmeanu, pentru dragostea și sprijinul acordat în înființarea școlii de muzică”, spune profesorul american.

Dean Bowman lucrează cu copiii din Reșița ca voluntar și este încântat de ceea ce face.

„Predarea muzicii corale evanghelice este un vis devenit realitate pentru mine. Copiii au fost foarte receptivi la învățătura mea și am fost binecuvântat să văd evoluția notabilă a micilor artiștilor de aici din oraș. Școala mea este formată aproape exclusiv din tineri, care abia își încep cariera muzicală”, spunea americanul din Banat.

La un pas de colaborare cu Madonna

Dean s-a intersectat, la un moment dat, în carieră, chiar cu Madonna și a fost la un pas de a colabora cu celebra cântăreață. Doar că drumurile lor au luat-o în direcții diferite. A colaborat însă cu alți cântăreți care au o carieră importantă în muzica americană.

„M-a audiat pentru turneul ei mondial, în urmă cu mulți mulți ani. Era foarte amuzantă și foarte generoasă cu timpul ei. Am învățat multe despre muzică într-o jumătate de oră, cam cât a durat audiția. Într-adevăr, aveam speranța că voi cânta vocea de fundal pentru actul ei, dar a mers într-o altă direcție. Totuși, a fost un moment memorabil. Probabil cea mai faimoasă persoană, cu care am lucrat vreodată de atunci, a fost John Scofield. Am cântat cu el aproape un an, în 2006. De asemenea, am înregistrat cu Lester Bowie, Dewey Redman, Reggie Workman și Don Byron. Dar nimeni nu este la nivel de superstar. Am cântat și cu Meshell Ndegeocello, înainte de a fi semnat la casa de discuri a Madonnei, în anii 1990, așa am cunoscut-o pe Madonna”, își amintește Dean.

„Întâlnirea cu Madonna a fost amuzantă, pentru că atunci când am întâlnit-o, a venit la mine și mi-a spus că am o voce grozavă și i-am mulțumit. Am întrebat, ești Madonna? Ea a dat din cap. Am râs. Uau ce moment”

 

Povestea băilor turcești, din Timișoara otomană. Ce însemna külliye, soyunmalik și iliklic

0

Muzeul Național al Banatului prezintă, pe pagina sa de Facebook, poveste băilor turcești, din Timișoara otomană (1552 – 1716).

Timp de 164 de ani, Timișoara s-a aflat sub stăpânirea turcă, o perioadă despre care s-au păstrat nenumărate mărturii. „<<Despre acest oraș, pe care Mustafa Ğelalzade îl descria ca fiind „o cetate pizmuită în lumea aceasta […] cea mai însemnată și cea mai puternică dintre cetăţile Transilvaniei>>, nu s-a păstrat aproape nimic.
A circulat multă vreme o tradiţie locală care spunea că sub clădirea Primăriei Vechi, în Piaţa Libertăţii, ar fi existat o baie turcească, dar inscripţia despre care s-a crezut că susţinea acest lucru marchează de fapt alt eveniment din istoria urbană a Timișoarei. Tocmai de aceea, descoperirea băilor din Piaţa Libertăţii a fost un moment unic în încercarea de a înţelege orașul otoman”, arată cei de la Muzeul Național al Banatului.

Urbanismul otoman are la bază o unitate de organizare a teritoriului extrem de importantă numită külliye.

„Baia, sau hammam, cum i se spune în turcește, este un element central al culturii orientale, deopotrivă spaţiu de socializare, dar și spaţiul unde se face pregătirea trupului și sufletului pentru rugăciune. Locul în care au fost descoperite ruinele uneia dintre cele patru băi turcești menţionate de Evliya Celebi nu este întâmplător. Urbanismul otoman are la bază o unitate de organizare a teritoriului extrem de importantă numită külliye, care reprezintă, în fapt, o grupare de edificii organizate în jurul unei moschei, toate reprezentând, de obicei, fundaţia pioasă a unui sultan. Această unitate teritorială trebuie deosebită de centrul administrativ al orașului, adeseori localizat într-o citadelă, sau de centrul comercial, reprezentat de bazar. Külliye includea, pe lângă moscheea dedicată de obicei sultanului, cum este cea din Piaţa Sf. Gheorghe, aflată în imediata vecinătate a băilor descoperite în Piaţa Libertăţii, școli coranice, o bucătărie, instituţii caritabile, toate parte dintr-un waqf sau fundaţie pioasă și, de obicei, o baie publică”, conform reprezentanților MNB.


