sâmbătă, august 29, 2026
Acasă Blog Pagina 395

TIMOTION – Cea de-a şasea ediţie vine cu 22 de proiecte și un format nou

0

Cea de-a șasea ediție a Timotion va avea loc luna viitoare și se va desfășura într-un format nou. Timp de o săptămână, în perioada 3-11 octombrie vor fi organizate două curse de alergare, deschise tuturor celor care doresc să facă mișcare și celor care donează pentru proiectele din comunitate.

Noua Cursă Timotion – Timișoara se mișcă este o cursă liberă, care aduce evenimentul în cartierele din Timișoara, și care poate avea START-ul chiar la poarta casei, sau din orice punct din oraș. Cursa este adaptată participanților și poate avea orice lungime, fiind parcursă în ritm de alergare, pe role sau bicicletă în funcție de posibilitățile fiecărui participant. Această cursă se adresează celor care se află în Timișoara în perioada evenimentului.

Cursa Timotion Everywhere este dedicată celor  care nu se află în Timișoara în perioada evenimentului, dar care doresc să fie alături de comunitate de oriunde din lume. Distanța alergată trebuie să fie de minim 1 km, participanții fiind încurajați să le trimită organizatorilor o fotografie din timpul alergării.

„Am regândit conceptul și credem în viziunea pe care abia așteptăm să o punem în practică, o formulă care surprinde valorile ce stau la baza Timotion și care lucrează cu limitările existente pentru a le transforma în plusuri”, spune Cristina Potra-Mureșan, membru Alergotura, co-organizator Timotion.

„Timotion este un simbol pentru a fi împreună, implicați în comunitate, cu bucurie pentru mișcare și viață sănătoasă. Vrem să mergem mai departe, să ne reinventăm și să nu uităm că mii de alergători au contribuit la valoarea Timotion. Invităm comunitatea Timotion să accepte noul format și să arătăm că împreună continuăm un important eveniment caritabil, în beneficiul celor care au nevoie de implicarea și participarea noastră”, a adăugat Daniela Chesaru, director executiv Fundația Comunitară Timișoara, co-organizator.

Înscrierea la cea de-a șasea ediție Timotion se poate face doar online până în data de 30 septembrie.

Chiar dacă Timotion este un eveniment de alergare, participarea este posibilă și pentru non-alergători, prin intermediul donațiilor pentru proiecte sau pentru un alergător campion care strânge fonduri pentru unul dintre cele 22 de proiecte.

Donațiile sunt deschise până în 25 Octombrie 2020.

Detalii despre proiecte, înscrieri, curse și condiții de participare găsiți pe site-ul evenimentului www.timotion.ro.

Proiecte 2020

Academia mămicilor: Suflet de Copil

Acasă în Banat: Color the Village

ACS Warriors: START spre sănătate!

ARPID: Și eu vreau să trăiesc

Asociația Alternatived: Non-formalul vine la sat!

Asociația Educația la Sat: Școala online la sat

Asociația Firește: Ce FACI, Te FACE!

Asociația Lindenfeld: Descoperim lumea din afara centrelor de plasament!

Asociația Română de Hemofilie: ȘCOALA DE HEMOFILIE – Astăzi alergi în locul meu, mâine alergăm împreună!

Copii și Zâne: Emoția ca un puzzle

Fundația de Abilitare Speranța: I am enough – integrarea copiilor cu dizabilități prin sport

Hospice Timisoara: Dăruim siguranță până în ultima clipă

Inițiativa în Educație: Centrul de resurse pentru educație- 6! Vine educația

Little People Romania: Cursa împotriva cancerului

Missio Link International: Există viață după abuz

OncoHelp: Oxigenul este viață pentru pacienții OncoHelp!

Pieces of Heaven: Angels for pets

Planeta Petrila: Robotics Valley Winter Edition 2021

RO100 Timișoara: Și eu pot să scriu o carte

Școala Mamei Junior: Transport adaptat pentru copii cu dizabilități- ediția a IV-a

United Way Romania: Citesc, deci reușesc!

Verde de Banat: Verde, viață, viitor – BEGA la izvoare

(foto: Imagenarium Photography)

Un aeroport din Banat, fără zboruri de peste 25 de ani, își începe oficial activitatea cu prima cursă charter pentru pasageri

0

Gabriel Olariu, lugojeanul care a preluat aeroportul din Caransebeș, a anunțat data la care primii pasageri vor ateriza pe cea mai nouă aerogară funcțională din Banat. În aeroport, omul de afaceri va investi, pe parcursul a mai mulți ani, în jur de 100 de milioane de euro. Este vorba despre data de 20 noiembrie, dată la care primii pasageri vor ateriza la Caransebeș, cu ajutorul unei curse charter de la București.

Prezent la o ședință de Consiliu Județean la Reșița, pentru a răspunde întrebărilor consilierilor județeni care nu au mai venit, Olariu a declarat presei locale că activitatea la aeroport este pe cale să debuteze cu prima cursă charter. În continuare, cursele pe ruta Caransebeș-București vor fi cele mai populare, spune antreprenorul lugojean.

„Am fost prezent la şedinţă pentru a răspunde eventualelor nedumeriri ale domnilor consilieri. Redevenţa o voi plăti. Dar aş fi vrut să le spun domnilor consilieri că trebuie să fie mândri că, la final de mandat, Aeroportul Caransebeş este redeschis şi că proiectele de aici se vor derula în continuare“, ne-a spus Gabriel Olariu. Omul de afaceri a mai precizat că aici se vor pregăti piloţi, se pregătesc mecanici pentru avioane şi tot aici va fi prima şcoală de operatori de drone din România. „Am vrut să le spun să fie mândri pentru faptul că Aeroportul Caransebeş nu este doar o afacere imobiliară de 200 de hectare, ci o platformă de dezvoltare a judeţului Caraş-Severin. Pe 20 noiembrie avem programată prima cursă charter de pasageri Caransebeş-Bucureşti, aducem turişti pe Muntele Mic. De asemenea, vom avea zboruri de shopping, tot Caransebeş-Bucureşti, adică oamenii pleacă vineri dimineaţa la cumpărături şi se întorc vineri sau duminică seara“, a declarat Gabriel Olariu pentru Caon.

