Muzeul Național al Banatului prezintă o mică selecție de articole textile și accesorii vestimentare din donația Dumbravă – Cosoroabă, precum și metodele de conservare ale acestora.
„Aurora Dumbravă (Lola), născută în 1930 într-o familie mixtă – tatăl român din Brăila, mama austriacă din Oravița, a rămas în memoria orașului Timișoara prin activitatea desfășurată în cadrul Liceului de Muzică „Ion Vidu”, a cărui directoare a fost în anii ’80. Familia sa a avut în proprietate o fabrică de covoare în Fratelia în perioada interbelică, fapt care i-a permis să-și urmeze visul, acela de a studia pianul la București, dar și de a-și completa cunoștințele despre marea ei pasiune, moda”, arată cei de la Muzeul Banatului.
Beck cântă de când se știe. S-a născut în Drobeta-Turnu Severin, însă de la vârsta de cinci ani, trăiește în Timișoara. A studiat pianul și chitara acustică la Colegiul Național de Artă „Ion Vidu”, dar și cursuri de muzică în Statele Unite. Primul album „Poduri de Pace” l-a lansat în 2015. A susținut numeroase concerte la festivaluri și evenimente(Timișoara Refugee Art Festival, Flight Festival. Summer Well Festival), iar anul trecut a fost câștigătoarea premiului Bega Music Festival la secțiunea creație.
Pentru Beck, muzica este un mod de viață. A crescut într-o familie în care care muzica a fost, și a rămas, o preocupare majoră. Părinții i-au insuflat dragostea de de artă în general, în cele mai simple dar profunde moduri, spune ea.
„Să cântăm a fost mereu ceva firesc. Bunicii din partea tatălui au cântat și cântă, am crescut cu amintiri faine despre zilele petrecute la casa bunicilor mei, cum bunicul lua vioara din senin și cânta, surorile tatălui cântau la mandolină, chitară. Una dintre ele chiar a cântat la opera din Timișoara. Am avut mult de cules de la ei, de la familia mea, am avut tot felul de prieteni străini, am avut influențe din afară. Părinții mei mi-au transmis o dragoste față de muzică foarte sănătoasă, deloc egoistă, deloc centrată spre propria mea evoluție. Împreună cu frații mei, suntem cinci și toți am studiat muzica, fiecare studia un instrument diferit. Toată idea era ca muzica să fie pentru noi un instrument pentru a ne apropia de Dumnezeu, pentru că părinții mei sunt credincioși și s-au gândit că prin muzică te apropii cel mai natural de Dumnezeu și apoi către cunoașterea fată de sine. Tatăl meu când punea o melodie, în engleză de cele mai multe ori, oprea la câteva secunde și îmi explica textul. Și mereu cu o simplitate și profunzime deosebită mă făcea să înțeleg că acea piesă e mult mai mult decât o melodie, este o experiență, este o trăire”. povestește timișoreanca.
Deși a cântat de foarte mică, târziu a dezvoltat un interes să cânte în fața oamenilor. Tocmai pentru că muzica i-a fost insuflată altfel.
”Cred că așa m-am dezvoltat ca artist dinainte să știu. Love and peace cred că este mesajul care îmi ghidează viața. Crescând cu părinți artiști ca principiu, ca gândire, ca stil de viață, mi s-a părut ca așa e normal. Colegii veneau la mine și spuneau oau casa voastră arată diferit, mâncarea la voi are alt gust. Paradoxal nu avea legătură cu banii, pentru că nu stăteam bine financiar ci pur și simplu aveau legătură cu stilul de viață al părinților mei, doar trăiau altfel, visau altfel și arta era peste tot chiar și în mâncare”, povestește Beck.
Despre experiența americană spune că a fost o nevoie de a fugi puțin la vremea respectivă, nu în sensul unei rebeliuni, ci doar pentru a se înțelege pe sine. A vrut ceva autentic, ceva real, și a simțit nevoia să fie într-un mediu unde nu o cunoștea nimeni, în care să nu fie influențată: ”Am vrut să mă focalizez pe direcția vieții mele și mai ales a sufletului meu. A fost o școală de un an de teologie și muzică unde am întâlnit oameni extraordinari. Părerea mea despre America nu e cea mai bună, dar locul unde am ajuns m-a făcut să cunosc oameni deosebiți, profesori extraordinari, muzicieni impecabili. Am avut atâtea de învățat!… Cu toate astea eram bolnavă de dor de România, de familie, de cultura mea, de tot ceea ce însemna viața mea aici. Am venit chiar mai devreme, nu simțeam că aveam vreun motiv să mai stau. Simțeam că locul meu e aici”.
Istoria muzicii românești în nouă minute. ”Nu am avut nicio intenție să profităm de pe urma acestei expuneri!”
Un moment deosebit în care a intrat în atenția publicului a fost apariţia clipului „Istoria muzicii românești în nouă minute“, realizat în 2013 alături de Marta Cotuna şi Ana Huţu. Hituri din 1931 până în 2013, de la Trio Grigoriu sau Jean Moscopol până la Alexandru Andrieş, Dan Spătaru, Holograf sau Loredana Groza, au fost prezentate de fete într-un mod care a făcut senzație.