Organizarea băilor este descrisă de istoricii bănățeni, conform datelor adunate în urma cercetărilor realizate și în Timișoara.

„Urmele descoperite ne lasă să citim cele trei secţiuni principale ale unui asemenea edificiu: soyunmalik (încăperea rece), iliklic (spaţiul de tranziţie), sicalik (încăperea caldă, cu aburi), la care trebuie adăugat cuptorul, kulhan, operat de obicei din exterior. În contextul timișorean, al unui oraș construit predominant din lemn și pământ, clădirile din zidărie, cum este cazul acestei băi, au un rol foarte important. În centrul compoziţiei trona spaţiul principal de socializare, soyunmalik, unde se discuta politică și se făceau afaceri, discuţii însoţite de ceai și gustări. Urmele băilor turcești din Piaţa Libertăţii au fost acoperite la loc și marcate în pardoseală”, mai arată cei de la MNB.

E nevoie de sprijin pentru salvarea clădirii din Banat, considerată cel mai important monument balnear din România

0

Asociația Locus lansează un apel, pentru parteneriat de lungă durată cu 30 de companii care doresc să se implice în  Herculane Project. În momentul de față, tinerii arhitecți care desfășoară acest proiect au nevoie de sprijin pentru finalizarea lucrărilor de punere în siguranță pentru cel mai important monument balnear din România – Băile Neptun, de la Herculane.

„Căutăm 30 de companii definite de pasiune, responsabilitate și voința de a schimba ceva în țara aceasta. Exact ca și noi! Mai avem încă puțin și finalizăm această etapă de salvare a Băilor Neptun, cel mai important monument istoric balnear din România. 30.000 de euro ne despart de acest moment unic pentru Herculane”, spune Oana Chirilă, de la Herculane Project.
Până acum tinerii arhitecți au reușit să strângă peste 70.000 de euro, bani din care au executat o mare parte din lucrările de punere în siguranță a celebrei clădiri din Herculane.  Mai sunt însă lucruri importante de făcut pentru salvarea imobilului.
„Alături de aceste companii, noi vrem să facem următorii pași în proiect. E foarte important  de menționat că noi suntem înregistrați în Registrul asociațiilor și cei care vor dona, vor putea să fie scutiți de impozit. Noi, mai putem să le oferim toată partea de vizibilitate și prezentare pe site-ul proiectului  Herculane Project, transparență și comunicare, legat de tot ceea ce facem, pentru că e important să menținem o relație apropiată cu acești parteneri. Planul nu este doar pentru a strânge acești bani, ci ne dorim un parteneriat pentru viitor. Noi credem că e foarte important, să ajungem, să avem la Herculane o echipă multidisciplinară, care să fie implicată în toate proiectele noastre. Vrem ca aceste companii să devină ambasadorii acestor proiecte”, a mai spus reprezentanta Herculane Project .
Cei care doresc să se implice în  Herculane Project. trebuie să trimită un e-mail la adresa contact@herculaneproject.ro, iar reprezentanții Asociației Locus îi vor contacta.

VIDEO Cum poți vizita peștera din Banat de peste 6 kilometri lungime, cu cel mai lung râu subteran din România

0

Dacă sunteți în căutare de senzații tari și de inedit, o peșteră de record din Banat vă stă la dispoziție pentru a o descoperi, însă drumeția nu este pentru toată lumea. Aveți nevoie nu doar de un ghid, ci și de echipamente și de multă pricepere și curaj.

Exploratorii, dar şi iubitorii de speoturism, găsesc în Munţii Aninei cea mai mare peşteră din Banat, Peştera Buhui, de 6.547 metri. Peștera este străbătută de cel mai lung râu subteran din România, Râul Buhui, de 2.100 metri.

Peştera Buhui uimește vizitatorii cu farmecul adâncurilor, creat de podoabele sub formă de stalactite şi stalagmite. Peştera dezvăluie adevărate frumuseţi carstice pe întreaga ei întindere. Râul care o străbate este când răsfirat în cascade (Cascada Mare şi Cascada Mică), când se ostoieşte în lacuri ce nu pot fi trecute decât cu barca pneumatică.