Aeroportul dispune de o pistă de 2000 metri lungime, 3 hangare, clădire cu birouri. În incintă a fost efectuată renovarea terminalului de pasageri pentru a deservi aviației generale. În incinta aeroportului funcționează Liceul Tehnologic privat “Max Ausnit”, unde elevii au parte de pregătire conform EASA pentru a deveni tehnicieni mecanici în aviație. 

După terminarea liceului elevii obțin licența EASA part 66 cu posibilitatea obținerii licenței Part 145. Aeroportul este aflat la 3 km de centrul municipiului, pe malul râului Sebeș, în mijlocul unui câmp larg. În prezent există un drum asfaltat, cu 2 benzi de circulație ce leagă orașul de aeroport. Centura Caransebeșului se află la 200 de metri de incinta aeroportului.

Începe „Turneul internaţional Stradivarius 2020”. Primele concerte se dau în oraşele din vestul ţării

0
FOTO alexandrutomescu.com

Muzica înseamnă conexiune în ciuda distanţării! Cea de-a XIII-a ediţie a Turneului Internaţional Stradivarius, numit „PIAZZOLLA 99”, continuă în acest an cu o serie de 12 concerte în România, în perioada 3-20 septembrie 2020, în aer liber.

Am sperat şi am aşteptat până în acest moment reîntâlnirea cu publicul iubitor de muzică clasică, şi, cu multă bucurie, dorim să anunţăm seria de concerte pe care violonistul Alexandru Tomescu – Vioara Stradivarius Elder Voicu şi artistul argentinian de bandoneon, Omar Massa, au pregatit-o pentru această ediţie, a XIII-a.

Turneul Internaţional Stradivarius 2020, numit „PIAZZOLLA 99” se lansează pe 3 septembrie la Deva, în colaborare cu Teatrul de Artă într-un concert în aer liber, în cetatea Devei, începând cu ora 19:00, apoi continuă la Timişoara -4 sept-Centrul Cultural Faber, ora 19:00, Reşiţa-5 sept-Biserica Romano-Catolică „Sfânta Treime” şi în colaborare cu Teatrul de Vest, ora 20:00, Oradea-6 sept- Catedrala Greco-Catolică „Sfântul Nicolae, ora 19:00, Cluj-Napoca-8sept- Curtea Parohiei Romano-Catolice „Sfantul Mihail”,ora 19:00, Sebes- 9 sept- Biserica Evanghelică, în colaborare cu Centrul Cultural „Lucian Blaga”, ora 19:00, Sibiu-10 sept- Curtea Muzeului Bruckenthal, ora 18:00, Brasov-13 sept- Biserica Neagră, ora 19:00, Ghimes/Bacău-14 sept- Biserica Romano-Catolică, ora 19:00, în colaborare cu Asociaţia oameniinspira.ro şi Bucureşti, cu trei concerte: 16 sept-Sala Radio-Seria Concertelor Roz, 17 sept-Catedrala Sfântul Iosif, în colaborare cu Arhiepiscopia Romano-Catolică, ora 19:00 şi 18 sept-Rezidenţa Scena9-BRD, ora 19:00.

Turneul Internaţional Stradivarius a parcurs o călătorie minunată, XII ediţii pline de experienţe frumoase exprimate prin Muzică, Atitudine, Valori si, mai presus de orice, prin apropierea de publicul tradiţional dar şi cel mai tânăr şi neexperimentat, iar violonistul Alexandru TOMESCU, liderul acestui proiect, crede în angajamente pe termen lung, în întâlniri care rezistă timpului şi îşi dezvoltă adevărata valoare, asemeni muzicii.

În momentul de faţă, sfera culturii şi a lucrătorilor în cultură este sub asediul epidemiei. Întreaga industrie culturală, la nivel mondial, trece printr-o perioadă complicată, artiştii traversează situaţii extrem de dificile, pentru că foarte multe evenimente culturale au fost reprogramate şi chiar anulate. Alte sectoare ale economiei sunt şi ele grav afectate, dar diferenţa esenţială este că în toate celelalte sectoare activitatea economică are o dimensiune clară de utilitate imediată, în timp ce sistemul cultural este un domeniu al aspiraţiei, al emoţiilor şi simbolurilor, al creării unui orizont de aşteptare de care mai mult ca oricând avem nevoie în aceste timpuri.

În acest moment ne bucurăm că a crescut consumul cultural, iar filmele, cărţile, muzica de operă, clasică sau orice fel, a crescut, vizitele virtuale în muzeele lumii au fost o călătorie culturală consitentă, i-au ajutat pe oameni să reziste, să le dea sens, să le ofere poveşti, să rămână împreună în lipsa contactului fizic, să se distanţeze social, dar să se apropie prin cultură.

Turneul Stradivarius 2020 îşi propune să meargă mai departe, iar muzica este cea pentru care acum avem, în fine, suficient timp, capacitate de apreciere şi multă nevoie. Muzica înseamnă conexiune chiar în contextual distanţării.

