Document de arhivă. Cum erau atenţionaţi în urmă cu 80 de ani angajații Băncii Naționale care risipeau bani circulând cu „automobilul”

De către

6 martie 2020

Un document din arhiva Băncii Naționale a României (BNR) scoate la iveală grija față de banii publici în anii ’40. Dintr-o circulară transmisă în iunie 1939 de la nivel central filialei BNR din Lugoj reiese cum funcționarii din teritoriu sunt atenționați cu privire la creșterea cheltuielilor de transport în județ, în interes de serviciu.

Din documentul intrat în posesia „Ghidul Banatului” se poate vedea că potrivit unei dispoziții din aprilie 1939, directorului și funcționarilor de la BNR Lugoj le era permisă deplasarea în județ „pentru a inspecta unitățiile cooperative și debitorii, dacă au folosit creditele obținute de le BNR în scopurile menționate în cererile de împrumut”. Aceste deplasări în județ se puteau face de către director, contabil sau controlorii de cooperație numai „în măsura în care nu se aduce un prejudiciu bunului mers al serviciului”.

După emiterea circularei care permitea deplasarea funcționarilor din teritoriu în județ, conducerea centrală a BNR a sesizat că „cea mai mare parte din cheltuielile efectuate cu acest prilej sunt disproporționate față de prețurile obicinuite în localitățile respective”. Prin urmare, funcționarilor li se recomanda să fie atenți la cheltuielile cu transportul.

„Vă atragem atențiunea – fără a pune la îndoială buna credință – să depuneți mai multă atențiune la calcularea itinerariului propus, folosindu-vă de mijloace de transport mai eftine (cu trenul și autobuzele în loc de automobile) pentru a nu da impresia că nu aveți grijă de o bună administrare a banului BNR”, se arată în documentul de arhivă al Băncii Naționale, intrat în posesia Ghidul Banatului.

Cele mai bune cărţi ale momentului, la Bookfest Timișoara. Oferta este de peste 40.000 de volume

De către

Daniel Groza

6 martie 2020

Salonul de Carte Bookfest Timișoara, ajuns la cea de-a IX-a ediție, aduce cele mai bune cărți ale momentului la Centrul Regional de Afaceri (Bulevardul Eroilor de la Tisa, nr. 22), în perioada 12 – 15 martie.

La Bookfest, iubitorii de carte vor fi întâmpinați cu o ofertă de excepție: peste 40.000 de volume (majoritatea aflate la reducere față de prețul din librării), cărți pentru copii, auxiliare educaționale, dar și o variată gamă de titluri. Vor fi prezenți peste 40 de expozanți, printre care cele mai importante edituri din România — Art, Brumar, Cartea Românească Educațional, Corint, Curtea Veche Publishing, Datagroup, Didactica Publishing House, Fischer International, Herald, Humanitas, Linghea, Litera, Nemira, Niculescu, Nomina, Paralela 45, Polirom, RAO, Sens, Trei, Editura Universității de Vest din Timișoara — distribuitori de carte precum Astro, Okian și librăria „La Două Bufnițe” din Timișoara, distribuitori de muzică (Byton), dar și distribuitori de jocuri interactive pentru copii precum Happy Color și Ludicus Games.

Programul evenimentelor va cuprinde peste 30 de lansări de carte și sesiuni de autografe ce vor oferi publicului timișorean oportunitatea de a se întâlni cu personalități de marcă ale culturii scrise din România, precum: Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici, Radu Paraschivescu, Cristian Presură, Tatiana Niculescu, Vlad Zografi, Mircea Mihăieș, Radu Pavel Gheo, Wilhelm Tauwinkl, Petru Gherghel, Claudiu T. Arieșan, Marcel Tolcea, Viorel Marineasa, Daniel Vighi, Cristian Pătrăşconiu, Robert Șerban și mulți alții.

În prima seară a Bookfest Ducu Bertzi va susține un concert.

La fel ca la toate evenimentele Bookfest, intrarea publicului va fi liberă atât în cadrul Salonului iar în toate cele patru zile Bookfest Timișoara va putea fi vizitat între orele 10:00 și 20:00. Salonul de Carte Bookfest Timișoara este organizat de Asociaţia Editorilor din România sub egida Federației Editorilor din România.

18:15 – eveniment aniversar: Humanitas 30 de ani de la înființare – Povestea insulei Humanitas, la care vor participa Gabriel Liiceanu, Lidia Bodea, Horia-Roman Patapievici și Mircea Mihăieș.

17.30 – lansarea volumului Porunca lui rabbi Akiba. Ceremonia lecturii de la sfîntul Augustin la Samuel Pepys, de Valeriu Gherghel. Alături de autor, va lua cuvântul și Robert Șerban.

