sâmbătă, august 29, 2026
Acasă Blog Pagina 401

Jurnal de vacanță la țară, inițiativă inedită a Centrului de Cultură și Artă al CJT

0

Centrul de Cultură și Artă al Consiliului Județean Timiș lansează în spațiul online un jurnal de vacanță în pandemie. Jurnalul se adresează în special celor care locuiesc în zonele rurale și care își primesc copiii sau nepoții în vacanța de vară.

”Haideți să ținem împreună un jurnal de vacanță. Este un jurnal mai atipic, e drept, dar în ultimele luni am învățat că speranța trebuie să ne fie prietenă mereu, și că unele lucruri nu se schimbă niciodată. Vacanța mare ar fi unul dintre ele. Sau copilăria petrecută tradițional la țară. Sau zilele de vară în curtea bunicilor. Obiectele vechi, tradiționale, de la costume, jucării, cărți, fotografii, vase de bucătărie sau unelte de grădină – sunt și ele la fel, neschimbate, și toți trebuie să aveți așa ceva în pod, în șpais, sau pur și simplu rătăcite prin curte”, spun organizatorii.

 Timișenii sunt îndemnați să adune obiectele, să le fotografieze și să le arate apoi copiilor și nepoților care vin vara aceasta la țară. Pentru că, spun aceștia, ”obiectele vechi, arătate celor mici, pot oricând să creeze vizual o punte între trecut și present”.

Jurnalul unei veri altfel va fi un album cu poze, jocurile copilăriei dintr-o vară altfel, care vor arăta cu ce se joacă cei mici, ce animale îngrijesc, ce fructe mănâncă direct din pomi.

Centrul de Cultură și Artă așteaptă fotografiile, poate chiar și scurte istorioare despre zilele de vară la țară, într-un mod tradițional bănățean. Jurnalul de vacanță în pandemie va rămâne deschis și accesibil tuturor până la toamnă.

 

Morile cu ciutură din Clisura Dunării, căutate tot mai des de turiști. Mai multe dintre ele vor fi reparate de voluntari

0
FOTO Acasa in Banat

Banatul Montan deţine un număr mare de mori de apă. Conform unei inventarieri făcute de Asociaţia „Acasă în Banat“, anul trecut, în această regiune a ţării există 243 de mori.

Cele mai cunoscute mori de apă din Banat se află la Rudăria (Eftimie-Murgu), în Caraş-Severin, însă în Munţii Banatului mai pot fi găsite astfel de mori şi în alte localităţi. Echipa celor de la „Acasă în Banat“ a delimitat şase regiuni cu mori funcţionale: Valea Almăjului, Clisura Dunării, Băile Herculane – Cornereva, Caransebeş – Valea Timişului, Oraviţa – Valea Caraşului, Reşiţa şi împrejurimi.

Astăzi, vă facem cunoştinţă cu morile din Clisura Dunării, acolo unde Asociaţia Turistică Dunărea Moldova Nouă şi Centru Naţional de Informare Turistică Moldova Nouă încearcă să creeze trasee turistice care să includă şi morile de apă.

Morile de apă din Clisura Dunării au o vechime de peste 100 de ani. Cele mai multe, 23, se află la Sicheviţa, însă dintre acestea doar vreo cinci mai sunt funcţionale. Mai găsim mori şi la Gârnic şi Coronini. Conform celor  de la „Acasă în Banat“, în total sunt 56 de mori de apă în localităţile cărăşene de la Dunăre. Dintre ele, 12 sunt încă în funcţiune, 14 sunt oprite şi 30 nu mai sunt funcţionale.

Moara de la Cracul Botului, atracție pentru turiști

Corneliu Martin, preşedintele Asociaţiei Dunărea Moldova Nouă, spune că cea mai accesibilă pentru turişti este moara Cracul Botului, fiind şi una dintre cele mai bine păstrate din morile funcţionale.

„Locul unde merg cel mai des cu turiştii este o moară de la Sicheviţa, Cracul Botului. Aici, oamenii au înţeles şi ce înseamnă promovarea turistică, sunt foarte primitori, organizează evenimente, mese festive, cu produse bănăţene, celebra coleaşă, cum i se spune la noi la mămăligă. Aici se face din cucuruz alb. Au şi o fermă mare unde turiştii pot să vadă cum se mulg vacile, cum se fac laptele bătut şi untul. Turiştii sunt foarte impresionaţi de ceea ce văd aici, mai ales turiştii străini”, spune Corneliu Martin, care crede că morile de apă sunt o adevărată comoară pentru turismul din Clisura Dunării, cu condiţia ca proprietarii să înţeleagă acest lucru şi să se implice în această activitate.