„2020 ar fi trebui să fie anul BeethovenNici nu pot să-mi imaginez cum va rămâne în istorie acest an, din păcate, cred că prea puţin va avea legătură cu muzica. Şi, totuşi, Turneul Stradivarius, în care pornim cu maximă prudenţă dar şi cu multă îndrăzneală în acelaşi timp, vine să reamintească publicului despre frumuseţea uitată a vieţii noastre. Deşi concertele nu se vor auzi în Catedrale, aşa cum plănuisem, se desfăşoară în aer liber, sunt sigur că în inimile fiecăruia dintre noi, bandoneonul lui Omar Massa şi vioara Stradivarius Elder-Voicu vor reverba nu doar căteva secunde, ci multă vreme după încheierea concertului. Cred că o dată în plus, puterea muzicii este pusă la încercare. Va reuşi ea să înalţe sufletele oamenilor, să ne facă mai buni, mai grijulii, mai recunoscători? Este pariul pe care îl punem în această ediţie a Turneului Stradivarius.

Efortul din acest an pentru a continua Turneul Stradivarius a fost unul foarte greu, mai greu ca niciodată, şi, în mod special, doresc să Multumesc partenerilor, sponsorilor şi tuturor celor care, prin efortul şi încrederea lor, proiectul este posibil în acest an.

Turneul Stradivarius „PIAZZOLLA 99″ îl dedicăm tuturor celor care sunt acolo, în prima linie, în lupta cu acest virus perfid -Covid-19, de la cadrele medicale, curieri, şoferi de taxi, ambulanţă, artişti şi, nu în cele din urmă, fiecăruia dintre noi, care, ştiut sau neştiut, putem ajunge în linia întâi. Gândurile noastre bune şi muzica se îndreaptă, în egală măsură, către toţi cei care au trecut prin această boală sau care au trăit această experienţă lângă persoane dragi. Muzica ne poate reda speranţa! Muzica înseamnă conexiune în ciuda distanţării şi merge mai departe, cu fiecare dintre noi.” a declarat violonistul Alexandru Tomescu.

Programul va avea durata de 75 min şi va conţine lucrări de Astor Piazzolla – Bruno y Sarah, Calambre, Night Club 1960, Oblivion, Libertang revoluţionează genul muzical într-o formă colorată, cu un limbaj ritmic original, spirit puternic dramatic şi pasionat. Haendel – Adagio in Re major, Bach – Aria pe coarda sol, Beethoven – Duo in do major, Massenet – Meditatia, Kreisler – Preludiu si Allegro, Porumbescu – Balada, George Enescu-Lăutarul, Omar Massa – Avincis Tango.

A CRY FOR SOLITUDE- este o lucrare muzicală în prima audiţie şi este compusă special pentru acest turneu, de către compozitorul DAN POPESCU.

„Piesa „A Cry for Solitude”, iniţial un duo pentru vioară şi pian, inspirată de dialogul cu maestrul Alexandru Tomescu şi compusă în perioada pandemiei, este prezentată în primă audiţie în cadrul Turneului Stradivarius din Septembrie 2020, într-un aranjament pentru vioară şi bandoneon realizat de către Omar Massa. Strigătul şi plânsul izolării se combină cu momente de reverenţă şi de speranţă datorate celor din prima linie care, în ciuda provocărilor, cu stoicism şi curaj, ne arată ca avem puterea de a răzbate, fără însă a îi uita pe cei loviţi de această pandemie dramatică. Muzica uneşte oamenii şi ne dă speranţa de a continua”- a declarat compozitorul Dan Popescu.

Astăzi, întreaga planetă trece printr-o perioadă complicată, artiştii traversează perioade grele, publicul suferă pentru că accesul liber la artă este îngrădit, iar lupta cu un virus necunoscut este tot mai grea şi mai lungă. Reglementările legislative şi măsurile luate de autorităţile publice centrale şi locale, în contextul epidemiei de COVID-19, ne obligă la un efort comun şi al fiecăruia dintre noi, de a respecta cu stricteţe recomandările autorităţilor. Astfel vom contribui la rezolvarea acestei situaţii dificile pentru întrega planetă, de a avea grijă de sănătatea noastră, a tuturor, de a fi în siguranţă.

Artistul de Bandoneon, de origine argentiniană, Omar Massa declară „Cred că Lumea se confruntă cu cea mai mare provocare din ultima sută de ani, un virus care, brutal, ne-a închis în case, a furat de lângă noi oameni dragi, prieteni şi care a bulversat total vieţile noastre. Este o mare provocare pentru noi toţi, dar trebuie să mergem mai departe. Muzica ne dă puterea şi energia de a merge mai departe! Cu multă bucurie mărturisesc că abia aştept reîntâlnirea cu publicul din România, în concertele din Turneul Stradivarius. Publicul roman este foarte aproape de sufletul meu şi îl invit să fie prudent, să fie atent la vieţile lor şi a celor din jur şi îl aştept să trăim bucuria, emoţia şi să celebrăm muzica prin concertele Piazzolla 99- din Tturneul Stradivarius 2020”.

Întreaga echipă a Turneului Internaţional Stradivarius 2020 munceşte la pregătirea acestei ediţii speciale şi avem în vedere o serie de schimbări care ne obligă la un efort comun care să dea încrederea şi siguranţă. Totodată, planurile noastre vor fi în concordanţă cu restricţiile impuse de autorităţi, vă invităm să respectaţi toate regulile impuse pentru a fi cu toţii protejaţi şi sănătoşi.
Intrarea la concerte se va face doar pe baza de invitaţie şi rezervare, în limita locurilor disponibile.

Dorim să mulţumim în mod special Partenerilor, Sponsorilor şi Susţinătorilor noştri, care prin efortul lor extraordinar au făcut posibil organizarea acestui Turneu. Arta are nevoie de sprijin şi de încredere pentru a avea un viitor!