12.00 – Mircea Mihăieș va discuta despre cel mai recent volum al său, O noapte cu Molly Bloom. Romanul unei femei, împreună cu Horia-Roman Patapievici și Alexandru Oravițan.

13:15 – lansare de carte şi sesiune de autografe pentru cea mai nouă ediție ilustrată a volumului „Omul recent. O critică a modernităţii din perspectiva întrebării „ce se pierde atunci când ceva se câştigă?“, de Horia-Roman Patapievici. Vor vorbi: Horia-Roman Patapievici și Mircea Mihăieș.

14.00 – prezentarea ultimelor noutăți din seria „Biblioteca Polirom”: Premiul Nobel pentru Literatură, 1961: Ivo Andrić, Povestea cu elefantul vizirului, traducere din limba sârbă şi note de Gellu Naum şi Voislava Stoianovici; Leonard Cohen, Flacăra, traducere din limba engleză de Florin Bican; F. Scott Fitzgerald, Prăbușirea, traducere din limba engleză de Radu Pavel Gheo; Man Booker Prize 2018: Anna Burns, Lăptarul, traducere din limba engleză de Mihaela Ghiță. Vor vorbi: Mircea Mihăieș, Radu Pavel Gheo, Robert Șerban (moderator).

15:00 – lansarea cărții Ludice. Exerciții de umor criptic, de Gabriel Liiceanu. Cu această ocazie, Gabriel Liiceanu se va afla în dialog cu Cristina Chevereșan. Evenimentul va fi urmat de o sesiune de autografe.

15:30 – Grațiela Benga, Alexandru Oravițan și Cristian Pătrășconiu vor discuta despre despre volumul Din ce este făcut un măr? Convorbiri cu Shira Hadad, al faimosului autor israelian Amos Oz, volum apărut recent la editura Humanitas Fiction.

16:00 – lansarea celei mai recente cărți semnate de Radu Paraschivescu, Omul care mută norii. Șapte întâmplări, la care vor participa, alături de autor, Robert Șerban și Marcel Tolcea. Romanul prezintă șapte întâmplări de ieri și de azi, din Franța sau din Italia, dintr-un colț al Bucureștiului sau dintr-altul. În Omul care mută norii, Radu Paraschivescu se suie la volanul prozei scurte și își plimbă cititorii pe un traseu cu o serie de opriri la cerere: stupoare, veselie, tandrețe, deznadejde și speranță.

16:30 – lansarea cărții Nici toate ale popii. Religie fără stres, (bestseller Humanitas la Gaudeamus 2019), a teologului catolic Wilhelm Tauwinkl. Vor vorbi Wilhelm Tauwinkl, Claudiu T. Arieșan și Gabriel Liiceanu, iar după lansare va urma o sesiune de autografe.

17:00 – editura Humanitas aduce în atenție Cartea întâmplărilor. Mistere, ciudățenii, uimiri, volum colectiv coordonat de Tatiana Niculescu, ce conține texte semnate de Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Ioana Pârvulescu, Corina Șuteu, Gabriel Liiceanu, Cristina Cioabă, Gabriela Tabacu, Ioan-Florin Florescu, Monica Pillat, Florin Bican, Ioana Nicolaie, Augustin Cupșa, Marie-France Fauvet, Steinar Lone, Andreea Răsuceanu, Bogdan Raileanu, Mihaela Miroiu, Adriana Bittel, Marius Chivu, Alina Pavelescu, Jean A. Harris Vor vorbi despre carte: Tatiana Niculescu, Alexandru Oravițan, Augustin Cupșa și Lidia Bodea.

17:30 – lansarea bestsellerurilor Humanitas Epoca întunecării. Cum a distrus creștinismul lumea clasică, de Catherine Nixey și Dumnezeu, o istorie umană, de Reza Aslan. Cele două volume vor fi discutate timp de jumătate de oră de către Wilhelm Tauwinkl, Claudiu T. Arieșan, Cristian Pătrășconiu.

18:00 – Mădălin Bunoiu și Claudiu T. Arieșan vor prezenta cele mai noi apariții în colecția Știință: Acum. Fizica timpului, de Richard Muller și Cosmosapiens. Evoluția omului de la originile universului, de John Hands. În aceeași colecție au apărut recent bestsellerurile: Demența digitală, de Manfred Spitzer și Anxietatea. O poveste personală despre frică, speranță și căutarea liniștii interioare, de Scott Stossel.