 Proiect de reabilitare a morilor

Tinerii de la Asociaţia „Acasă în Banat” desfăşoară chiar în această perioadă o acţiune de reabilitare a acestor mori chiar în Clisura Dunării. Prin proiectul „Salvăm Morile de Apă”, zece astfel de construcţii arhaice de morărit vor fi reabilitate cu ajutorul Fundaţiei Orange şi a altor voluntari.

La sfârșitul săptămânii trecute, peste 60 de voluntari din toată țara s-au adunat pentru două zile în localitatea Gârnic din Caraș Severin pentru a reabilita patru mori de apă, incluse acum într-un traseu turistic. Cele patru mori de apă sunt din lemn și au ciutură, o roată care, sub forța apei, face ca tot angrenajul să se miște, iar roțile din piatră să macine făina.

În cele două zile de intervenție, voluntarii au renovat patru dintre cele nouă mori de apă care mai există și astăzi pe raza localității. Au schimbat acoperișurile la două dintre mori, au reparat fundația uneia, au defrișat zonele din jurul morilor și au eliberat canalele de apă. Ei au tratat lemnul și au făcut mici reparații, astfel încât morile să poată măcina cât mai bine. Mai mult, au reușit să realizeze un traseu turistic de aproximativ 1 km, cu indicatoare către mori, astfel încât turiștii care ajung în zonă să se poată bucura de natură, de apă și de morile care macină după o tehnică străveche.

„Asociația Acasă în Banat a realizat anul trecut o inventariere a tuturor morilor de apă din județul Caras Severin. Am fotografiat și inventariat 250 de mori de apă, este un patrimoniu imens care poate fi exploatat turistic, ecologic și gastronomic de către comunitățile locale. Astfel, alături de Fundația Orange, am demarat proiectul „Salvăm Morile de Apă”, prin care ne dorim să repunem în valoare, cu ajutorul voluntarilor, nu mai puțin de 10 mori din 3 comunități ale Banatului de Munte. La final, vom avea 10 mori refăcute, reparate, funcționale, care să macine în continuare ca acum un secol, care să poată primi vizitatori și să promoveze produsele locale”, a explicat Radu Trifan, coordonator de proiect și președintele Asociației Acasă în Banat.

„Apelul de voluntariat în proiect a fost primit cu mult entuziasm de către colegi. În total, 25 de angajați Orange din București, Timișoara, Arad, Craiova și Drobeta Turnu Severin s-au mobilizat exemplar și au dat o mână de ajutor pentru ca aceste construcții arhaice valoroase să-și recapete frumusețea și mai ales, utilitatea de odinioară. Atmosfera a fost minunată și așteptăm cu nerăbdare următoarea intervenție din luna august”, a spus Andrei Amarghioalei, Shop Manager Orange România și coordonator proiect din partea Fundației Orange.

„Cred că dincolo de latura turistică, vrem avem și pe mai departe aceste mori și să predăm ceva autentic generațiilor viitoare, nu doar kitschuri pe care le vedem la tot pasul. Cred că atmosfera din preajma unei mori, mirosul de făină proaspăt măcinată, sunt lucruri pe care orășeanul de rând nu are de unde să le știe. Trebuie să vii aici, să le vezi, să faci cu dăruire, pentru că suntem datori să dăm ceva înapoi comunităților. Cred că morile vor supraviețui mult timp de acum încolo”, a declarat Marius Florin Streza, șef secție – Complexul Național Muzeal ASTRA Sibiu.

În total, prin proiectul „Salvăm Morile de Apă”, 10 mori de apă din localitățile Gârnic, Pârvova (comuna Lăpușnicel) și Șopotu Vechi (comuna Dalboșeț) își vor recăpăta farmecul de odinioară și vor fi pregătite să întâmpine turiștii care ajung în aceste minunate sate, ajutând la dezvoltarea economică a comunităților locale cu peste 1500 de persoane.

