Vineri 13 a venit sub formă de noroc pentru specialiștii Muzeului Banatului și respectiv arheologii care lucrează la situl unei mănăstiri cisterciene din zona de vest a țării. Mai exact, norocul a venit sub formă de cioburi. De cristal. Descoperirea, realmente ieșită din comun, i-a lăsat fără cuvinte pe experți.
La Igriș, în pământul mănăstirii cisterciene, au ieșit la lumină câteva fragmente rare de cană din cristal de stâncă, lucrată acum aproape o mie de ani. Porțiuni din gât, din pântece și un ornament de la toartă. Între ele, pe unul dintre cioburi, silueta unui animal fantastic – poate un grifon.
Această cană pentru apă, meșteșugită în Egiptul dinastiei Fatimide (969–1171), face parte dintr-o familie de obiecte legendare. În toată lumea s-au păstrat doar șapte vase întregi de acest tip, capodopere sculptate cu o migală pe care puține ateliere medievale o mai puteau atinge. Britanicii le spun „The Magnificent Seven”. Noi, astăzi, avem la Igriș câteva bucăți care le poartă amprenta.
„Cristalul de stâncă nu era doar o materie prețioasă. Era și purtător de sensuri: apă, lumină, noroc. În lumea medievală islamică se credea că protejează, vindecă, îmblânzește capriciile vremii. Poate de aceea, cioburile ajunse până la noi, în această zi de vineri 13, își păstrează încă puterea de a fascina”, au explicat cei de la Muzeul Banatului.
Fragmentele pot fi văzute acum în expoziția „Mănăstirea cisterciană de la Igriș (1179–1500) din perspectiva cercetărilor arheologice”, deschisă la Muzeul Național al Banatului. Bastionul Maria Theresia, mansarda B1, de miercuri – dumincă, 10:00 – 18:00. Un singur bilet. Patru expoziții. O zi întreagă de povești.