Duminică, 15 martie

11:45 – lansarea celei mai recente cărți de popularizare a științei în rândul copiilor, intitulată O călătorie prin univers. Astrofizica povestită, a celebrului fizician și autor Cristian Presură. Autorul va discuta împreună cu Cristian Pătrășconiu și Iustina Croitoru despre cea mai grozavă poveste din câte s-au spus vreodată: aceea a universului și a oamenilor care au visat dintotdeauna să-i descifreze tainele.

12:30 – atelier de lectură și dezbatere, marca Polirom Junior, pe tema cărții Mecanopolis. Aventurile lui Oliver Rock în Lumea de Sub Camion, de Flavius Ardelean.

13:30 – Ilinca Ilian și Cristian Pătrășconiu vor discuta despre cartea O lungă petală în mare, de Isabel Allende, carte apărută recent la editura Humanitas Fiction.

Povestea castelului cu 99 de camere din Banat, în care a funcţionat o şcoală de tractorişti şi o casă a pionierilor

De către

Adrian Ivascu

5 martie 2020

Castelul Nako de la Sânnicolu Mare a fost declarat monument istoric, în prezent fiind sediul Casei de Cultură a oraşului.A fost construit de Nako Kálman, în 1864.

Clădirea are numai puţin de 99 de încăperi şi este străjuită de un turn în stil medieval. Castelul era cândva un veritabil muzeu. Proprietarii au avut o bibliotecă cu peste 5.000 de volume, picturi, statui, mobilă sculptată, un altar Cinquecento, porţelanuri rare.

Din monografia oraşului Sânnicolau Mare, scrisă de Ioan Romoşan, aflăm că în castel se găseau dulapuri sculptate şi cu încrustaţii din Ţările de Jos, copii ale renumitului tezaur din Sânnicolau Mare, o statuetă Carducci din Veneţia, poze stil Kecehuber din anii 1830-1840, câteva desene originale ale lui Pettenkofen.

A mai existat aici un tablou Lenbach, unul din 1444 al dogelui Maurini Marogenes, precum şi alte picturi ale unor artişti italieni, două dulapuri din 1688, două de pe vremea Mariei Terezia, şi unul din secolul al XV-lea. Sufrageria era decorată cu o colecţie de porţelan antic japonez. Toate aceste valori au dispărut din castelul conţilor Nako după 1919.

După unirea cu Vechiul Regat, în castel a luat fiinţă prima şcoală agricolă din România. În 1941, a devenit sediu legionar şi apoi cazarmă şi depozit de armament.

Între anii 1949-1951 în castel a funcţionat o şcoală de tractorişti, iar între 1953-1955 din nou o şcoală agricolă. La începutul anilor ’80, Primăria Sânnicolau Mare a făcut în castel Muzeul „Béla Bartók” – dedicat marelui compozitor născut în oraşul de pe râul Aranca.

În castel a mai funcţionat şi Casa Pionierilor, iar după Revoluţie a devenit discotecă, club de calculatoare şi sală de forţă. Fiecare proprietar şi-a pus amprenta negativ pe castel, lăsând practic să se distrugă.

În sfârşit, după ce s-au aşezat lucrurile, municipalitatea a organizat în castel Casa de Cultură şi Muzeul oraşului.

Istoria unei familii de nobili

Dezvoltarea oraşului Sânnicolau Mare s-a datorat mult familiei Nako, o familie bogată de macedo-români, care acumulase o avere uriaşă prin comerţul cu vite (din Balcani şi Viena). Iniţial, se numeau Nacu. După pacea de la Pasarovitz, Macedonia a rămas în Imperiul Otoman, în timp ce Banatul a devenit provincie imperială austriacă.

Astfel că fraţii Grill şi Kristoff Nako s-au mutat în Banat şi au obţinut în anul 1781 prin licitaţie comună Sânnicolau Mare. Ei au trecut la catolicism şi s-au maghiarizat. Familia a fost înnobilată 1784 de către Împăratul Iosif al II –lea şi făcuţi grofi de către Carol al VI lea în anul 1806. Kristoff Nako este străbunul tuturor conţilor Nako din Sânnicolau Mare.

Biserica romano-catolică din Sânnicolau Mare a fost construită de Nako Sándor, în anul 1824. Toţi membrii familiei sunt înmormântaţi în criptă sub altarul bisericii catolice din localitate.

Familia Nako a construit la Sânnicolau Mare a mai construit şi prima şcoală agricolă din sudestul Europei, în anul 1799. Nako Kalman şi soţia sa Berta au construit şi spitalul orăşenesc, în 1883.

După unirea Banatului cu România, ultimul descendent al familiei Nako s-a mutat în Ungaria, lăsând în urmă vastele proprietăţi.