Deasupra râului subteran bolta este uneori foarte înaltă, atingând şi 40 metri înălţime, iar alteori atât de joasă de oglinda apei încât trebuie să mergi aplecat în pasul piticului. Pe pereţi natura şi-a dat frâu liber imaginaţiei şi a brodat forme unice care au impus şi numele galeriilor: Sala Urşilor, Sala Coloanelor, Sala Domurilor etc.

Parcurgerea în totalitate a peşterii este însă destul de dificilă, aceasta punând în faţa fiecărui vizitator atât capcane de orientare, cât şi obstacole de trecere (cascade, lacuri, paravane).

Pentru a ajunge la Peştera Buhui, vizitatorul pornește, alături de ghid, din centrul Aninei spre Lacul Buhui, coborând pe drumul de la Maial la baraj. Apoi se merge pe Valea Buhuiului, urmărind cum apa se pierde prin ponoare şi albia albă de calcar devine seacă pe câteva sute de metri. După un kilometru de mers de la stăvilar se ajunge la intrarea Certej, principala intrare în peșteră.

În urmă cu exact 115 ani, un bănățean uimea lumea la Paris și intra în istoria omenirii

0

La 18 martie 1906, la Montesson, lângă Paris, aparatul Vuia I a zburat pentru prima dată.

Muzeu Național al Banatului ne reaminește că avionul lui Vuia a fost primul aparat de zbor mai greu decât aerul – din istoria aviației, care a reușit să se ridice de la sol prin forța motorului propriu, fără alte mijloace.

„Istoria aeronauticii mondiale îi datorează bănățeanului Traian Vuia două premiere absolute: decolarea cu mijloace proprii de bord și trenul de aterizare cu roti pneumatice. Vuia I era un monoplan – trebuie spus că aproape toate încercarile în acea vreme se faceau cu avioane biplane, Louis Blériot (1872-1937) urmînd exemplul lui Vuia, un an mai tîrziu – , avea aripile repliabile, asemănătoare unui evantai, fiind purtate pe un cvadriciclu cu roţi pneumatice, care avea rol de tren de decolare şi aterizare. Întreaga construcţie era metalică din tuburi de oţel, îmbinate prin manşoane, iar aripa era din pânză de in impregnată. O altă noutate a acestui aeroplan era reprezentată de utilizarea unei singure elice, spre deosebire de celelalte aparate contemporane, care foloseau două elice contrarotative. Aeroplanul nu avea însă nici profundor, nici ampenaj stabilizator.”, arat[ de de la Muzeul Național al Banatului.

La 18 martie 1906, la Montesson, lângă Paris, aparatul Vuia I a zburat pentru prima data. După o accelerație pe parcursul a 50 de metri, aparatul s-a ridicat la o înălțime de circa un metru de sol, a zburat astfel aproximativ 12 metri, apoi avionul a aterizat, după care palele elicei (construite de francezul Tatin) s-au oprit și avionul a aterizat.

„Macheta aeroplanului Vuia 1 (sc. 1:1) se află în holul de intrare al Punctului Muzeal Traian Vuia și deschide traseul expoziţional, iniţiind publicul vizitator în lumea aviaţiei moderne.Vă invităm să aflaţi mai multe despre moştenirea acestei personalităţi bănăţene vizionând următorul film documentar

sau, de ce nu, să faceţi o mică excursie şi să vizitaţi muzeul dedicat memoriei lui Traian Vuia, în satul său natal (orar: luni -vineri, între orele 10:00 – 18:00)”, mai spun cei de la MNB.

Concurs național de dramaturgie, organizat de Teatrul Național Timișoara

0

Teatrul Național din Timișoara anunță o nouă ediție a Concursului Național de Dramaturgie. Înscrierile încep în data de 22 martie.

Concursul Național de Dramaturgie este o competiție inițiată de Ministerul Culturii în anul 2004. Din 2005, Teatrul Național a preluat organizarea acestui concurs, în siajul preocupării sale pentru evoluția spectacolului pe text de teatru românesc, obiectiv urmărit cu prioritate în edițiile succesive ale celui mai important festival din România dedicat dramaturgiei naționale în expresiile sale scenice.
Tema CND 2021 este SOLIDARITATE, un concept extrem de vast pe care sperăm ca autorii să îl exploateze din toate perspectivele.