BRD GROUPE SOCIETE GENERAL- SUSŢINĂTORUL PRINCIPAL AL Turneului Stradivarius 2020

PARTENERI OFICIALI: ENEL, UNILEVER, ANGELLI, POPOVICI NITU STOICA ASOCIATII, AUTOMOBILE BAVARIA GROUP

PARTENERI: AQUA CARPATICA, SAMBUREŞTI, AUCHAN, SECURITAS, AECTRA, FARMEC,

PARTENERI MEDIA: RADIO ROMANIA, AGERPRES, ADEVĂRUL, DILEMA, OBSERVATORUL CULTURAL, CĂRTUREŞTI

PRODUCĂTORI: FUNDATIA CULTURALA „REMEMBER ENESCU”, BRANDYOU-UP, KUB

Vă invităm la concertele Stradivarius- 3-20 septembrie 2020

Detalii se pot găsi pe pagina: turneulstradivarius.ro
www.facebook&instagram/AlexandruTomescuOficial
Departament Comunicare Turneul Stradivarius-Alexandru Tomescu

Una din cele mai frumoase clădiri de patrimoniu are nevoie de 25 de mii de SMS-uri pentru a fi salvată

0

Asociaţia Herculane Project lansează o nouă campanie de strângere de fonduri pentru salvarea clădirii-simbol al celebrei staţiuni bănăţene.

Asociaţia, care are ca obiectiv salvarea celor mai importante clădiri din staţiunea Băile Herculane, a reuşit să adune până acum 58.000 de euro şi să consolideze unele părţi ale clădirii care adăpostea, în trecut, Băile Imperiale Neptun. 

Voluntarii mai au nevoie de mulţi bani până să termine punerea în siguranţă a clădirii, deoarece costul total al lucrărilor este de 103.000 de euro.

De data aceasta, cei de la Herculane Project au reuşit să facă un pas important şi să obţină de la companie de telefonie mobilă un număr scurt, la care se poate dona prin SMS.

 „Pentru proiectul nostru înseamnă foarte mult pentru că e o chestiune pe care am promis-o de când am lansat cealaltă campanie. 

Atunci, prin intermediul societăţii civile am reuşit să strângem 58.000 de euro, dar am primit foarte multe cereri să facem aceste donaţii mult mai accesibile şi după multă muncă, vineri, vom lansa campania <<Eu sunt Herculane>>, prin care sperăm că foarte multă lume se va regăsi în ceea ce vom spune noi acolo şi în conceptul campaniei, iar cei care doresc să contribuie o pot face prin trimiterea unui SMS, la 8843, cu textul <<Eu sunt Herculane>> şi contribuie cu 2 euro”, spune Oana Chirilă, reprezentanta Herculane Project.

Din banii adunaţi până în prezent, asociaţia a reuşit să finalizeze prima etapă a proiectului de punere în siguranţă a monumentului istoric. Ca să încheie proiectul, mai au nevoie însă de bani.

„Am reuşit doar o etapă din ceea ce înseamnă punerea în siguranţă a clădirii. Acum ne propunem să trecem la etapa a doua, prin care vom şi finaliza proiectul de punere în siguranţă şi mai avem nevoie de 50 de mii de euro pentru a termina toate lucrările propuse în proiect. Targetul nostru este să strângem 20-25 de mii de SMS-uri. Întreaga campanie a fost gândită cu cei de la LINE Agency, din Bucureşti. Campania va dura de vineri până la 1 decembrie, deci, practic, avem trei luni la dispoziţie pentru a duna banii necesari să încheiem lucrările”, spune Oana Chirilă, care precizează că finalizarea proiectului este vitală pentru conservarea clădirii. 

„Sunlight Theatre”, trei seri de teatru în aer liber la Timișoara

0

În cadrul săptămânii „Flight Festival”, a cărui primă ediție a avut loc anul trecut sub forma unui festival de muzică, artă și tehnologie, Fundația Artmedia propune publicului „Sunlight Theatre”. Sub acest  generic se va desfășura o selecție de spectacole de teatru, întâlniri-dialoguri cu actori și regizori îndrăgiți și posibilitatea descoperirii unor tinere talente în cele câteva spectacole în care protagoniști sunt studenți ai facultăților de teatru din țară. Organizatorii au pregătit pentru cele trei seri spectacole de gală și conferințe-dialog cu actori și regizori consacrați, printre care Maia Morgenstern, Marian Râlea, Pavel Bartoș, Alexandru Papadopol.

”Conceptul Sunlight provine de la principalul element din teatru -lumina- care pune în evidență talentul artistic și concentrează atenția omului asupra actului artistic. Lumina și artistul vor aduce acum publicul în afara sălilor consacrate pentru reprezentațiile de teatru, într-o perioadă atipică în care omul a pierdut conexiunea cu frumosul. Astfel tematica din această ediție își propune să ne aducă împreună, să aducă speranță și încredere că vom găsi curând Lumina de la capătul tunelului”, spun organizatorii.

Programul cuprinde unsprezece întâlniri diferite cu lumea teatrului, și anume cinci spectacole ale facultăților de profil din cele mai importante centre universitare din țară, trei conferințe-dialog cu actori și regizori consacrați (cu personalități precum Maia Morgenstern, Marian Râlea, Pavel Bartoș, Alexandru Papadopol) moderate de Claudia Ieremia, actriță a Teatrului Național din Timișoara, și trei spectacole de gală cu participarea acestor artiști.

Program:

Joi, 3 septembrie

ora 19:30 | În dialog cu Maia Morgenstern și Marian Râlea, moderator Claudia Ieremia

ora 21:00 | M-am hotărât să devin prost, Teatrul Național din Timișoara

Vineri, 4 septembrie

ora 19:30 | În dialog cu Pavel Bartoș și Alexandru Papadopol, moderator Claudia Ieremia

ora 21:00 | Copilul lui Noe, Teatrul Metropolis București

Sâmbătă, 5 septembrie

ora 19:30 | În dialog cu Ion Rizea și Ada Hausvater, moderator Claudia Ieremia

ora 21:00 | Liniște!Sărut.Acțiune!, Teatrul Odeon Bucuresti

Spectacolele vor avea loc la Grădina de vară a Filarmonicii Banatul și în Piața Sf. Gheorghe din Timișoara.