Târg pentru mămici care doresc să lucreze acasă. Şezătorile, relansate de o asociaţie din Timişoara

De către

Daniel Groza

5 martie 2020

Asociația Work At Home Moms, care activează în sprijinul mamelor antreprenoare care doresc să lucreze de acasă, organizează duminică, de 8 martie, la Club Alfabet din Timișoara, Târgul Mama Fest, între orele 10.00 – 20.00.

La târg veți găsi accesorii pentru copii și adulți, home&deco, produse bio şi multe altele. Printre evenimentele propuse de organizatori se află o expoziție de fotografii și tablouri, defilare de modă cu produse handmade, sesiune la colțul foto, ateliere și loc de joacă în curte.

Asociația relansează cu această ocazie la Timișoara șezătorile de lucru și schimb de experiență pe teme date. Tema din 8 martie este Șezătoare despre activitatea în Work At Home Moms, fiind invitate mamele care pot oferi îndrumare altor mame din comunitate, cele care doresc să învețe și să întrebe, cele care vor sa facă o prezentare și să solicite feedback, dar și alte persoane care doresc să afle despre ce înseamnă activitatea într-o astfel de echipă.

”Vom povesti fiecare din experiența ei, vom pune întrebări și vom afla avantajele și dezavantajele acestui tip de activitate. Puteți aduce cărți de vizită, flyere, mostre. Ne dorim să creăm adevărate întâlniri de sprijin reciproc”, spun organizatoarele.

Înscrieri se fac pe timisoara@wahm.ro.

Work at Home Moms este o inițiativă socială menită să susțină mamele cu idei și energie de lucru de acasă și pornește de la premisa că este extrem de important să modifice percepția pe care societatea o are despre femeile ce aleg să își petreacă cea mai mare parte a vieții în mijlocul familiei, acordându-le șansa de a înflori biologic, profesional și intelectual, făcând uitată eticheta de ”femeie casnică”.

Bănăţeanul care a făcut din „mâncarea săracului“ vedeta târgurilor. Cum îi convinge pe clienţi să cumpere un produs banal

De către

Daniel Groza

5 martie 2020

Ioan Marta este un crescător de oi din Fârliug, Caraş-Severin, care devenit un personaj pe la târgurile tradiţionale din întreaga ţară.

Fermierul este uşor de recunoscut, pentru că de fiecare dată este îmbrăcat în ţinuta pe care a moştenit-o de la bunicii săi, care are peste 100 de ani.

Ion Marta vinde la târguri brânză „untoasă”, ţuică şi un produs banal în Banat. Este vorba despre mălaiul copt, numit şi mâncarea săracilor din cauza puţinelor ingrediente din care este făcut: făină de porumb, apă şi sare. Cărăşeanul însă îl prezintă şi îl vinde ca pe o vedetă. Îl ambalează frumos, îl eticheteză şi îi dă forma unui tort.

“Am fost la Bucureşti şi când l-au văzut răgăţenii au crezut că e tort. Chiar m-au şi întrebat, dacă e tort”, spune Marta râzând. Nu ne dezvăluie reţeta sa de mălai, dar spune că unul din secrete e faptul că îl coace într-un ţest, timp de o zi şi o noapte.

Prezentarea, la fel de importantă ca şi produsele

Pentru un kilogram de mălai copt în formă de tort, Marta cere 15 lei şi spune că au fost târguri la care a vândut şi 40 de bucăţi. Cărăşeanul este însă convins că totul ţine de prezentare şi de modul cum îşi promovează produsele.

“Contează foarte mult. L-am dus pe un vecin de-al meu la un festival şi în prima zi s-a îmbrăcat şi el, ca mine, în costum tradiţional. A făcut cam cât mine, vreo 30 de milioane de lei vechi. A doua zi, a zis că el nu mai se îmbracă aşa şi a venit într-un tricou şi în blugi. Seara l-am întreba <Florine, câţi bani a făcut azi?>>, iar el mi-a spus că de 10 ori mai puţin”, povesteşte Marta, care mai foloseşte un tertip ca să-şi atragă clientela: glumele interzise minorilor, spuse în grai bănăţean.

Pe lângă mălai şi brânza, Ioan Marta are un produs căruia puţini îi rezistă. La propriu! Este vorba de ţuica de cireşe, care se vinde la un preţ record. “La mine la stand găsiţi, de fiecare dată, ţuică curată de prune şi ţuică de cireşe. Asta de cireşe e extraordinară. E medicament! Este foarte căutată de cunoscători şi se vinde cu 100 de lei litru. Dacă nu te pricepi să o bei, te pune jos cât clipeşti”, spune bănăţeanul.

