Pe Bulevardul Corneliu Coposu din Timișoara, într-o zonă liniștită a cartierului Fabric, se află o clădire cu totul neobișnuită. Învăluită de vegetație, cu o fațadă aproape complet acoperită de viță canadiană, Casa cu Iederă atrage atenția prin aspectul său pitoresc și atmosfera de poveste. În spatele acestei apariții se ascunde o istorie urbană veche de peste un secol, legată de horticultură, administrație, transformări sociale și, mai recent, de cultură și apicultură urbană.
Istoria Casei cu Iederă
Construită în anul 1902, imobilul a fost proiectat de arhitectul Lipót Löffler și a făcut parte din complexul horticol al orașului, o rețea de sere, pepiniere și grădini care asigura vegetația parcurilor și spațiilor verzi timișorene. Vila funcționa ca sediu al Grădinăriei Orașului și a fost singura clădire care a supraviețuit demolărilor și transformărilor urbanistice din secolul XX. În prezent, ea rămâne martoră a unei epoci în care Timișoara era considerată un oraș-grădină.
Denumirea de „Casa cu Iedera” provine din aspectul vegetal al fațadei, deși planta care o acoperă este, de fapt, viță canadiană (Parthenocissus quinquefolia), nu iederă. Vegetația contribuie la identitatea clădirii, conferindu-i un aer de discreție și mister care contrastează cu rigurozitatea arhitecturii din zonă. În perioada comunistă, casa a fost folosită ca sediu administrativ, iar ulterior a fost lăsată în paragină, timp în care au circulat numeroase povești și legende urbane legate de funcția ei din acei ani.
Casa cu Iederă în vremuri moderne
După 1990, vila a intrat în proprietate privată și a fost aproape de a fi demolată, însă proiectul a fost stopat datorită statutului său de clădire protejată. Începând cu 2017, Casa cu Iedera a cunoscut o revitalizare surprinzătoare. A fost preluată de familia Bădina, care a fondat aici proiectul Apiarium, un spațiu dedicat apiculturii urbane, sustenabilității și reconectării cu natura. Clădirea găzduiește un magazin de produse apicole, dar și evenimente culturale, ateliere și microexpoziții.
În 2022 și 2023, Casa cu Iedera a fost inclusă în programul Timișoara 2023, Capitală Europeană a Culturii, în cadrul proiectului „Laboratoarele Memoriei”, coordonat de artista Renée Renard. A fost cercetată istoria imobilului și a fost documentată legătura sa cu figuri importante ale horticulturii timișorene, precum Mihail Demetrovici, dar și cu familiile Mühle și Niemetz. Au fost organizate expoziții temporare și activități dedicate memoriei urbane, arhivelor uitate și relației dintre om și peisajul verde.
Astăzi, Casa cu Iedera nu este doar un reper vizual aparte, ci și un exemplu de reconversie inteligentă a patrimoniului. De la sediu horticol la ruină și apoi la centru cultural și apicol, clădirea reflectă dinamica orașului și interesul crescut pentru conservare activă, sustenabilitate și dialog cu trecutul.
Este o poveste despre cum o clădire mică, aparent modestă, poate deveni simbol al rezistenței, al memoriei și al viitorului responsabil.