Juriul CND 2021 este format din prof. univ. dr. Nicolae Mandea (președintele juriului), criticul de teatru Călin Ciobotari (membru) și Codruța Popov, consultant artistic (membru).

Criterii de evaluare:

originalitatea subiectului
coerența situațiilor scenice
adresabilitatea textului

Formatul CND2021:

Etapa I – transmiterea propunerilor: concurenții transmit textul dramatic înscris în concurs;
Etapa a II-a – selecția: juriul analizează individual textele transmise și selectează în întâlnire comună cele 4 texte finaliste
Etapa a III-a – anunțarea textelor finaliste: secretarul CND deschide plicurile conținând datele de contact ale autorilor și face anunțul privind textele finaliste;
Etapa a IV–a – ateliere de dramaturgie: textele selecționate sunt adaptate ca scenarii de spectacol de 4 echipe formate, fiecare, din autor, actori și regizor;
Etapa a V-a – spectacole-lectură: cele 4 piese, în forma finală, sunt prezentate în spectacole-lectură;
Etapa a VI-a – desemnarea textului câștigător: în urma vizionării celor 4 spectacole-lectură, juriul desemnează textul câștigător;
Etapa a VII-a – finalizarea concursului: montarea piesei câștigătoare la Teatrul Național din Timișoara; publicarea în volum a celor 4 texte finaliste, în forma adaptată pentru scenă, rezultată din lucrul în cadrul atelierelor de dramaturgie.

Calendarul CND2021:

Etapa I: 22.03 – 20.05.2021
Etapa a II-a: 21.05 – 29.06.2021
Etapa a III-a: 30.06.2021
Etapa a IV—a: (în cadrul FEST-FDR 2021)
Etapa a V-a: (în cadrul FEST-FDR 2021)
Etapa a VI-a: (în cadrul FEST-FDR 2021)
Etapa a VII-a: octombrie – noiembrie 2021

Modalitatea de înscriere în concurs:

Propunerile se trimit în plic, pe adresa: Teatrul Naţional, Str. Mărăşeşti nr. 2, 300086 Timişoara, România. Pe acest plic nu se notează numele expeditorului.
Plicul va conține:
– textul dramatic (cu diacritice), în format print sau digital (stick sau dvd);
– alt plic, de dimensiuni mai mici, sigilat, pe care este notat titlul textului propus. În interiorul acestuia se vor afla numele și datele de contact ale autorului.
Condiții de participare:
Concursul se adresează dramaturgilor de limbă română, debutanți sau consacrați, din România sau din diaspora.

Textele făcute publice anterior începerii concursului (montate, publicate, înregistrate audio etc.) și înscrise în concurs ca proiecte vor fi respinse, inclusiv propunerile înscrise în concurs sub pseudonim.
Înscrierile care conțin coordonatele autorilor altfel decât este prevăzut în condițiile de regulament, vor fi descalificate. Propunerile transmise nu sunt returnabile.

Rezultate:

Premiul CND este în valoare de 2.000 de lei – drepturi de autor pentru crearea și reprezentarea pe scenă sau on-line a unui spectacol pe textul câștigător. Producător: Teatrul Național din Timișoara.
Toate cele 4 texte finaliste vor fi publicate în volum.

VIDEO pe schi, pe una dintre cele mai lungi pârtii din România. Semenic – Văliug funcționează!

0
Instructorii de schi de pe Semenic au realizat o filmare cu coborârea de pe una dintre cele mai lungi pârtii de schi din România.
Semenic – Valiug, coborâre de peste peste 6 km, realizată joi 18 martie, în condiții excelente pentru schiat.
„Pârtia este bătută, stratul de zăpada este bun! Sâmbăta și duminică, începând cu ora 10, un microbuz va face urcări regulate pe ruta Valiug – Semenic. Plecarea microbuzului este din parcarea Ponton Casa Baraj.
Din experienta anilor trecuți, e important sa stiti ca:
– microbuzul face curse cam la un interval de 1h-1h 20min, în funcție de condițiile de pe drum, începând cu ora 10. Astfel, programul este ușor variabil. Noi estimăm că va face urcări la 10, între 11 si 11 30, între 12 30 și 13 00, între 14 și 14 30, intre 15 30 și 16). Atenție, este doar o estimare;
– cel mai bine este să vă informați direct la șofer;
– o urcare costă 10-15 lei de persoană;
– microbuzul pleacă din parcarea ce este în curba de la Ponton Casa Baraj;”, arată cei de la Banatul Montan.