A fost mai mult o joacă, nu au avut interesul de a se lansa, de a-și promova muzica. Chiar dacă a fost un moment de care ar putut să profite, având numeroase invitații pentru a-l prezenta, Beck spune că gândul ei nu a fost niciodată să devină faimoasă așa.
”Am știut foarte bine că nu vreau nimic exagerat după această evoluție, așa că am respins invitațiile care au început să curgă. Clar a fost un lucru extraordinar de bun, pentru că oamenii au început să ne asculte muzica. Proiectul a fost extrem de special pentru mine, dar pur și simplu am făcut un act artistic care nu are nicio legătură cu modul în care eu abordam muzica. Bineînțeles că momentul a avut o influență bună dar nu am avut nicio intenție să profităm de pe urma acestei expuneri”, spune artista timișoreană.
Beck este o notă aparte în peisajul muzical. Stilul ei este un amestec de funk, soul, pop, alternativ și rock creștin. Dacă poate nu este foarte hotărâtă spre ca să încline, muzica ei are un mesaj foarte clar. Nu vrea să renunțe la idealismul, la credința și la convingerile ei. Dragostea și pacea rămân principiile ei. Știe că asta îi este chemarea și știe ce vrea să transmită lumii. Sunt gânduri și trăiri care devin muzică și pe care vrea să le împărtășească. E o provocare continuă pe care și-o asumă:
”Cred cu toată inima că pe fiecare om îl cheamă ceva. Dacă nu știi ce te cheamă este derutant și pentru tine și pentru cei care te urmăresc. Când te trezești că te cheamă ceva trebuie să ai în vedere că vei fi și provocat, trebuie să și lupți pentru darul acela pe care l-ai primit, el trebuie să te împlinească. E important să nu uităm că acea chemare e în primul rând pentru mine, pentru sufletul meu, pentru a mă cunoaște mai bine, pentru a-mi dezvolta încredere, răbdare și pace”.
Spirit pe care încearcă să îl trimită copiilor ei, Noah și Selah. E extrem de important pentru copii să simtă, să se bucure, să exploreze, spune ea. Pot să o facă însă și îndrumați să exploreze arta în orice formă a ei, ce se așterne în ei de la vârste fragede, și care trebuie cultivată: ”Cred că o fac involuntar, o fac așa cum au făcut-o și părinții noștri, face parte din viața noastră de zi cu zi. Și dacă am vrea să nu facem asta nu cred că am reuși, pentru că arta este în fiecare por al nostru și al meu și al soțului meu.”
Cât de dificil e pentru un artist independent să supraviețuiască, dat fiind și actualul context al pandemiei? Beck spune că a ales acest drum pentru că pentru ea mereu a primat pacea sufletească și personal nu se înțelege deloc bine cu compromisul. Nu se visează dedicată total industriei muzicale, pentru că sunt un million de alte lucruri care în care se regăsește, muzica e pentru ea un instrument de trezire a conștiinței. Recunoaște însă că nu e drum deloc facil, și în ciuda miilor de like-uri e greu să supraviețuiești. Dar, mai spune ea, dacă ai dragostea față de muzică aceasta îți va da și înțelepciunea să știi cum să găsești un mecanism și să-l faci să funcționeze bine atât financiar cât și sufletesc. Dincolo de toate, mai spune, pentru ea 2020 a fost un an ”șocant de bun”, a avut invitații la concerte și festivaluri, așa cum au putut fi ele ținute:
”A fost extrem de copleșitor, aproape că nu am înțeles ce se întâmplă dar le-am îmbrățișat și ne-am bucurat mai ales de oportunitatea de a fi împreună cu trupa, de a cânta. Doamne e atât de bine să cânți pe viu, cu oamenii și cu publicul! În schimb am colegi, am prieteni, cărora li s-a sistat toată activitatea. Dar cred că putem să folosim fiecare moment pentru a ne recalibra gândurile, direcția ca artist, ca individ, ca dezvoltare”.
”Să fii bun e cel mai minunat lucru!”
Beck este implicată în tot ceea ce înseamnă social la nivel local, participă la evenimente, concerte de caritate, campanii, fie că sunt ele organizate pentru oameni cu probleme sociale, refugiați sau animale. Nu suficient de implicată, spune ea, pe cât și-ar dori. Crede că așa e firesc, să ajuți când strigă cineva, dar resursele sunt limitate și nu ajunge peste tot unde ar vrea:”Nu mă refer doar financiar, mă refer și ca timp, ca putere, nu reușesc să ajung peste tot unde îmi doresc. Dar am înțeles că decât să bifezi că ai ajutat în stânga și în dreapta mai bine îți transformi stilul de viață așa încât inevitabil să ajuți. Nu în sensul de nu avea nevoie să spui altora, ci mai profund, nici măcar tu să nu îți mai seama că ai făcut un bine. Așa îmi doresc să fac și dacă o să reușesc să o fac nădăjduiesc că o să se vadă. Să fii bun e cel mai minunat lucru!”.