 

 

FOTO Cinci cazări de poveste din Banat în care poți petrece un weekend de neuitat

0

Banatul a fost înzestrat cu obiective naturale de un frumos ieșit din comun. Lacuri, cascade, chei, poteci, râuri și chiar un fluviu care îl delimitează la sud, toate fac din această zonă a țării una de neratat pentru orice călător. Iar cum călătorului îi șade bine pe drum, cazarea este de multe ori una dintre cele mai importante părți ale unei călătorii. Pentru iubitorii de cazări de poveste, am pregătit mai jos o listă cu cinci asemenea locuri, care vor face din vacanța în Banat una de-a dreptul de neuitat.

Casa Țărănească

Această căsuță se află în Satu Bătrân din Armeniș, Caraș-Severin. Casa Țărănească are o terasă și vedere la lac. Proprietatea este la 43 de kilometri de Lacul Văliug. Oaspeții beneficiază de parcare privată gratuită.

Această casă de vacanță are DVD player, o bucătărie cu un cuptor cu microunde, frigider și cuptor, living, zonă de luat masa, 1 dormitor și 1 baie cu duș. Include TV cu canale prin satelit. Proprietatea are o grădină cu grătar, iar în apropiere oaspeții se pot bucura de drumeții și pescuit.

Casa Anca Cheile Nerei

Casa Anca Cheile Nerei se află în Socolari şi oferă o grădină, facilităţi de grătar, o terasă şi cazare cu WiFi gratuit şi vedere la grădină. Casa de vacanţă asigură parcare privată gratuită, iar în zonă puteţi opta pentru activităţi care includ drumeţiile, ciclismul şi pescuitul.

Casa include două dormitoare, un TV cu ecran plat cu canale prin satelit, o bucătărie cu frigider şi cuptor, o maşină de spălat şi o baie cu duş. Combinația de alb și albastru aleasă pentru casă, precum și interiorul rustic fac din Casa Ana o căsuță ca din povești în Banat.

The Little Mountain Cabin

Am scris aici despre Little Mountain Cabin acum câteva luni, când am fost într-o vizită la proprietatea situată la poalele Muntelui Mic. Cabana se poate închiria pentru maxim 6 persoane și dispune de living, dormitor, bucătărie complet mobilată, curent electric și chiar internet în ciuda locației retrase de care dispune.

Aveți la dispoziție un grătar o zonă de grătar unde puteți să gătiți în aer liber, chiar lângă râu, dar și o curte uriașă în care vă puteți destinde după bunul plac.

Villa MontePalazzo Valiug

Această proprietate se află chair în Văliug şi oferă WiFi gratuit şi vedere la munte. Vila are facilităţi de grătar și include 4 dormitoare, bucătărie cu zonă de luat masa şi 2 băi.

Oferă TV cu ecran plat și canale prin satelit. Personalul recepţiei poate oferi informaţii despre zona din jur. Vila are terasă, iar în timpul iernii oaspeții pot schia în apropiere sau se pot bucura din plin de grădina liniștită. 

Cabana Cerna

Oferind o priveliște de vis chiar de pe terasă asupra Munților Cernei de lângă Băile Herculane, Cabana Cerna este un loc ideal pentru a petrece câteva zile alături de familie sau prieteni înconjurați de natură. Această casă de vacanță are piscină privată, grădină și parcare privată gratuită.

Casa de vacanță are 5 dormitoare, TV cu ecran plat cu canale prin satelit şi o bucătărie complet utilată, cu mașină de spălat vase, cuptor cu microunde, mașină de spălat, frigider şi cuptor.

O nouă ediție Banat Brunch gata de start, într-o fostă șură reabilitată dintr-un sat bănățean

0

Banat Brunch, unul dintre cele mai așteptate evenimente gastronomice ale anului, se întâmplă de această dată la Dumbrava, o localitate din Timiș aflată aproape de granița estică a Banatului. Amânat de mai multe ori, evenimentul va avea loc într-un final pe 5 septembrie, de la orele 10 dimineața.

Unde? Chiar într-o șură reabilitată pentru a ține loc de restaurant, loc de relaxare și de redescoperire a tradițiilor din trecut. Locația este denumită simplu Șura, iar vizitatorii acesteia pot să petreacă aici câteva ore în natură, alături de preparate delicioase locale, dulciuri făcute de proprietari sau o limonadă rece.

“Vă așteptăm într-una dintre poveștile multiculturale ale Banatului, la Șura din Dumbrava. Cu experiențe care mai de care, culinare mai ales, unde vedetă va fi Csiga Leves, supa cu melcișori atât de răspândită în vechea comunitate de maghiari din zonă. Iar cei cărora le va plăcea nespus gustul, vor avea ocazia să-i afle secretele în chiar atelierul de făcut csiga, organizat de gazde”, scriu organizatorii evenimentului.

Programul evenimentului

10:00 – Deschidere eveniment

10:00 – 12:00 – Gastronomie locală (bufet)

12:00 – 13:00

Tur în Dumbrava și vizită la Biserica reformată și la atelierul de ceramică

Plimbari cu bicicletele Eco Timiș prin zonă

13:00 – 15:00 – Activități:

Atelier de făcut Csiga (melcișori)

Atelier pictură pe ceramică

Atelier olărit

Atelier opincărit

Ca pentru oricare alt eveniment Banat Brunch, și pentru cel de la Șură găsiți bilete aici. În contextul pandemiei, toate măsurile de protecție vor fi respectate de către gazde și vizitatori deopotrivă. Doar 50 de oaspeți vor putea să se bucure de delicioasele preparate de la această ediție a brunch-ului, după modelul primul venit, primul servit.