Videoclip realizat de

Instructor ski Semenic si Valiug

Băile Herculane, cel mai bun loc pentru recuperarea post COVID. Ce pachet de terapii a pregătit unul din marile hoteluri din stațiune

0

Stațiune balneară din Caraș-Severin este recunoscută pentru apele termale bogate în sulf  și pentru aerul puternic ionizat cu ioni negativi. În rezervația naturală a Parcului Național Domogled – Valea Cernei, concentrația este de peste 2000 de ioni negativi / cmc. În comparație, în orașele în care ne petrecem majoritatea timpului, concentrația de ioni negativi nu depășește 200 /cmc.

Reprezentanții lanțului hotelier Minerva Grand Hotel au pregătit, la Centrul de tratament Balneo Minerva, un pachet de recuperare care vine în sprijinul pacienților care au suferit de Covid-19.

După vindecarea de COVID, organismul rămâne slăbit și cu sechele. Terapiile de recuperare post Covid, pregătite de cei de la Minerva, tratează exact aceste probleme: mialgi – dureri musculare difuze cu afectarea funcțională variabilă a articulațiilor asociată de parestezii, oboseală musculară și astenie, dureri de cap,  vertij, depresie, anxietate, dispnee.

Este vorba despre un program individualizat de recuperare bazat pe ozonoterapie, gimnastică în mediu salin, fiziokinetoterapie, dar și curele de teren în bioclimatul unic al stațiunii Băile Herculane.

„Este demonstrat științific și există deja studii clinice care atestă faptul că, după infectarea cu noul virus SARS- CoV 2, rămân anumite sechele asupra organismului uman. Noi am structurat pachete care ajută pacienții ce au trecut prin această boală să se recupereze mai repede și mai ușor. Lucrăm foarte mult pe partea de recuperarea respiratorie, a capacității pulmonare. Se fac ședințe de kinetoterapie în aer liber, toate particularizate pe partea de respirație, o serie de exerciții care sprijină recuperarea aparatului respirator. Mai avem o procedura de ozonoterapie, care scade procesele inflamatorii din organism, pentru că boala produce o inflamare puternică a plămânilor. Ozonoterapia are și proprietatea de a fi virus static și nu le mai permite virusurilor să se multiplice în organism. Se mai fac și proceduri de electroterapie, deoarece printre efectele apărute după infectarea cu coronavirus sunt și durerile articulare, inflamațiile, pe care le rezolvăm cu această procedură. Pentru că rămân afecțiuni și la nivel de psihic, sunt incluse și terapii care ajută în acest sens. Există studii care arată că pacienții au rămas cu depresii, cu stări de anxietate, pe care le tratăm prin cure antistres. Este vorba despre băile cu apă termosalină, băi de sulf, care ajută foarte mult”, spune Cătălina Iovan, managerul  Minerva Grand Hotel.

Toate procedurile se fac sub atenta supraveghere a terapeuților și a celor doi medici.

„De exemplu, în timpul ședințelor  de recuperare respiratorie, se fac trei monitorizări pentru fiecare ședință. Sunt monitorizați factori precum: pulsul, nivelul de saturație de oxigen, tensiunea.  De altfel, tot pachetul a fost structurat în urma unor discuții ample cu medici specialiști în pneumologie. Am ținut cont de studiile clinice realizate pentru a observa efectele COVID-ului și aceste procedee sunt structurate după recomandare medicilor, pe baza acestor studii. După efectuarea acestor terapii, rezultatele sunt foarte bune. Specialiștii recomandă, dacă este posibil, repetarea  lor după o anumită perioadă de timp”, mai spune managerul Minerva Grand Hotel.

Un astfel de pachet cuprinde șase zile de tratament și are un cost de 2200 lei. Mai multe amănunte puteți găsi pe site-ul Minerva Grand Hotel.