După o perioadă îndelungată de acomodare și pregătiri intense, alpinistul timișorean Horia Colibășanu a început în noaptea trecută ascensiunea pe Nanga Parbat, al nouălea munte ca înălțime la nivel global și cel mai vestic vârf din lanțul munților Himalaya. Horia a așteptat condiții meteorologice favorabile pentru a porni în această cățărare dificilă, dar și pentru a reveni în siguranță la tabără.
Muntele Ucigaș
Nanga Parbat este recunoscut drept al treilea cel mai periculos munte din lume, cu o rată de mortalitate ce atinge 21 de decese pentru fiecare 100 de ascensiuni reușite, în timp ce Everestul, cel mai înalt vârf, ocupă abia locul 15 în acest top.
Alpinistul timișorean a urcat fără ajutorul oxigenului suplimentar și fără sprijinul șerpasilor. În dimineața zilei de vineri, în jurul orei 7, el a ajuns pe vârful „Muntelui Golaș”, la altitudinea de 8127 de metri, de unde a transmis un mesaj.
Reușită fără oxigen sau ajutor
Prin această reușită, Nanga Parbat devine al 11-lea optmiar pe care îl cucerește, rămânându-i încă trei vârfuri de peste 8.000 de metri pentru a-și îndeplini țelul de a escalada toate cele 14 optmiari ale lumii.
„Vârf! Astăzi, 4 iulie, la ora 7.00, am ajuns pe Nanga Parbat (8.125 m). Un sentiment de profundă recunoștință după nouă ore de ascensiune. A fost o noapte lungă și grea. Vă mulțumesc pentru gândurile voastre de susținere!”, a transmis Horia Colibășanu.
Situat pe teritoriul Pakistanului, Nanga Parbat măsoară 8.125 metri și este al nouălea munte ca înălțime din lume, fiind și cel mai vestic din Himalaya.
Denumit „Regele munților” sau „Muntele Golaș”, este faimos pentru fața sa Rupal, considerată una dintre cele mai abrupte din lume, cu o diferență de nivel de aproape 4.600 de metri. Prima ascensiune a fost realizată în 1953 de alpinistul austriac Hermann Buhl.
Pentru Horia Colibășanu, Nanga Parbat reprezintă o provocare majoră în drumul său spre obiectivul de a escalada toate cele 14 munți de peste 8.000 de metri. Până acum, el a cucerit zece dintre acești munți, inclusiv patru dintre cei mai periculoși din lume — K2, Annapurna, Dhaulagiri și Kangchenjunga — toate fără sprijin de oxigen suplimentar sau ajutor de la șerpași.