Pentru fiecare produs pe care îl vinde Ioan Marta are o poveste de “marketing”. De exemplu, ca să-şi promoveze brânza le povesteşte clienţilor despre oile ”extraordinare”, pe care le creşte.

“Eu cresc doar oi de lapte. Sunt unul dintre puţini crescători din ţară care deţine oi pure din rasa Awassi. Mai sunt câţiva care au, însă încrucişate cu rase de la noi. Astea sunt nişte oi de lapte, care sunt aduse de la arabi şi au blana şi faţa roşie. Sunt mai pretenţioase, le trebuie mai multă curăţenie, dar şi dau lapte mai mult şi mai bun. De asta brânza mea e aşa de untoasă şi are gust atât de bun”, spune Marta, care ne dezvăluie că mai are un secret. Toate produsele lui sunt ferite de chimicale. “Nu dau cu ierbicide sau alte soluţii. M-am certat chiar cu vecinii pentru că au dat pe porumb cu ierbicid. Mai bine dau cu sapa, dar ştiu că tot ce am e sănătos şi nu e contaminat”, mai spune spune fermierul.

De unde se trag cosonii, monedele de aur atât de căutate în Banat

De către

Daniel Groza

5 martie 2020

În epoca dezvoltată a fierului, teritoriul Banatului, la fel ca şi întreaga Românie de astăzi, au fost locuite preponderent de daci, arată istoricul reşiţean Mircea Rusnac, care a cercetat izvoarele istorice despre cum au trăit aceştia în zona de vest a României.

Mircea Rusnac arată pe blogul său, Istoria Banatului, că populaţia era mult mai redusă în acea perioadă, în această zonă a ţării. De altfel, după cum precizează istoricul reşiţean, condiţiile climaterice erau mult mai aspre pentru cei care locuiau în această regiune.

“În cazul Banatului actual, populaţia nu putea să treacă de câteva zeci de mii de oameni. Aici, pe lângă climatul aspru amintit, erau şi condiţii de relief dificile. Câmpia era mlăştinoasă, situaţia rămânând aceeaşi până la desecările efectuate de austrieci după 1718. Munţii erau friguroşi şi neprimitori. Totuşi, în Banat au existat câteva aşezări şi cetăţi importante, precum Ziridava (Pecica), Zurobara (Unip), Berzobis (Berzovia), Acmonia (Zăvoi), Aizis (Fârliug), Tibisco (ulterior Tibiscum, Jupa), Tsierna (ulterior Dierna, Orşova), Arcidava (Vărădia) etc”, arată Rusnac.

Cotiso sau Coson, regele dac a cărui nume a fost scris pe monede de aur romane

Istoricul reşiţean arată că Banatul a făcut parte din regatul lui Burebista, iar imediat după asasinarea acestuia (44 î.Chr.), în zonă era menţionat Cotiso, care în mod sigur a fost unul dintre principalii complotişti împotriva lui.

“În legătură cu el, istoricul Florus scria că <<dacii stau aninaţi de munţi>> şi continua: <<De acolo, sub conducerea regelui Cotiso, de câte ori Dunărea îngheţată lega cele două maluri, obişnuiau să năvălească şi să devasteze ţinuturile vecine.>>. După ce Octavianus Augustus a învins în războaiele civile din Roma, el l-a înfrânt şi pe Cotiso. Într-o odă din 28 î.Chr. dedicată protectorului său Mecena, poetul Horaţiu îl sfătuia pe acesta să nu mai fie frământat de grija Romei, căci armata lui Cotiso a pierit. Indicaţia lui Florus referitoare la munţii în care locuiau dacii conduşi de Cotiso a făcut ca formaţiunea statală a acestuia să fie plasată de istorici în Banat şi vestul Olteniei, de ambele părţi ale munţilor”, arată Mircea Rusnac.

Reşiţeanul relatează şi câteva momente cuprinse în manuscrisele istoricului Suetoniu, unde numele lui Cotiso apărea sub forma Coson (Koson), existând prin urmare supoziţia că era vorba de una şi aceeaşi persoană.