Satul părăsit de lângă Lipova, cu izvoare de apă minerală şi cai sălbăticiţi, pe care un milionar italian vrea să îl readucă la viaţă

0

În urmă cu 450 de ani, pe dealurile împădurite ce aparţineau Cetăţii Şoimoş, din apropierea Aradului, se dezvolta una dintre cele mai bogate şi mândre comunităţi din zona.

Acestea sunt primele menţiuni istorice despre Labasowcz, satul cunoscut astăzi ca Labaşinţ. Pe platoul dintre dealurile împădurite, locuitorii satului au fost feriţi de foamete, invazii, ciumă şi războaie. Peste timp, în 1924, Anuarul Socec, publicat la Bucureşti menţionează Labaşinţul ca o comunitate prosperă, cu peste 500 de persoane, cu un primar, un notar, un învăţător, doi fierari şi un morar. Industrializarea şi dezvoltarea oraşelor i-a atras însă şi pe locuitorii de la Labaşinţ.
Aşa au început să plece, rând, pe rând. Labaşinţul s-a depopulat masiv şi în câţiva ani au mai rămas doar bătrânii, iar astăzi, în Labaşinţ, mai trăiesc doar câţiva localnici, care pendulează între sat şi oraşele Lipova şi Arad. Casele vechi s-au dărâmat şi doar în câteva locuri mai există câteva locuinţe refăcute şi biserica satului, care a rămas martor la trecerea timpului. Au rezistat însă câţiva zeci de cai, care s-au sălbăticit şi au supravieţuit pe dealurile Labaşinţului.

 

„Aveam 150 izvoare de apă. Ne pica pădurea în grădină, atât de aproape era”

George Francescu, de 83 de ani, este unul dintre cei mai în vârstă localnici, din Labaşinţ. Acum locuieşte în Lipova, însă din când în când mai revine în locurile de baştină.
„Era un sat puternic. Ne ocupam cu agricultura până prin 60, când s-a făcut colectivul (n.r. Cooperativele Agricole de Producţie). Am muncit mult, dar am şi avut tot ce ne-a trebuit. Am avut oi, vaci şi sute de păsări: găini, tutche (curci), gâşte, raţe. Când s-a făcut colectivul şi ne-a luat pâmântul, atunci am plecat la meserie, ca mai toţi ceilalţi. Eu am plecat prin 78 din sat şi deja mai erau doar vreo 10 familii. Pe rând, au plecat toţi. Nu o mai fost autobuz, nu mai aveam cu ce să ajungem la oraş şi au început să plece oamenii, unul câte unul”, povesteşte bătrânul.
George Francescu nu se poate rupe cu adevărat de ţinutul în care s-a născut. Spune că frumuseţea şi bogăţia naturală a zonei încă l-ar mai atrage şi acum să locuiască acolo.
„Vă daţi seama, numai izvoarele de apă din zonă, numai în hotarul nostru aveam aproape de 150 de izvoare de apă. Te-ai dus la holdă, aşa se spunea la noi, când mergeam în câmp, ai avut apă rece ca gheaţa. Aerul e extraordinar. Ne pica pădurea în grădină, atât de aproape era. Mergeam la vânătoare. De 50 de ani sunt vânător şi pot să spun că nu am dus lipsă de carne. Am avut mulţi pomi fructiferi, făceam multă răchie. Aveam răchie de puteam să mă spăl picioare cu ea, atât de multă era. O fost o viaţă frumoasă. Noi nu am avut nevoie de nimic. Aveam tot ce ne trebuia, doar ţucurul (zahărul) îl cumpăram. În rest aveam tot. Pâinea ne-o făceam noi, în coină. Aşa îi spunea, nu-i spunea cuptor de pită. Ulei nu foloseam, că aveam untură. La muncă, făceam clacă, aşa se spunea, ne adunam şi lucram câte 30. Azi la mine, mâine la tine şi tot aşa! Ne ajutam mult între noi”, îşi aminteşte George Francescu.
Unul dintre „tinerii” Labaşinţului are astăzi 53 de ani. Locuieşte în Arad, însă a copilărit în satul dintre dealurile împădurite, iar în prezent a reconstruit casa bunicilor, fiind una dintre puţinele case locuibile din sat. Radian Hotărâş spune că Labaşinţul a devenit pentru el o obsesie şi abia aşteaptă weekendul ca să meargă acolo.
„Acolo unde am făcut eu casa a fost terenul bunicilor şi casa lor. Acolo am copilărit! Când eram copil mergeam cu vacile la păscut, pe dealurile de acolo. M-a atras tot timpul şi mă atrage în continuare. E o obsesie Labaşinţul. În fiecare weekend, altădată şi peste săptămână, merg acolo. Pe perioada stării de urgenţă acolo am stat şi ne-am retras. Din 2008 am început să mergem, să reconstruim acolo. Nu ştiu, probabil că e în ADN-ul meu, simt că e o moştenire sănătoasă, frumuseţea zonei, nu ştiu exact ce mă atrage atât de mult. Bunicii mei au trăit 94 de ani amândoi, probabil că genetic sunt legat de aceste locuri. Îmi amintesc că bunicul meu avea un magazin în sat şi nu pot să uit bomboanele de lapte şi de cacao, puse în cornete de ziar. Sunt o grămadă de amintiri frumoase care mă atrag acolo”, spune arădeanul.
Radian povesteşte că bunicul său se ocupa cu creşterea albinelor, iar în zona respectivă se producea o miere de mană, o raritate printre apicultori.
„Mierea neagră, mierea de mană are cele mai multe proprietăţi. Fiind pădure de stejar, albinele fac mierea asta care este extrem de sănătoasă şi căutată în zilele noastre. Bunicul avea sute de kilograme, pe timpul lui Ceauşescu, şi nu i-o cumpăra nimeni în România. După Revoluţie au venit nişte nemţi şi când au văzut mierea asta, i-au cumpărat-o pe toată. Aerul este extraordinar acolo, foarte curat. De fiecare dată, când revenim în Arad avem impresia că miroase urât. Sunt şi foarte multe izvoare în zonă. Izvorul principal e captat de pe vremea lui Ceauşescu şi se face alimentarea în sat, noi avem apă prin cădere, dintr-un bazin făcut în deal, de zeci de mii de litri de apă. Am făcut analiza apei la un laborator specializat şi apa e mai bună şi mai sănătoasă decât toată apa care se vinde în magazine. De acolo mergea tot satul să ia apa să fiarbă fasolea, pentru că fierbea foarte repede”, povesteşte Radian Hotărâş, care spune că aşteaptă vârsta pensionării ca să se retragă la Labaşinţ.

