Coleta de Sabata a fost cercetător, scriitor și rector al Institutului Politehnic ”Traian Vuia” din Timișoara, membră din 1971 a Societății Europene de Fizică, a Academiei Oamenilor de Știință, a Uniunii Scriitorilor și a Asociației Generale a Inginerilor din România.
Născută pe 5 ianuarie 1935 la Arad, Coleta de Sabata urmează în orașul natal Colegiul Național ”Elena Ghiba Birta”, pe care îl absolvă în 1952. Apoi, până în 1957 urmează Facultatea de Electrotehnică a Institutului Politehnic Timișoara.
“Eram cam 500 – 600 de studenți, dintre care doar 20 de studente în toată facultatea. La mine în an, am fost doar șase fete. Am trăit într-un mediu foarte masculinizat și foarte misogin. În adâncul sufletului, multora li se părea că fetele nu au ce să caute la electro. Dar mie nu mi-a păsat ce părere au ei despre mine. Am muncit foarte mult, eram serioasă și am reușit să termin cu diplomă de merit”, povestea în 2014 pentru pressalert Coleta de Sabata.
În 1966 obține titlul de doctor inginer la Institutul Politehnic ”Gheorghe Asachi” din Iași. Devine cadru didactic la politehnica din Timișoara, unde se remarcă prin cursurile deosebit de atractive la disciplinele fizică, bazele fizice ale energeticii nucleare și bazele fizice ale energeticii solare. În 1981 devine rector al institutului, prima femeie care deține această funcție la UPT, dar și din România, și în care va rămâne până în noiembrie 1989.
A condus, în calitate de director de programe circa 60 de contracte de cercetare. A avut 9 invenții brevetate și 15 inovații, iar rezultatele – prezentate la congrese și colocvii naționale și internaționale – au fost publicate în publicații prestigioase. După 1989 s-a dedicat activității literare, scriind beletristică, lucrări de prezentare a unor personalități și realizări tehnice din Banat, dar și un roman-document, “Clanul de Niro”, în șase volume, dedicat imigrației italienilor în Ardeal. A fost distinsă, în 2005, de către președintele Italiei, Carlo Azeglio Ciampi, pentru întreaga sa activitate culturală, cu Ordinul La Stella della Solidarieta Italiana în grad de cavaler.
”Realizările în disparate domenii le-a clădit nu doar prin înzestrarea naturală: inteligență vie, imaginație bogată, nestăvilită curiozitate intelectuală, consistentă creativitate, titanică putere de muncă, vocație bine strunită, atât în ramura tehnicii, cât și în zona literaturii și a vieții cotidiene, ci și prin neostoită trudă fundamentată pe disciplină, fermitate în jalonarea traseului de urmat cu tenacitate, în scopul atingerii performanțelor înalte. Bine este ca tinerii să știe că ajunge departe cine își propune țeluri greu de atins, în același timp fixându-și cu înțelepciune un traiect limpede conturat, cu etape atent stabilite. Modelul reprezentat de viața doamnei Coleta De Sabata este grăitor. Urmându-și dorința irepresibilă de a cunoaște, a știut să-și alcătuiască – încă din copilărie și din anii formării pe băncile școli și ale universității – o solidă cultură generală. Prin lecturi temeinice, frecventarea spectacolelor de calitate, a muzeelor și a galeriilor de artă, prin călătorii. Puncte de reper au fost orașele Arad, Timișoara, multe alte locuri, fără ancorare strictă în citadin. Pasiunea pentru tehnică a transformat-o într-o carieră universitară parcursă până în vârf și culminând cu funcția de rector la Politehnica din Urbea de pe Bega. Nu a existat în România altă femeie-rector, în anul 1981. Mai cu seamă, într-un domeniu în care excelau aproape numai bărbații”, scria în 2021 orizonturiculturale.ro.
În 2018, Coleta de Sabata a fost propusă de către Asociaţia Italienilor din România pentru acordarea Premiului Nobel pentru Literatură. S-a stins din viață pe 16 octombrie.