“Într-adevăr, pe lângă asemănarea numelor, Cotiso şi Coson par a fi trăit în aceeaşi perioadă şi a fi luat parte la aceleaşi evenimente. Imediat după asasinarea lui Cezar şi a lui Burebista (44 î.Chr.), Coson intrase în legătură cu Marcus Brutus, care se pregătea în Macedonia pentru lupta cu triumvirii Octavianus, Antonius şi Lepidus. Pentru ajutorul primit de la el, Brutus l-a răsplătit cu vestitele monede de aur cunoscute acum sub denumirea de cosoni. Pe monede apărea numele regelui dac, însă cu figuraţia luată de pe cele ale generalului roman”, susţine Mircea Rusnac

Clisura Dunării va avea încă un obiectiv-magnet pentru turişti. Încep lucrările reabilitare a Cetăţii Sf. Ladislau, în valoare de 4,5 milioane de euro

De către

Daniel Groza

5 martie 2020

Cetatea-Sfantul-Ladislau-Coronini-Clisura-Dunarii-Fantasticul-Banat-8-of-1 — FOTO Cosmin Tanasa/fantasticulbanat.ro

În primăvara lui 2017, Primăria Coronini, din Caraş-Severin, a semnat un contract de finanaţare cu ADR Vest, de 4,5 milioane de euro, pentru reabilitatea cetăţii “Sf. Ladislau”, aflată pe malul Dunării.

Proiectul trebuia să ajungă la final în toamna lui 2019, însă ruinele fostei cetăţi sunt aproape neatinse. Motivul, după cum spune primarul comunei, este că nu s-a găsit un constructor la prima licitaţie.

“A durat un pic pentru că la prima licitaţie nu a venit niciun constructor şi a trebuit să reluăm licitaţia. Avem constructor acum, am făcut lucrările de defrişare în zona respectivă şi ne pregătim de lucrări. Am făcut săpăturile arheologice, ca să poată doamna arhitect să întocmească proiectul tehnic. Fără cercetarea arheologică nu se poate. Avem semnat contractul pentru 4,5 milioane de euro. Chiar acum suntem în faza de obţinere a avizelor necesare pentru demararea lucrărilor. Până la sfârşitul lunii ar trebui să emitem autorizaţia de începere a lucrărilor. E obligatoriu pentru că altfel pierdem finanţarea”, afirmă Ilie Boboescu, primarul comunei Coronini.

Primarul spune că interesul pentru cetate e mare, mai ales că se află într-o zonă în care numărul turiştilor este în creştere.

“Au început oamenii să vină şi să se intereseze de cetate, încă din toamnă de când am făcut defrişările. Când va fi gata cu trasee cu tot, eu zic că interesul va fi mai mare decât la Capul lui Decebal, cel puţin aşa mi-aş dori”, spune primarul Boboescu.

Cetatea Sfântul Ladislau este cel mai important obiectiv turistic din zona comunei Coronini. A fost inclusă în Lista Monumentelor Istorice în 2004. Fortificaţia medievală purta numele regelui Sfântul Ladislau, fiind menţionată în documente începând cu anul 1430, sub diverse forme: Zenthlerzlowara, Zenth Lazlovara, Sand Ladislaem, Santus Ladislaus. etatea medievală se află la capătul estic al localităţii Coronini, în locul numit de localnici Culă. Cercetările din acest sit arată existenţa a cel puţin patru perioade de fortificare, care se pot distinge în timp. Primele urme de locuire datează aici din epoca bronzului.

Sârbii ne-au luat-o înainte

Cetatea Golubăţ, aflată pe malul drept, adică în Serbia, este una din minunăţiile de pe clisura Dunării. Este faţă în faţă cu localitatea cărăşeană Coronini. Ea poate fi admirată în toată splendoarea ei de pe maul românesc

Fortăreaţa medievală, veche de 700 de ani, este situată la patru kilometri în aval de oraşul Golubăţ, în apropiere de Porţile de Fier.

Începând din 2014, fortăreaţa a fost supusă unui amplu proces de restaurare şi de lucrări arheologice. Au fost reînnoite complet nouă turnuri, care au căpătat acoperiş şi au fost unite prin ziduri de legătură. S-au reconstruit unele încăperi, s-au amenajat spaţii noi, iar întreagă zonă din jurul cetăţii a căpătat un aspect modern.

După cinci ani de reabilitare, porţile cetăţii au fost redeschise publicului, în luna aprilie 2019.

Țara Morilor de Apă continuă. Ce își propun voluntarii asociației pentru acest an

De către

Daniel Groza

4 martie 2020

Proiectul Țara Morilor de Apă, demarat în cursul anului trecut de Asociația Acasă în Banat, va continua și în 2020. Dacă în 2019, voluntarii asociației au reușit să inventarieze 243 de mori de apă, să le fotografieze și să elaboreze un ghid al morilor de apă din Caraș Severin, în acest an vor continua cu punerea în valoare a acestor monumente de tehnică populară.

Prima intervenție a avut loc sâmbătă, în 29 februarie, când peste 40 de persoane, localnici din Sasca Montană și voluntari din Timiș, Caraș Severin, Olanda și Statele Unite au renovat împreună Moara din Lemn din localitate.