Pe 14 februarie, Beck și-a lansat noua piesă, ”În doi”, prima piesă de dragoste spune ea, o piesă despre lucrurile mici, o poveste sonoră despre frumusețea lucrurilor simple care ne colorează existent. Ce își mai dorește pentru acest an?
”Îmi doresc să aduc în atenția ascultătorilor mei toate piesele mele. Sunt un infinit de piese. Uneori uit de ele, le regăsesc apoi și-mi spun oau ce faină e piesa asta și atunci o încarc. Chiar îmi doresc să expun mai mult din ce am creat. Sunt piese create în urma unor experiențe și nu mă interesează evoluția succesului prin like-uri și share-uri. E ca și când ai pus tot sufletul să faci o prăjitură bună și vrei să împarți cu restul. Exact așa simt. Nu am target câte piese să scot, la ce să țintesc, ci doar să expun mai mult din ceea ce am scris și ceea ce scriu. Restul, nădăjduiesc că vine de la sine!”, mai spune Beck.
Consiliul Județean deschide săptămâna culturală cu expoziții temporare și permanente oferite de muzeele din subordine. De asemenea, Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel” propune un atelier în care scriitorii Arnold Schlachter, Arthur Funk și invitații lor vor face o paralelă între creațiile literare proprii și lucrările din cadrul expoziției „Peisaj timișorean”, ale pictorului Pavel Torony.
Începând de vineri, 19 februarie – ora 8:00, până duminică – ora 0:00, Teatrul pentru Copii și Tineret Merlin Timișoara va prezenta pe pagina de Facebook, online, spectacolul „Magazinul cu jucării”.
Descoperiți mai jos lista cu activitățile culturale din perioada 16 – 21 februarie. Toate expozițiile și acțiunile sunt organizate cu respectarea măsurilor în vigoare privind limitarea răspândirii noului coronavirus.
MARȚI, 16 FEBRUARIE
Centrul Multifuncțional Bastion
Expoziția „Arhitectura devoțiunii” – operele lui Lipót Baumhorn din Szeged și Timișoara.
Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel”
Expoziția „Peisaj timișorean” – expoziție de pictură a consacratului pictor Pavel Torony, Secția de Arte ,,Deliu Petroiu” (Complex Bastion Maria Theresia, Timișoara, Corp A);
Expoziția „Pareidolic one” – prima expoziție personală a Corinei Balintoni, Secția de Arte ,,Deliu Petroiu” (Complex Bastion Maria Theresia, Timișoara, Corp A).
Muzeul Național al Banatului
Expoziția permanentă Ștefan Popa Popa’s (Bastionul Maria Theresia);
Exponatul lunii februarie: „Portrete feminine și arta fotografiei în La Belle Epoque” (Bastionul Maria Theresia, hol, et.1);
Expoziția: Patrimoniul sub reflectoare: Cartierul Elisabetin și Netti dr Diel – o lume într-un cufăr (Bastionul Maria Theresia, mansarda B1);
Expoziția: Evoluția Cetății Timișoara în grafică (Bastionul Maria Theresia, mansarda B1);
Expoziția: Secunda Mare (Bastionul Maria Theresia, mansarda B2).
Muzeul Național de Artă Timișoara
Expoziția temporară Materie reînsuflețită/Resurrected Matter – Reprezentări postbelice în lucrările lui Tadeusz Kantor, Shinkichi Tajiri și Jaap Wagemaker;
Expoziția temporară Covoare și tapiserii din colecția Muzeului de Artă;
Expoziția permanentă 111 & SIGMA;
Expoziția permanentă Artă religioasă veche;
Expoziția permanentă Artă bănățeană veche;
Expoziția permanentă Artă modernă românească;
Expoziția permanentă Corneliu Baba;
Expoziția permanentă Artă europeană.
Muzeul Satului Bănățean Timișoara
Expoziții permanente: Centre de ceramică din Banat, Podoabe bănățene, Costum popular – Sala de expoziții a muzeului;
Expoziția „Țesături de interior din Banat” – holul Bibliotecii;
Expoziția temporară „Revoluția 1989 la Timișoara” a fotoreporterului Constantin Duma – Sala de conferințe;
Circuit de vizitare în aer liber – Centrul Civic: Biserica Topla, Școala de la Bârna, Primăria Sărăzani, Casa Națională Babșa.
MIERCURI, 17 FEBRUARIE
Centrul Multifuncțional Bastion
Expoziția „Arhitectura devoțiunii” – operele lui Lipót Baumhorn din Szeged și Timișoara.Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel”
Expoziția „Peisaj timișorean” – expoziție de pictură a consacratului pictor Pavel Torony, Secția de Arte ,,Deliu Petroiu” (Complex Bastion Maria Theresia, Timișoara, Corp A);
Expoziția „Pareidolic one” – prima expoziție personală a Corinei Balintoni, Secția de Arte ,,Deliu Petroiu” (Complex Bastion Maria Theresia, Timișoara, Corp A).