Proiectul „Salvăm Morile de Apă” este derulat de Asociația Acasă în Banat și finanțat de Fundația Orange cu suma de 32.000 lei, prin intermediul ”Susține un ONG”, program anual ce încurajează participarea activă a angajaților companiei în proiecte sociale

„Bunicul” greu de învins pe circuitele de viteză din România. La 60 de ani, campionul bănățeanul mai are un cuvânt de spus

0

La începutul acestei luni, Reşiţa a găzduit o nouă etapă a Campionatului Naţional de Viteză în Coastă, organizată de CB Rally Vest. A fost o competiţie destul de tristă din cauză că s-a desfăşurat fără participarea spectatorilor, care veneau cu miile în anii trecuţi.

Transmisia cursei pe reţelele de socializare a adunat peste 450 de mii de vizualizări, ceea ce dovedeşte interesul ridicat pentru acest sport. Pasiunea cu care îmbrăţişează publicul reşiţean acest sport se trage de la tradiţia pe care cursele de viteză o au în această parte a ţării, care a dat mari campioni, care ani de zile au făcut spectacol pe trasee. Cel mai longeviv campion Lucien Hora este unul dintre veteranii acestor curse. La aproape 60 de ani, Luci încă mai are un cuvânt important de spus pe circuitul de viteză în coastă. De altfel, ani de zile a fost campion al acestor curse.

Cu un palmares de invidiat, „Bunicul” smulge ropote de aplauze de fiecare dată când apare pe circuit cu „Lolita”, maşina cu care concurează acum. Este vorba despre Lola F3000, o maşină de competiţie categoria 2, Grupa D/E2-SS (Single-seater) – Monoposturi de Formula Internaţional sau Formula Free, Clasa 3000 – peste 3000 cm3.

Povestea lui Luci începe cu ani mulţi în urmă, pe uliţele satului unde a crescut şi era fascinat de motoare.

„De mic copil am avut o atracţie, nu atât pentru pilotaj, cât pentru motoare. De fiecare dată când prindeam un tractor pe uliţa satului unde am copilărit, eram primul în cabină fascinat de zgomot şi de senzaţia pe care mi-o dădea vibraţia motorului. Ulterior, s-a transformat în pasiune. Pentru pilotaj. Nu ştiu exact când şi cum, dar am devenit un înrăit al acestui sport, iar asta s-a văzut de fiecare dată când am urcat la volanul unei maşini de curse prin rezultatele pe care le-am obţinut. Astăzi, în lumea motorsportului românesc mi se spune bunicul şi sunt mândru că am reuşit să devin un model pentru mai tinerii mei colegi”, povesteşte Lucien.
Reşiţeanul spune că au trecut atât de mulţi ani de când participă şi este pasionat de curse, încât abia îşi aminteşte primele concursuri la care a participat. „Am începutul cu cursele de karting, la Casa Pionierului, cum se numea atunci. De prin ’72, până prin ’76. Am mai fost pe la Aro, prin anii ’80, iar la viteză în coastă prima cursă a fost în 1995, în oraşul meu, Reşiţa, un oraş cu tradiţie în motorsport. Însă cele care mi-au rămas ca reper în minte şi în suflet sunt 2003 – câştigarea grupei H cu Golf 2000 aspirat şi 2009, Reşiţa, o zi de vineri, pe traseul tradiţional – 1: 48,025 record şi astăzi la maşini de serie – turisme”, arată campionul.

De altfel, cursele de viteză în coastă i-au adus cele mai multe titluri lui Lucien Hora: 2006 Vicecampion naţional; 2007 Campion naţional absolut; 2008 Vicecampion naţional; 2009 Vicecampion naţional; 2010 Campion naţional absolut; 2011 Campion naţional absolut; 2012 Campion naţional absolut; 2013 Campion naţional absolut; 2014 Campion naţional absolut; 2019 Campion naţional absolut.

 

„Viteza în coastă este pentru mine comparabilă cu proba de 100 m plat, care în atletism este proba regină şi, chiar dacă în România este cea mai accesibilă disciplină din motorsport din punct de vedere al bugetului, este de departe proba perfecţiunii în pilotaj datorită vitezei, virajelor extrem de dificile şi provocărilor de pe traseu. În acest sport ai tot timpul ceva de învăţat, ceva de îmbunătăţit, mereu vrei să îţi forţezi limitele ca pilot şi să devii mai bun. Iar atunci când reuşeşti şi evoluţia este evidentă, nu există satisfacţie mai mare, pentru ca în general, în viaţă, orice faci cu pasiune te bucură şi te dezvoltă ca om”, crede Luci.