”Ne dorim să intervenim la 5 mori de apă în acest an și vom alege zone cu potențial turistic și localități unde vom găsi deschidere ca aceste mori să mai fie folosite după aceea de către comunitățile locale. Credem că morile de apă au un farmec aparte, dar ele nu sunt doar mostre ale tehnicii populare bănățene, ci ele pot deveni atracții turistice și chiar surse de venit pentru proprietari care ar putea vinde făina de grâu sau de mălai și diferite produse tradiționale.”, a declarat Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat.

În perioada 4-22 martie 2020, la Centrul Multifuncțional Bastion al Consiliului Județean Timiș va avea loc expoziția Țara Morilor de Apă, cu explicații pentru fiecare zonă etnografică din Caraș Severin, cu detalii legate de numărul de mori de apă descoperite de echipele Asociației Acasă în Banat, precum și cu starea de conservare și de funcționalitate a acestora.

Ghidul Morilor de apă este disponibil în cadrul expoziției dar și pe site-ul www.taramorilordeapa.ro. Fondurile strânse cu ajutorul acestui ghid vor fi direcționate către renovarea morilor de apă.
Asociația Acasă în Banat este membră în cadrul International Molinological Society (TIMS), cea mai importantă asociație de profil dedicată morilor din întreaga lume, care este activă din 1965 și are 500 de membri în peste 30 de țări.

Dacă doriți să susțineți activitățile Asociației Acasă în Banat o puteți face prin donații în contul de LEI: RO26BTRLRONCRT0P53069801, EURO: RO11BTRLEURCRT0P53069801 (SWIFT/ BIC: BTRLRO22), PayPal: acasainbanat@gmail.com sau Patreon: acasainbanat

Titlul de cetățean de onoare post mortem, pentru unul dintre cei mai mari promotori ai valorilor bănăţene

De către

Daniel Groza

4 martie 2020

Astăzi, 4 martie 2020, în cadrul evenimentului cultural ce se va derula în sala ,,Capitol” din Timișoara începând cu ora 19.00, prin care artiștii Ansamblului Timișul și invitații lor vor oferi momente artistice deosebite tuturor domnelor și domnișoarelor, va avea loc și un moment de suflet și de apreciere la adresa unei personalități culturale care, din păcate, a trecut în neființă în decembrie 2018.

Este vorba despre profesorul Gelu Stan, cu o activitate impresionantă, un adevărat promotor al valorilor locale în contextul culturii tradiționale, prin emisiunile și materialele păstrate în arhiva de folclor a Radio Timișoara și în calitate de inițiator și realizator al emisiunii ,,Moara cu Noroc”. Gelu Stan a fost preț de aproape 30 de ani ,,vocea de la Radio”, un garant al păstrării și promovării valorilor din acest colț de țară.

Exponent al artei profesioniste timișorene, a asigurat conducerea orchestrei Ansamblului Profesionist ,,Banatul” din Timișoara, reușind să devină unicul dirijor profesionist din Timișoara care a câștigat de 5 ori locul I în România

Totodată, a reprezentat al orașul Timișoara și al județului Timiș în cadrul festivalurilor- concurs naționale din România, în calitate de președinte sau membru al juriului: „Maria Lătăreţu” – Tg. Jiu, „Strugurele de aur”, „Aurelia Fătu Răduţu” – Băile Herculane, „Drăgan Muntean” – Hunedoara, „Felician Fărcasu” – Brad, Festivalul „Comori folclorice” al tarafurilor şi grupurilor instrumentale – Brad, „Topul Mărţişorului” – Timişoara, „La izvor de cânt şi dor” – Lipova, „La curţile dorului – Emilia Comişel” – Făget, „Din comoara satului” – Ghiroda, „ Mariana Drăghicescu” – Timişoara, „Aurelia Fătu Răduţu”- Bocşa, „Ana Munteanu” – Buchin – CS, „Luţă Ioviţă” – Caransebeş, „George Motoia Craiu” – Oraviţa.

Gelu Stan se face ,,vinovat” și de descoperirea și promovarea unor cunoscuți artiști din Timișoara și Banat : Mariana Drăghicescu, Carmen Popovici Dumbravă, Radu și Ilie Vincu, Elena Jurjescu-Todi.

A fost membru în Corul Filarmonicii „Banatul” – Timişoara (1962 – 1966) și dirijor de cor în perioada 1966 – 1970 în Timişoara: Corul bărbătesc UMT; Corul Sindicatului lucrătorilor din comerţ –Timişoara; Grupul vocal feminin al Fabricii „1 Iunie” – Timişoara.