Muzeul Național al Banatului
Expoziția permanentă Ștefan Popa Popa’s (Bastionul Maria Theresia);
Exponatul lunii februarie: „Portrete feminine și arta fotografiei în La Belle Epoque” (Bastionul Maria Theresia, hol, et.1);
Expoziția: Patrimoniul sub reflectoare: Cartierul Elisabetin și Netti dr Diel – o lume într-un cufăr (Bastionul Maria Theresia, mansarda B1);
Expoziția: Evoluția Cetății Timișoara în grafică (Bastionul Maria Theresia, mansarda B1);
Expoziția: Secunda Mare (Bastionul Maria Theresia, mansarda B2).
Muzeul Național de Artă Timișoara
Expoziția temporară Materie reînsuflețită/Resurrected Matter – Reprezentări postbelice în lucrările lui Tadeusz Kantor, Shinkichi Tajiri și Jaap Wagemaker;
Expoziția temporară Covoare și tapiserii din colecția Muzeului de Artă;
Expoziția permanentă 111 & SIGMA;
Expoziția permanentă Artă religioasă veche;
Expoziția permanentă Artă bănățeană veche;
Expoziția permanentă Artă modernă românească;
Expoziția permanentă Corneliu Baba;
Expoziția permanentă Artă europeană.
Muzeul Satului Bănățean Timișoara
Expoziții permanente: Centre de ceramică din Banat, Podoabe bănățene, Costum popular și țesături de interior;
Circuit de vizitare în aer liber – Centrul Civic: Biserica Topla, Școala de la Bârna, Primăria Sărăzani, Casa Națională Babșa.
JOI, 18 FEBRUARIE
Centrul Multifuncțional Bastion
Expoziția „Arhitectura devoțiunii” – operele lui Lipót Baumhorn din Szeged și Timișoara.
Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel”
Expoziția „Peisaj timișorean” – expoziție de pictură a consacratului pictor Pavel Torony, Secția de Arte ,,Deliu Petroiu” (Complex Bastion Maria Theresia, Timișoara, Corp A);
Expoziția „Pareidolic one” – prima expoziție personală a Corinei Balintoni, Secția de Arte ,,Deliu Petroiu” (Complex Bastion Maria Theresia, Timișoara, Corp A).
Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș
Concurs cu întrebări pentru iubitorii de folclor, online pe pagina de Facebook: https://www.facebook.com/ Centrul-de-Cultură-și-Artă-Timiș
Muzeul Național al Banatului
Expoziția permanentă Ștefan Popa Popa’s (Bastionul Maria Theresia);
Exponatul lunii februarie: „Portrete feminine și arta fotografiei în La Belle Epoque” (Bastionul Maria Theresia, hol, et.1);
Expoziția: Patrimoniul sub reflectoare: Cartierul Elisabetin și Netti dr Diel – o lume într-un cufăr (Bastionul Maria Theresia, mansarda B1);
Expoziția: Evoluția Cetății Timișoara în grafică (Bastionul Maria Theresia, mansarda B1);
Expoziția: Secunda Mare (Bastionul Maria Theresia, mansarda B2).
MuzeulNațional de Artă Timișoara
Expoziția temporară Materie reînsuflețită/Resurrected Matter – Reprezentări postbelice în lucrările lui Tadeusz Kantor, Shinkichi Tajiri și Jaap Wagemaker;
Expoziția temporară Covoare și tapiserii din colecția Muzeului de Artă;
Expoziția permanentă 111 & SIGMA;
Expoziția permanentă Artă religioasă veche;
Expoziția permanentă Artă bănățeană veche;
Expoziția permanentă Artă modernă românească;
Expoziția permanentă Corneliu Baba;
Expoziția permanentă Artă europeană.
Muzeul Satului Bănățean Timișoara
Expoziții permanente: Centre de ceramică din Banat, Podoabe bănățene, Costum popular – Sala de expoziții a muzeului;
Expoziția „Țesături de interior din Banat” – holul Bibliotecii;
Expoziția temporară „Revoluția 1989 la Timișoara” a fotoreporterului Constantin Duma – Sala de conferințe;
Circuit de vizitare în aer liber – Centrul Civic: Biserica Topla, Școala de la Bârna, Primăria Sărăzani, Casa Națională Babșa.
VINERI, 19 FEBRUARIE
Centrul Multifuncțional Bastion
Expoziția „Arhitectura devoțiunii” – operele lui Lipót Baumhorn din Szeged și Timișoara.
Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel”
Atelier, ora 18.00, Secția de Arte ,,Deliu Petroiu” (Complex Bastion Maria Theresia, Timișoara, Corp A). Scriitorii Arnold Schlachter, Arthur Funk și invitații lor vor face o paralelă între creațiile literare proprii și lucrările din cadrul expoziției „Peisaj timișorean”, ale pictorului Pavel Torony;
Expoziția „Peisaj timișorean” – expoziție de pictură a consacratului pictor Pavel Torony, Secția de Arte ,,Deliu Petroiu” (Complex Bastion Maria Theresia, Timișoara, Corp A);
Expoziția „Pareidolic one” – prima expoziție personală a Corinei Balintoni, Secția de Arte ,,Deliu Petroiu” (Complex Bastion Maria Theresia, Timișoara, Corp A).