 

Campionul reşiţean spune că a avut multe incidente pe circuit, însă niciodată nu „a oprit gazul”. Conduce şi acum ca la 20 de ani şi nu se teme de accidente. „Am avut multe, foarte multe, însă doar pagube materiale. Din păcate, sportul ăsta ne mai şi penalizează. Niciodată nu am avut însă reţineri. Tot timpul am spus că atunci când ajung să mă gândesc că trebuie să-i iau gazul la maşină mai bine trag pe dreapta”, spune reşiţeanul.

 

Lucien spune că traseul numit „micul Monte Carlo”, este preferatul său şi cel mai bun traseu din ţară pentru viteză. „Reşiţa este un traseu cel mai traseu de coastă, este pentru vitezomani. Are viraje de viteză mare. În funcţie de statistici şi matematică, aici, la Reşiţa, este cea mai mare viteză, cea mai mare medie orară. E departe faţă de Poiana sau Câmpulung, alte circuite de viteză din România. Mai trebuie modernizat, mai ales cu maşinile astea noi şi puternice, în privinţa siguranţei. Parapeţii, vizierele, trebuie parapeţi dubli, că dacă la viteza asta zboară o maşină nici nu ne mai găseşte, ce să mai ne salveze”, spune Lucien. Campionul reşiţean e de părere că autorităţile ar trebui să dea o mai mare atenţie acestor curse, care au tot mai mulţi fani, şi să aranjeze mai bine circuitele, pentru că este important inclusiv pentru siguranţa spectatorilor. Nerăbdător să revină pe circuit Lucien Hora şi bătrâna doamnă Lolita concurează acum pentru clubul bănăţean CB Rally Best, condus de Bogdan Cuzma. De altfel, Bogdan Cuzma, care este şi el pilot campion, este cel care l-a ajuta pe Lucien să-şi recupereze maşina pusă sub sechestru din cauza problemelor pe care le avea Uzina din Reşiţa, proprietara maşinii.

„Pe Lola am luat-o în 2010. Am făcut 2010-2015, toţi anii aştia şi pe urmă au apărut probleme la Uzina din Reşiţa şi a stat până în 2018, sub sechestru. În 2018, în toamnă, a fost scoasă de sub sechestru şi, împreună cu Bogdan Cuzma, am reuşit să o luăm de acolo şi să o punem din nou la treabă. În 2019, a câştigat din nou campionatul, iar anul ăsta, înainte de pandemie, am desfăcut-o să-i facem o revizie.Toţi anii ăştia nu am făcut nimic la motor. Dar, din păcate, cei care trebuia să ne livreze piesele au întârziat. Pentru că e un motor de Formula 1 din anii ’83 şi nu se prea găsesc piese, iar cei care au, ne cam trombonesc de câteva luni”, spune Lucien Hora, care este nerăbdător să termine revizia maşinii şi să revină cu ea pe circuit.

Care este secretul marinatei de castraveți a lui Uica Mihai. Vă trebuie mere acrișoare și pere tari

0

Mare bucătar și legumicultor, Uica Mihai are o recomandare pentru păstrarea castraveților pe iarnă. Uica spune despre marinata lui că e cea mai gustoasă și nici nu e prea greu de făcut.

Dacă îi urmați sfaturile, de mai jos, neaoșul bucătar garantează că, la iarnă, veți mânca cei mai buni castraveți marinați. Uica dezvăluie și câteva secrete ca să nu stricați rețeta.

„Mai întâi puneţi să clocotească la foc mic şi amestecând încontinuu, doi litri de oţet de vin. Nu folosiţi Regal ori distilate din spirt de lemn că schimbă gustul legumei şi arde mucoasa stomacului. Cînd începe oţetul să facă abur deasupra, număraţi trei minute tot mestecând ca să nu prindă a bolborosi şi gata, daţi oala la o parte.
Scopul acestei operaţii este cel mai de căpătâi fiindcă aşa se elimină orice urmă de alcool din oţet (C2H5OH) şi rămâne doar Acidul Acetic sănătos (CH3COOH).

Şi acum legumele:

La trei kilograme de castraveţi puneţi jumătate de kilogram de mere acrişoare şi nu de tot coapte, o jumătate de kilogram de pere tari aşijderea, un sfert de kilogram de arpagic şi o jumătate de kilogram de morcovi.