La propunerea domnului Mihai Anghel, director al Studioului Radio Timișoara, propunere susținută de un grup de iubitori ai muzicii populare care respectă memoria profesorului Gelu Stan, Consiliul Local Timișoara a hotărât în cadrul ședinței din data de 18 februarie 2020 acordarea titlului de cetățean de onoare al Municipiului Timișoara post – mortem domnului Gelu Stan, pentru întreaga activitate artistică dedicată promovării artei și culturii timișorene și bănățene.(HCL nr 67/ 18.02.2020).

În cadrul evenimentului de astăzi, domnul Nicolae Robu, primarul Municipiului Timișoara, va înmâna distincția doamnei Irina Stan, soția omului de cultură omagiat.

10.000 de puieţi aşteaptă să fie plantaţi pe un deal de două hectare. Cum te poţi alătura campaniei

De către

Daniel Groza

4 martie 2020

În Luna Pădurii, inițiativa națională de împădurire pe bază de voluntariat, Plantăm fapte bune în România deschide seria acţiunilor de plantare din primăvară, la nivel național.

“De Ziua Internațională a Pădurii, vom desfășura acțiunea de replantare a puieților forestieri pe dealul de la Cralovăț. Precipitațiile insuficiente și lipsa zăpezii ne-au provocat să schimbăm strategia silvică și să efectuăm cu motoburghiul o mare parte din gropi. Acolo unde nu se poate, din cauza înclinației prea mari a terenului, se vor executa gropile manual, cu cazmaua, în ziua plantării. Totodată, pregătim și rezerve de apă pentru udarea puieților. Sperăm ca în final, să evităm pierderile mari de puieți, și în următorii ani acel deal, să ne dea pădurea mult dorită, cu rol de prevenire alunecare teren și de creare a unui habitat prielnic dezvoltării armonioase a zonei silvice și a faunei”, a menționat Andreia Schneider, coordonator local Timiş.

În 21 martie 2020 la Cralovăț, vom împăduri 2 hectare din deal cu 10.000 de puieți forestieri de cer, paltin, frasin, cu ajutorul a 600 de voluntari.

Echipa organizatorică pune la dispoziţia voluntarilor: materialul săditor, mănuși de protecție, unelte, cafea, ceai, sandwich-uri, fructe, serviciu de prim ajutor, găleți pentru udat și toalete ecologice. Dorim ca acțiunile noastre să fie cât mai Zero Waste, ca atare încurajăm voluntarii să își aducă de acasă apă în recipiente proprii reutilizabile.

Suportul tehnic de specialitate va fi asigurat la teren de către reprezentanți ai Facultății de Silvicultură și Horticultură, ai Facultății de Agricultură, din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din Timișoara.

Voluntarii interesați să participe se pot înscrie pe www.plantamfaptebune.ro (din meniu se alege „Fii Voluntar”, apoi „Înscrie-te la plantare”, urmărind instrucțiunile existente) până la data de 11 martie inclusiv (miercuri).

Organizatorii locali: Asociația ECO CLUB Timișoara, Primăria și Consiliul local al comunei Topolovățu Mare.

Partenerii naționali ai inițiativei sunt: OMV Petrom, Unilever, Bergenbier, JYSK și Dedeman. Alături de ei, susțin financiar inițiativa: CELCO, FAN Courier, SIXT și UniCredit Consumer Financing.

Proiectul la nivel local este finanțat de cluburile: Rotary Club Timișoara, Rotary Cetate Timișoara.

Sponsorii locali: Litens, Continental Anvelope Timișoara, Survey Sampling – Dynata, Iulius Town, Smart Wood, Nokia, AWR Lease & Services.

Partenerii locali: Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din Timișoara prin Facultatea de Silvicultură și Horticultură, Facultatea de Agricultură, Hotel Casa de la Rosa, JCI Timișoara.

Partener media: Descoperim România.

1...414415416...450 Pagina 415 din 450

Ghidul BanatuluiPromovăm oameni și locuri din Banat

Ghidul Banatului

Ghidul BanatuluiPromovăm oameni și locuri din Banat

Ghidul BanatuluiPromovăm oameni și locuri din Banat

Locuri din Banat

Rețete Bănățene

Oameni din Banat

Inedit

Evenimente

Anunțuri

Meniu

Locuri din Banat

Rețete Bănățene

Oameni din Banat

Inedit

Evenimente

Anunțuri

Meniu

Istoria unei familii de nobili

Prezentarea, la fel de importantă ca şi produsele

Cotiso sau Coson, regele dac a cărui nume a fost scris pe monede de aur romane

Sârbii ne-au luat-o înainte

Ghidul Banatului

Despre noi

Aricole noi

Cele mai Citite

Ghidul Banatului