Muzeul Național al Banatului
Expoziția permanentă Ștefan Popa Popa’s (Bastionul Maria Theresia);
Exponatul lunii februarie: „Portrete feminine și arta fotografiei în La Belle Epoque” (Bastionul Maria Theresia, hol, et.1);
Expoziția: Patrimoniul sub reflectoare: Cartierul Elisabetin și Netti dr Diel – o lume într-un cufăr (Bastionul Maria Theresia, mansarda B1);
Expoziția: Evoluția Cetății Timișoara în grafică (Bastionul Maria Theresia, mansarda B1);
Expoziția: Secunda Mare (Bastionul Maria Theresia, mansarda B2).
Muzeul Național de Artă Timișoara
Expoziția temporară Materie reînsuflețită/Resurrected Matter – Reprezentări postbelice în lucrările lui Tadeusz Kantor, Shinkichi Tajiri și Jaap Wagemaker;
Expoziția temporară Covoare și tapiserii din colecția Muzeului de Artă;
Expoziția permanentă 111 & SIGMA;
Expoziția permanentă Artă religioasă veche;
Expoziția permanentă Artă bănățeană veche;
Expoziția permanentă Artă modernă românească;
Expoziția permanentă Corneliu Baba;
Expoziția permanentă Artă europeană.
Muzeul Satului Bănățean Timișoara
Expoziții permanente: Centre de ceramică din Banat, Podoabe bănățene, Costum popular – Sala de expoziții a muzeului;
Expoziția „Țesături de interior din Banat” – holul Bibliotecii;
Expoziția temporară „Revoluția 1989 la Timișoara” a fotoreporterului Constantin Duma – Sala de conferințe;
Circuit de vizitare în aer liber – Centrul Civic: Biserica Topla, Școala de la Bârna, Primăria Sărăzani, Casa Națională Babșa.
Expoziția Arhitectura devoțiunii – operele lui Lipót Baumhorn din Szeged și Timișoara.
Muzeul Național al Banatului
Expoziția permanentă Ștefan Popa Popa’s (Bastionul Maria Theresia);
Exponatul lunii februarie: „Portrete feminine și arta fotografiei în La Belle Epoque” (Bastionul Maria Theresia, hol, et.1);
Expoziția: Patrimoniul sub reflectoare: Cartierul Elisabetin și Netti dr Diel – o lume într-un cufăr (Bastionul Maria Theresia, mansarda B1);
Expoziția: Evoluția Cetății Timișoara în grafică (Bastionul Maria Theresia, mansarda B1);
Expoziția: Secunda Mare (Bastionul Maria Theresia, mansarda B2).
Muzeul Național de Artă Timișoara
Expoziția temporară Materie reînsuflețită/Resurrected Matter – Reprezentări postbelice în lucrările lui Tadeusz Kantor, Shinkichi Tajiri și Jaap Wagemaker;
Expoziția temporară Covoare și tapiserii din colecția Muzeului de Artă;
Expoziții permanente: Centre de ceramică din Banat, Podoabe bănățene, Costum popular – Sala de expoziții a muzeului;
Expoziția „Țesături de interior din Banat” – holul Bibliotecii;
Expoziția temporară „Revoluția 1989 la Timișoara” a fotoreporterului Constantin Duma – Sala de conferințe;
Circuit de vizitare în aer liber – Centrul Civic: Biserica Topla, Școala de la Bârna, Primăria Sărăzani, Casa Națională Babșa.
Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin”
Spectacolul „Magazinul cu jucării”, online pe pagina de Facebook: https://www.facebook.com/teatrulmerlin.timisoara
DUMINICĂ, 21 FEBRUARIE
Muzeul Național al Banatului
Expoziția permanentă Ștefan Popa Popa’s (Bastionul Maria Theresia);
Exponatul lunii februarie: „Portrete feminine și arta fotografiei în La Belle Epoque” (Bastionul Maria Theresia, hol, et.1);
Expoziția: Patrimoniul sub reflectoare: Cartierul Elisabetin și Netti dr Diel – o lume într-un cufăr (Bastionul Maria Theresia, mansarda B1);
Expoziția: Evoluția Cetății Timișoara în grafică (Bastionul Maria Theresia, mansarda B1);
Expoziția: Secunda Mare (Bastionul Maria Theresia, mansarda B2).
Muzeul Național de Artă Timișoara
Expoziția temporară Materie reînsuflețită/Resurrected Matter – Reprezentări postbelice în lucrările lui Tadeusz Kantor, Shinkichi Tajiri și Jaap Wagemaker;
Expoziția temporară Covoare și tapiserii din colecția Muzeului de Artă;
Expoziția permanentă 111 & SIGMA;
Expoziția permanentă Artă religioasă veche;
Expoziția permanentă Artă bănățeană veche;
Expoziția permanentă Artă modernă românească;
Expoziția permanentă Corneliu Baba;
Expoziția permanentă Artă europeană.