Castraveţii se taie pe lung în sferturi, iar restul în felii cam cât un sfert de deget de groase.Tot aşa să faceţi cu un zuchinni tăind rondele cu gaură în mijloc, să aibe şi ceva estetic.

Bineînţeles că aţi spălat toate legumele şi fructele în ape multe ca să fie cumspune neamţul gutt und gessundt !
Şi acum în borcanul cela mare, de patru litri, puneţi un mănunchi de crengi de vişin, tulpini uscate de mărar dar cu tot cu floarea sămânţoasă, căţei de usturoi, bucăţele de hrean, tulpiniţe de ţelină şi foi de dafin. Şi clădiţi uşurel castraveţii, dovleceii, merele, perele şi morcovi ca să fie rânduite în straturi şi combinate în culori plăcute ochiului. La jumătate, mai faceţi un strat din ce aţi făcut pe fundul borcanului, iar la urmă de tot încă unul care va fi şi capacul dintâi al marinatei. Eu de obicei închid conţinutul cu câteva crenguţe de vişin puse în cruce şi împletite între ele ca să îmi ţină toate legumele strânse.

Şi acum, oţetul acela fierbinte vine amestecat cu un litru şi jumătate de apă, în care au clocotit trei linguri de boabe de muştar, trei linguri de piper boabe, nişte tulpiniţe verzi de cimbru . Tot acolo pui de la început un sfert de kilogram de zahăr o sută de grame de miere, o lingură de sare grunjoasă fără iod în ea că se moaie leguma, mai o mână de foi de dafin şi florile uscate de mărar.

Şi ceaiul acesta strecurat îl amesteci cu oţetul şi trebuie să îl potriveşti să aibe cam 60 de grade şi poţi să îl torni uşurel peste legume. Vezi umple borcanul până în buza lui şi repede căpăceşte-l. Răcindu-se lichidul îşi va micşora volumul şi va face în borcan vid, care te va păzi de fermentare şi de atacul ciupercilor.
Pune borcanul în cămară la răcoare şi lasă-l cinsprezece zile măcar. Iaca-tă, ai o murătură de masă de împărat şi ieftină şi bună şi sănătate curată, mai cu seamă.
Şi dacă nu vi-o place să nu îmi spuneţi mie Uica Mihai !

Povestea craniilor deformate de gepizi, descoperite în situl arheologic de la Freidorf

0
Explicație imagini: centru și stânga: craniu femeie (35-40 ani), dreapta: craniu copil (6-7 ani); linia roșie punctată reprezintă cu aproximare forma normală a craniului. Sursa: Muzeul Național al Banatului

Deformarea craniană artificială, este un obicei dificil de înțeles în contextul social actual, dar care a fost practicat pe tot globul o lungă perioadă de timp din istoria omenirii, fiind descris pe toate continentele și datând din preistorie până în prezent. Nu este un obicei caracteristic doar speciei noastre, fiind descoperit și la omul de Neanderthal din peștera Shanidar (Irak), care a trăit în urmă cu aproximativ 45.000 de ani.

Motivele pentru denaturarea intenționată a formei capului, ca practică socio-culturală, includ identificarea etnică, creșterea poziției sociale în cadrul unui grup sau menținerea standardelor de frumusețe. Ca trăsătură cosmetică, a fost practicată atât pentru noțiunea de frumusețe cât și pentru a intimida în lupte, Hunii fiind cel mai cunoscut exemplu de popor străvechi care a aplicat deformarea craniană artificială pentru a obține un aspect mai aprig al viitorilor războinici, care devin astfel mai înspăimântători în luptă.

Deformarea craniană intenționată se obține prin metode diverse aplicate la copii, aceștia având oasele craniene moi și elastice. Metodele sunt aplicate începând de la câteva zile după naștere, până la câteva luni și chiar până la 3-5 ani, în funcție de efectul dorit.
Cazurile descoperite în Europa prezintă frecvent o deformare craniană produsă prin aplicarea de comprese și bandaje pe cap, rezultatul fiind aplatizarea frunții. O altă formă populară este aspectul conic obținut cu ajutorul bandajelor strânse, probabil în baza credinței că un craniu mai alungit oferă mai mult spațiu pentru abilități intelectuale și memorie.