Prima comunitate green din România

Un investitor italian a văzut potenţialul acestei zone şi fermecat de frumuseţea acestor locuri e decis să construiască aici, prima comunitate green din România. Osvaldo Martinelli a cumpărat aproape tot terenul intravilan al satului, circa 90 de hectare. Pe cea mai mare parte teren, italianul a început construcţia de locuinţe smart.
„Proiectul imobiliar e în felul următor: îţi cumperi aici 500 de metri pătraţi şi îţi faci o casă sau mai bine ţi-o fac eu. Totul construit în armonie cu natura, din materiale ecologice. Casa o plăteşti în rate, fără să ne încurcăm cu băncile, care să pună dobânzi peste dobânzi. Aşa, şi ratele vor fi mai accesibile. În cinci, şase ani se va vedea în teren mult mai bine ceea ce vorbesc eu acum. O să fie lotizat totul, vor fi făcute străzile. Important este că deja noi am început să formăm o comunitate aici, cinci locuitori, şase sau 100, în momentul în care reuşim să facem asta, atunci totul merge cu bine înainte”, crede investitorul italian.
Osvalo Martinelli spune că locuinţele vor fi smart-house, vor avea toate dotările moderne, însă vor fi în armonie perfectă cu natura şi vor fi total autonome energetic. Clienţii pe care italianul vrea să-i atragă sunt oameni care pot să muncească de acasă, din România şi din întreaga lume, dar care s-au săturat de marile oraşe şi vor să fie în mijlocul naturii.
„Aici totul e bio, e totul natural! Niciodată nu a dat nimeni cu erbicide, cu otrăvuri. Aici totul e natură, totul e de calitate. Brânză, ouă, plante, totul e bio. De exemplu, e plin de ciuperci, de leurdă. Primăvara mâncăm leurda şi la micul dejun. E plin de păducel, porumbac, plante care nu se mai prea găsesc în alte părţi. Aici timpul s-a oprit şi natura a rămas nealterată”, e de părere italianul.
De altfel, Osvaldo Martinelli, deşi are afaceri în întreaga lume, a început să petreacă tot mai mult timp la Labaşinţ. Spune că aici se simte cel mai bine şi de aceea a decis să investească o mare parte din banii câştigaţi din alte afaceri.
„Am construit resorturi turistice şi sate de vacanţă în întreaga America de Sud. Acesta e domeniul în care am activat practic o viaţă, de 30 de ani fac asta. Turism şi broker financiar internaţional! Am văzut multe locuri frumoase, dar aşa loc potrivit ca aici, unde să ai totul la dispoziţie, nu am găsit niciunde. Aici ai apa, ai natura, ai tot ce ai nevoie. Aici trăiau pe vremuri 600 de persoane care erau autonome de orice. Produceau tot ce aveau nevoie aici, local. Ăsta pentru mine e viitorul omenirii. E o provocare pe care eu vreau să o fac aici. Sunt toate premisele de reuşită, pe care le poate avea un astfel de proiect”, declară Osvaldo.
Pentru el, Labaşinţ a devenit deja a doua casă. Petrece câteva luni pe an aici, inclusiv în perioada de pandemie şi restricţii, tot aici a fost. Italianul a investit 10 milioane de euro la Labaşniţ, iar pentru viitor este dispus să mai investească atât cât e nevoie, să ducă tot proiectul la final. A deschis un complex agroturistic de lux, iar acum se concentrează pe construcţia de locuinţe, unde are deja primii clienţi, majoritate din străinătate.

Muzeul din Banat unde poți vedea bucăți de meteorit și roci din adâncurile pământului

0

Banatul se poate mândri cu o sumedenie de obiective extrem de bine cunoscute. Cascada Bigar, clisura Dunării, chipul lui Decebal, parcuri naturale, mănăstiri, cetăți și castele, toate fac parte din palmaresul turistic al zonei. Chiar și așa însă, există și unele obiective mai puțin cunoscute însă care ar trebui să se bucure de mai multă notorietate. Nu doar pentru ce oferă ci mai ales pentru povestea din spatele apariției acestora.

Unul dintre obiectivele turistice care ar trebui să fie vizitat de mult mai mulți oameni decât îi trec în prezent pragul este un muzeu dedicat dedesubturilor pământului. La Ocna de Fier, în Caraș-Severin, există un muzeu dedicat mineritului, pietrelor care mai de care mai frumoase, rocilor de o frumusețe rară și chiar celor care vin din alte lumi. Este creația unui om care, până la vârsta de 96 de ani, a muncit cu spor și drag în domeniul mineralogiei.

Cine a fost “maestrul pietrelor frumoase”

Constantin Gruescu este unul dintre cei mai importanți mineralogi estetici din câți au trăiti în România. Casa Binelui, așa cum și-a denumit locuința din Ocna de Fier, transformată în muzeu acum mai bine de 50 de ani, este locul în care vizitatorii pot admira formațiuni venite parcă din alte lumi. Unele, cum este bucata de meteorit din interiorul muzeului, chiar vin din spațiul extraterestru.