Muzeul Satului Bănățean Timișoara
Expoziții permanente: Centre de ceramică din Banat, Podoabe bănățene, Costum popular – Sala de expoziții a muzeului;
Expoziția „Țesături de interior din Banat” – holul Bibliotecii;
Expoziția temporară „Revoluția 1989 la Timișoara” a fotoreporterului Constantin Duma – Sala de conferințe;
Circuit de vizitare în aer liber – Centrul Civic: Biserica Topla, Școala de la Bârna, Primăria Sărăzani, Casa Națională Babșa.
Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin”
Spectacolul „Magazinul cu jucării”, online pe pagina de Facebook: https://www.facebook.com/teatrulmerlin.timisoara
Ediția 2021 a QS World University Rankings confirmă prezența UVT în rândul celor mai prestigioase universități din România și de la nivel mondial, prin ocuparea poziției 1183 în cadrul clasificării generale a universităților ierarhizate.
În ediția din 2021 a QS World University Rankings se regăsesc următoarele șapte universități din România: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi, Universitatea Politehnică din București și Universitatea de Vest din Timișoara. De remarcat că dintre cele șapte universități românești incluse în acest clasament, patru sunt membre ale Consorțiului Universitaria, celelalte trei universități provenind exclusiv din rândul universităților tehnice din România.
Pozițiile pe care sunt clasate cele patru universități din Consorțiul Universitaria sunt: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (locul 814), Universitatea din București (locul 959), Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (locul 1005) și Universitatea de Vest din Timișoara (locul 1183).
„Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) își confirmă prezența în ierarhia primelor universități românești cotate internațional, un rezultat al valorii sale academice. QS World University Rankings evaluează peste 5.500 de universități, din locații diferite ale lumii, fiind unul dintre reperele majore ale clasamentelor academice internaționale. Situarea bună obținută de UVT în rankingul QS World University Rankings 2021 arată mai ales soliditatea reputației UVT în plan internațional, componentă majoră a strategiei noastre de afirmare a competitivității internaționale pe care o dezvoltăm”, a declarat prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea, rectorul UVT.
Metodologia utilizată în demersul de ierarhizare a universităților prin QS World University Rankings este specifică tuturor proceselor derulate de QS și include următorii indictori de performanță:
Ian Silvester, un britanic pasionat de fotografie şi de trenurile tractate de locomotive cu abur, a păstrat în arhiva sa o serie de imagini rare, din vremea în care vechile garnituri încărcate cu materiale şi oameni circulau pe căile ferate industriale ale României, arată adevarul.ro.
„În august 1995, fotograful a călătorit timp de două săptămâni în România şi a ajuns şi în judeţul Hunedoara, pentru a filma căile ferate miniere Brad – Crişcior şi Hunedoara – Govăjdia, la acea vreme în funcţiune. „Am început călătoria din Londra, am ajuns în Frankfurt cu avionul, unde am rămas peste noapte, apoi am zburat spre Timişoara. Din Timişoara am pornit spre Brad, apoi la Turda şi Târgu Mureş şi înapoi în Timişoara. În prima săptămână a călătoriei am fotografiat căile ferate înguste şi ultimele locomotive cu abur. Am ajuns apoi în Deva, Sibiu şi Bucureşti, de unde ne-am întors în Londra, cu avionul, prin Frankfurt”, relatează Ian, care a publicat imaginile video, recent, pe pagina sa de Youtube, conform sursei citate.
Reșițeanul Claudiu Dolot, 49 de ani, este propunerea PNL pentru funcția de președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, post care revine liberalilor ca urmare a negocierilor din cadrul coaliției aflate la guvernare.
În prezent, director grup retail al Filialei Caraș-Severin a BCR, Claudiu Dolot are o experiență de 18 ani în finanțe-bănci și 7 ani în administrația publică locală și județeană. A fost director executiv al Agenției de Dezvoltare Economică a județului Caraș-Severin (ADECS, 1996-2003), apoi a intrat în banking, ocupând funcții de manager în filialele teritoriale ale unor bănci cu acționariat austriac: Raiffeisen (2003-2006), Volksbank (2006-2013), BCR (2013-prezent).
Claudiu Dolot a urmat Universitatea „Politehnica” din Timișoara, Facultatea de Mecanică, unde a obținut licența în 1995, ca inginer mecanic. În 1999 a absolvit cursul de specializare postuniversitară în domeniul „Drept comercial”, la Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Drept.
În perioada 2004 și-a susținut doctoratul cu titlul teza ,,Dezvoltare regională. Politici de eliminare a disparităţilor regionale” și este doctor în Economie. În 2007 a obținut licența în Științe juridice, specializarea „Drept”, după ce a absolvit Universitatea Europeană „Drăgan” din Lugoj, Facultatea de Drept, iar 2009 a finalizat studii de masterat, specializarea „Marketing, audit și expertiză contabilă”, la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” Arad, Facultatea de Științe Economice.