În Europa, acest obicei a fost practicat predominant de triburile gepidice, hunice, sarmatice, alane și gotice, iar în perioada migrațiilor aceste triburi au influențat și alte populații, dar pe teritoriul României s-a observat ca fiind practicat doar de popoarele migratoare, fără a fi însușit de cele autohtone.

În România, arheologii au descoperit mai multe cazuri care prezintă deformare craniană artificială, aparținând predominant populațiilor sarmatice, hunice și gepidice, dar și din perioada romano-bizantină și medievală timpurie de tip Dridu.

În județul Timiș, au fost descoperite în situl arheologic Timișoara-Freidorf, 2 cazuri care prezintă această practică, aparținând unor gepizi. Craniul unui copil de 6-7 ani, care a trăit în secolul al V-lea p.Chr., a fost descoperit în campania de cercetări arheologice desfășurată în 2006, iar în anul 2017 a fost descoperit un alt caz, de data aceasta prezent la o femeie cu vârsta aproximativă de 35-40 ani, care a trăit de asemenea în secolul al V-lea p.Chr. Ambele cazuri prezintă o deformare realizată cu ajutorul bandajelor (tip anular), rezultatul fiind alungirea osului frontal și aplatizarea celui occipital.

Sursa: Muzeul Național al Banatului

FOTO Topul celor mai bune pensiuni din Banat. Au primit cele mai multe evaluări și cele mai mari note de la turiști

0

Conform celei mai importante platforme de rezervare online, din întreaga lume, Booking.com, există câteva pensiuni și în zona Banatului care se apropie foarte mult de nota 10, primind calificativul Excepțional. Foarte important pentru acest top este și numărul de comentarii.

În județul Timiș, cu scorul de 9,7, putem să găsim o pensiune din Timișoara. Este vorba despre TimiHouse, aflată lângă Parcul Carmen Sylva și Statuia Lupoaicei din Timișoara. Aici toate camerele au TV cu ecran plat cu canale prin cablu și baie privată.

Oaspeții au la dispoziție o bucătărie comună și WiFi gratuit în toată proprietatea. Toate unitățile pensiunii sunt prevăzute cu aer condiționat. Printre punctele de atracție renumite din apropiere de TimHouse se numără Catedrala Mitropolitană din Timișoara, Castelul Huniade și Parcul Central din Timișoara.
Cuplurile apreciază în mod deosebit această locaţie. I-au dat scorul 9,7 pentru un sejur pentru 2 persoane. 249 de persoane au evaluat pensiunea pe Booking.com.

Cea de-a doua pensiune din Timiș care a obținut un scor de 9,7 este Agropensiunea Kevin&Jessica din Giarmata, cu grădină cu facilități de grătar și biciclete gratuite. Proprietatea are lounge comun și terasă, WiFi gratuit și loc de joacă pentru copii.

Pensiunea are  3 camere de la pensiune includ zonă de relaxare, TV cu ecran plat cu canale prin cablu și baie privată, dotată cu duș și articole de toaletă gratuite. Unele unități au bucătărie cu mașină de spălat vase. Toate camerele includ dulap și aparat de cafea. Zilnic se oferă un mic dejun continental. În Giarmata și în zona din jur, oaspeții Agropensiunii Kevin&Jessica pot practica diferite activități, precum drumeții. 166 de persoane au evaluat pensiunea pe Booking.com

În Caraș-Severin, cel mai mare scor, 9,8, pe baza evaluărilor și în funcție de comentarii, l-a obținut Pensiunea Danieli , care se află în Eftimie Murgu, în apropierea celebrelor mori pe apă.

Pensiunea pune la la dispoziţie biciclete gratuite, un bar, un lounge comun şi o grădină. Proprietatea oferă camere de familie şi facilităţi de grătar. Pensiunea are piscină interioară, bucătărie comună şi acces gratuit la internet WiFi în toate zonele. Camerele pensiunii au aer condiţionat, zonă de relaxare, TV cu ecran plat cu canale prin satelit, bucătărie, zonă de luat masa şi o baie privată cu duş, uscător de păr şi articole de toaletă gratuite. Camerele includ dulap şi aparat de cafea. La Pensiunea Danieli oferă cazare de 5 stele, precum şi cadă cu hidromasaj şi terasă. Oaspeţii pot juca tenis de masă şi darts. 39 de persoane au evaluat pensiunea pe Booking.com

Este urmată cu scor de 9,7, de către Pensiunea Ecaterina, care se află pe malul Dunării, în apropiere de Porţile de Fier şi de graniţa dintre România şi Serbia. Pensiunea oferă acces gratuit la piscina exterioară, încălzită de la panouri solare, are un restaurant, un bar şi WiFi gratuit în întreaga proprietate.