S-a născut la Dognecea, la 12 aprilie 1924. A crescut dezvoltându-și o pasiune de neegalat pentru minerit, pentru cei care iubeau efectiv să cotrobăie prin adâncurile pământului. De-a lungul anilor, a strâns în colecția personală minerale și roci din toți Munții Banatului. Fără să își dea seama, a pus bazele Muzeului de Mineralogie Estetică a Fierului, pe care l-a amenajat chiar la el acasă. Muzeul avea să pună localitatea Ocna de Fier pe harta mondială a fanilor mineritului estetic.

“Alături de Tanti Mia, soţia sa, care l-a însoţit de-a lungul zecilor de ani în activitatea sa în slujba binelui, Nea Costică Gruescu a fost un om deosebit, un om care a iubit locul său natal şi l-a făcut cunoscut pretutindeni. Cei care răsfoiesc caietele sale de amintiri, cu înscrisuri lăsate drept dovadă a celor care au trecut pe aici, vor găsi nume de oameni importanţi din ştiinţă şi cercetare, din politică şi administraţie, din cultură şi educaţie, reprezentanţi ai caselor regale, ai bisericii, oameni importanţi şi simpli, elevi, studenţi, maturi şi bătrâni. Pasiunea sa dedicată geologiei acestor plaiuri va dăinui pe mai departe prin donaţiile sale oferite unor instituţii din România şi de pe mapamond, precum şi ce ne oferă şi astăzi Casa Binelui din Ocna de Fier”, a declarat preşedintele Forumului Democratic al Germanilor din Caraş-Severin, Erwin Josef Ţigla, apropiat al marelui mineralog Constantin Gruescu, pentru Agerpress.

Constantin Gruescu a primit o grămadă de medalii și ordine de-a lungul vieții. A fost recunoscut cu medalia Crucea Naţională „Serviciul Credincios”, cls. a III-a, de către președintele României, iar la nivel local, a fost ales Cetăţean de Onoare al judeţului Caraş-Severin, al municipiului Timişoara, oraşului Bocşa, comunelor Ocna de Fier şi Dognecea. Însă pentru el, totul se rezuma la roci, la formațiuni cât mai frumoase, ieșite din comun, strălucitoare.

Muzeul astăzi

Muzeul lui Constantin Gruescu din Ocna de Fier, denumit în localitate „Casa Binelui”, este primul muzeu particular de minerale estetice din România care funcționează din anii 1950. Multe dintre exponatele strânse de Constantin Gruescu de-a lungul timpului au fost donate muzeelor – Muzeul din Iași, Muzeul Banatului din Timișoara, locuri unde sălile respective îi poartă numele, iar unele flori de mină se află acum în colecții particulare, pietrele lui intrând și în colecția reginei Beatrice a Olandei.

Așa cum a fost timp de peste 50 de ani, muzeul din Casa Binelui din Ocna de Fier, dedicat geologiei estetice, se poate vizita gratuit. Însumează o colecție uriașă de roci de toate tipurile, care mai de care mai frumoase și ieșite din comun. În odaia-muzeu a d-nului Constantin Gruescu ne putem familiariza cu numeroase mostre de granaţi, galenă, pirită, calcopirită, blendă, stibină, hematit, oligist, magnetit, limonit, silicaţi, sulfaţi, carbonaţi, cuarţ, calcedonie, opal etc.

În mod deosebit trebuie remarcată prezenţa calcitului, într-o bogăţie de forme cristaline, de la cristale de câţiva milimetri până la macrocristale de 10-15 cm, dispuse izolat în druze şi geode. De asemenea, atrag atenţia oaspeţilor geodele gigantice de cuarţ de până la 80-90 cm înălţime, dar şi rarităţile mondiale ale maclelor acestui mineral: macla coaxială cu concreşteri radiale – denumită „macla Gruescu” – descoperită pentru prima dată în lume la Ocna de Fier şi macla japoneză. Iar multe din pietrele sale sunt unicat, unele valorând chiar sume costisitoare.

Citiți aici o cronică de muzeu completă despre impresionanta colecție din Casa Binelui de la Ocna de Fier, unde veți găsi nu doar infrmații ci și fotografii din muzeul maestrului Gruescu.

Sute de schelete au fost descoperite la Igriș, într-o campanie a Muzeului Național al Banatului

0

Anul acesta a avut loc cea de-a patra campanie arheologică pe care Muzeul Național al Banatului o dezvoltă în parteneriat cu Institutul de Arheologie al Universității Catolice Péter Pázmány din Budapesta, responsabilii științifici fiind dr. Daniela Tănase și dr. Balázs Major.

Au fost aduse contribuții importante în ceea ce privește planimetria bisericii mănăstirii Egres, descoperindu-se altarul principal și absida. De asemenea, a continuat cercetarea bisericii din secolul al XI-lea, suprapusă de biserica cisterciană, fiind găsită o porțiune a zidului său nordic.

Ca în fiecare an, s-au găsit numeroase schelete din epoca medievală (sf. Sec. XII – prima jumătate a sec. XVI), dintre care unele cu monede în inventar. Între obiectele descoperite, un loc de frunte îl ocupă fragmentele sculpturale din gresie și marmură roșie, frumos decorate, care oferă indicii prețioase cu privire la ornamentarea edificiului bisericesc.

Proiectul de cercetare a mănăstirii cisterciene Egres, fondată în anul 1179 și ctitorită de regele Béla al III-lea al Ungariei va continua și în anii următori, dorindu-se ca după finalizarea acestor săpături să se realizeze un punct muzeal. Campania este finanțată de Consiliul Județean Timiș și autoritățile maghiare.