Are mai multe lucrări științifice publicate. Este căsătorit și are o fiică.
Mircea Zahan, omul cu plimbările și excursiile în Banat și nu numai, vă inviă la o plimbare frumoasă în weekend, o ultimă bulgăreală pe Muntele Mic din acest sezon de iarnă. Potrivit organizatorilor călătoriei, potrivită pentru doritorii din Arad sau Timișoara, aceasta va fi una plină cu voie bună, zăpadă multă, mișcare și sport de iarnă.
“Vom pleca din Arad și Timișoara dimineața, ne vom oprii la Reșița la muzeul de locomotive, după care vom urca pana în stațiunea Semenic. De acolo vom face un traseu ușor, până pe vârful Semenic (1447m – aprox.1 ora de mers) apoi ne vom plimba prin statiune, la Crucea de Brazi si vom merge la belvederea din spatele statiei meteo (pe vf.Piatra Goznei – 1445m) Cine dorește se poate da cu sania sau cu schiurile. Seara ne vom oprii sa servim masa”, scriu organizatorii pe pagina evenimentului.
Prețul este de 120 de lei de persoană, pentru copii fiind de doar 80. Pentru mai multe detalii sau înscrieri, va trebui să sunați sau să lăsați un mesaj pe Whatsapp la 0770 192 113.
Catedrala Romano-Catolică Timișoara este inclusă în lista monumentelor istorice sub denumirea de Domul Romano-Catolic Sf. Gheorghe.
Lucrările de reabilitare suny cuprinse în cadrul proiectului finanțat prin Programul Operațional Regional POR 2014-2020, Prioritatea 5.1.. În baza acestui proiect se execută: restaurarea tuturor componentelor artistice ale Catedralei Romano – Catolice din Timișoara, și anume: pictura murală, stucomarmura, stucatura, lemnul, vitraliile și pictură pe pânză; înlocuirea instalațiilor termice, a celor electrice și a celor sanitare; restaurarea elementelor din piatră și metal; intervenții asupra șarpantei și învelitoarei; intervenții la criptă; zugrăvirea fațadelor; refacerea împrejmuirii și amenajare spațiilor verzi și asigurarea accesibilității pentru persoanele cu dizabilități.
Valoarea totală a contractului de finanțare este de 21.766.075,74 lei, iar valoarea contribuției publice este de 21.315.376,81 lei.
Antreprenorii lucrărilor sunt SC DANART IMPORT EXPORT SRL în calitate de lider al Asocierii SC DANART IMPORT EXPORT SRL – SC DANART RESTAURĂRI SRL – SC CERECS ART SRL, pentru restaurarea componentelor artistice. Pentru intervențiile generale SC CONSTRUCTIM SA.
Data estimată pentru finalizarea tuturor lucrărilor este 31.12.2021, iar data pentru finalizarea lucrărilor interioare este 31.08.2021.
Până în prezent s-a executat restaurarea șarpantei, realizarea învelitorii și a lucrărilor de tinichigerie; realizarea instalațiilor termice (încălzire în pardoseală), electrice interior (iluminat arhitectural, detecție incendiu, sonorizare, voce-date), sanitare; realizarea punctului termic: retehnologizare completă; realizarea straturilor suport aferente pardoselii din piatră; restaurarea elementelor din lemn din interiorul Domului: scări, tâmplărie; restaurarea elementelor din piatră din interiorul Domului: trepte, capiteluri, soclu; restaurarea stranelor; realizarea tencuielilor interioare, reparații (unde a fost cazul); restaurarea tuturor componentelor artistice: pictura murală, stucomarmura, stucatura, lemn, vitralii și pictură pe pânză (peste 70%); restaurarea elementelor din metal: gard, elemente interioare (parțial); lucrări de intervenții la criptă (tencuieli de asanare, pardoseală, trepte, instalații electrice) și realizarea elevației soclului aferent împrejmuirii.
FOTO ADR VEST
Ansamblul componentelor artistice a fost realizat și terminat în perioada 1750-1775. Impunătoarea compoziție a celor șase altare, conține sculptură policromă, pictură în ulei pe pânză, decorația monumentală în tehnica stucomarmură, totul în stilul bogat al barocului cu inflexiuni rococco specifice epocii. Sculptura este realizată în lemn cu policromie cu foiță de aur pe poliment roșu (bolus) bine lustruită pentru veșminte și alte detalii semnificative de decor floral sau geometric. Carnația personajelor și suprafețelor mai puțin reprezentative sunt poleite cu aur mat. Alternanța acestor tratamente era menită să sublinieze bogăția tipică barocului târziu, central european, de secol XVIII.
Primele intervenții majore au fost făcute la mijlocul secolului XIX, atunci când evenimentele de la 1848-1849 au lăsat urme și în Domul Romano-Catolic. Restaurările sunt încheiate probabil la 1856, dată la care apar și cele două mici altare de factură neogotică, de la intrarea în altarul principal pe colțurile de nord și sud, altarele fiind semnate și datate Muller 1856.
Cu această ocazie ansamblul sculptat a fost re-aurit în parte, execuția lucrărilor demonstrând o bună tehnică a meșterilor vremii ce au folosit procedeele clasice. Conform unor documente de arhivă (acte, fotografii) au urmat alte intervenții la începutul secolului XX, ocazie cu care a avut loc o mare resfințire a catedralei. Pentru acest prilej, probabil, a fost realizat și altarul din transept – aripa de sud – pe peretele de vest – altar semnat și datat „Ferdinand Stuflesser. Bildhauer, Altarbauer St. Ulrich Gröden Tirol 1900”.
Între 1920-1924 are loc o altă mare intervenție cu reparații și restaurări impuse probabil de unele degradări apărute după primul război mondial. Cu acest prilej apare și un proiect de pictură murală, existent în arhivă – nerealizat din varii motive.
O jumătate de secol mai târziu, are loc o nouă intervenție de restaurare, prilej cu care este realizată decorația murală actuală. A apărut atunci pentru prima oară un ansamblu policrom, cu ornamentică florală, geometrică, specifică unui neobaroc, realizat de frații Miltaller, cunoscuți restauratori arădeni care efectuaseră lucrări la mai multe astfel de ansambluri (ex. Primăria din Arad, Biserica Romano-Catolică Arad-Centru, etc.).
În actuala intervenție, în spiritul principiilor specifice ale conservării-restaurarării și ținând seama de faptul că sub acest strat pictural nu se află decât simple văruieli (cca. 6-7 straturi) în alb și gri-uri diverse, am ajuns la concluzia că pentru acest ansamblu – intrat în memoria colectivă – este mai adecvată păstrarea actualei decorații murale, cu amendamentul unor modificări cromatice care vor sublinia vădita tendință a arhitectului Von Erlach spre un clasicism care a evacuat multe din excesele unui baroc și așa temperat.
Între aceste mari intervenții de reparații și restaurări au avut loc numeroase lucrări de întreținere și „înfrumusețare”, de conjunctură impuse de marile sărbători anuale.
Cu toate aceste prilejuri, inclusiv în special pe statuar apar straturi diverse de poleiri, completări ale volumelor, re-lipiri ale unor fragmente desprinse, detalii mărunte dispărute, lacune acoperite cu materiale ne-adecvate. S-au utilizat cele mai felurite chituri, vopsele pe bază de pigmenți metalici, cu lacuri din ce în ce mai moderne. Odată cu evoluția industriei chimice ce avansa și oferea compoziții sintetice străine de structura materialelor originale tradiționale, secretele artei policromiei se pierdeau odată cu meșterii care le dețineau.
Conform principiilor fundamentale de intervenție, sub semnul cărora se desfășoară în prezent lucrările, demersul nostru se concentrează pe două planuri esențiale: conservarea materiei originale și o prezentare estetică adecvată funcționarii ansamblului componentelor artistice, în spiritul unui locaș liturgic reprezentativ. Întocmirea metodologiei și aplicarea ei se desfășoară între aceste două deziderate: păstrarea autenticității epocii și punerea în valoare cu toate urmele lăsate de timp.
Pentru că începe weekendul cea mai bună recomandare, în această perioadă a anului, nu poate fi alta decât Munții Banatului. Fie că alegeți să mergeți la Muntele Mic, Semenic, Văliug sau Gărâna, o să vă bucurați din plin de frumusețea peisajelor și de multă distracție.
Mai jos, vă prezentăm o galerie de fotografii preluate de pe paginilor promotori din zonă, care cu siguranță vă vor convinge că avem zone extraordinare în această parte a țării.
Fotografiile aparțin celor de la Muntele Mic Online, WeSki, Ponton Casa Baraj și Banatul Montan.
Angajații administrației Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița au montat noile panouri informative, pe care se regăsesc marcajele specifice unui parc național precum și regulile de vizitare a ariei naturale protejate. Pe raza parcului există 9 trasee turistice pe o lungime totală de 92,8 km, acestea fiind marcate și omologate.
Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița este unul dintre cele 22 de parcuri naționale și naturale administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, este situat în sud-vestul țării, în județul Caraș – Severin, în sudul munților Aninei, cuprinzând zona carstică de pe cursul râului Nera, incluzând obiective spectaculoase, precum Lacul Dracului, Cascadele Bigăr, Beușnița și Lacul Ochiul Beiului.
Parcul are o suprafață de 37.100 de hectare, din care 29.786 de hectare păduri , din acestea 14.500 de hectare aflându-se în zone de protecție strictă sau integrală, unde nu există intervenție umană.
Pentru a personaliza și îmbunătăți experiența dumneavoastră pe ghidulbanatului.ro utilizăm fișiere de tip cookie. Prin continuarea navigării pe site sau prin apăsarea butonului „Am înțeles”, sunteți de acord cu stocarea cookie-urilor primare și terțe. Mai multe informații găsiți în secțiunea Politica de Confidențialitate