Toate unităţile de la Pensiunea Ecaterina oferă aer condiţionat, balcon cu vedere la Dunăre, TV cu ecran plat şi canale prin satelit, cutie de valori, minibar şi baie privată cu duş şi articole de toaletă gratuite. Proprietatea oferă închiriere de ski-jet, iar excursii cu o ambarcaţiune pot fi organizate la cerere și la un cost suplimentar. Parcul Naţional Djerdap este situat pe cealaltă parte a Dunării. Cetatea Drencova se află la 4 km, iar vechea mină de cărbune este la cel mult 6 km. 253 de persoane au evaluat pensiunea pe Booking.com

În Arad cu un scor de 9,7 pe primul loc, în baza evaluărilor și comentarilor de la turiști, se află Hotelul Suite-Agrovillage Resort, situat în localitatea Labaşinţ din județul Arad. Resortul are o piscină în aer liber și vedere la grădină. Această pensiune agroturistică pune la dispoziție facilități de grătar și un centru de fitness, iar oaspeţii pot lua masa la restaurant. La proprietate există o parcare privată gratuită. Hotelul Suite-Agrovillage Resort oferă acces gratuit la conexiunea WiFi. Este pus la dispoziție un TV cu ecran plat cu canale prin satelit. La proprietate există o recepție cu program nonstop.

La această pensiune agroturistică se poate juca biliard și darts, iar zona este apreciată de amatorii de ciclism. Această pensiune agroturistică oferă un serviciu de închiriere de biciclete. Timișoara se află la 70 km de proprietate.

Cea de-a doua pensiune din Arad este Casa Bata, care a obținut un scor de 9,6. Înconjurată de o pădure privată mare din nord-vestul României, Casa Bata este la 1500 de metri de satul Bata și la 75 km de Arad. Oferă un restaurant care servește preparate din bucătăria românească și internațională, WiFi gratuit și camere spațioase, cu balcon.

Toate camerele au mobilier elegant, TV LCD cu canale prin satelit, zonă de relaxare şi frigider. Băile au uscător de păr, articole de toaletă, halate şi papuci. Casa Bata oferă parcare privată gratuită şi biciclete gratuite. Oaspeţii au la dispoziţie 2 cabane de vânătoare în pădure.

Liber la pozat cu “bolta de umbrele”! A fost reamenajat unul dintre cele mai fotografiate locuri din Timișoara

0
foto: Lost in Timisoara
foto: Lost in Timisoara

Poate cel mai fotografiat loc din Timișoara pe perioada verii, care în ultimii ani a atras atenția atât a localnicilor, cât și a călătorilor din toată lumea, a fost reamenajat la Timișoara. Este vorba despre bolta de umbrele de pe strada pietonală ce duce spre catedrală, acolo unde în ultimele zile voluntarii de la Noi Re-Creăm au montat în jur de 600 de umbrele colorate. 

“Umbrelele colorate au reapărut pe cer și vara aceasta, să aducă zâmbetul pe buze în această perioadă complicată. Un pic de culoare nu strică niciodată. Anul acesta celebrăm împreună șapte ani de când proiectul „Colorăm Orașul” a fost adus în premieră în România. Proiect finanțat de Primăria Municipiului Timișoara”, spun cei de la Noi Re-Creăm pe pagina lor de Facebook.

Umbreluțele ideale pentru o postare de multe aprecieri pe Facebook sau Instagram vor rămâne atârnate deasupra străzii pietonale din centrul Timișoarei până la finalul sezonului cald.

 

foto: Lost in Timisoara
foto: Lost in Timisoara
foto: Razvan Vitionescu
foto: Razvan Vitionescu

Italianul care gătește la Timișoara după rețete vechi și autentice din nordul Italiei

0

Andrea Berto este un italian stabilit la Timișoara în urmă cu mai mulți ani. Andrea povestește că încă de când a venit în România își dorea o afacere mică, de familie, unde să lucreze chiar el. Așa a apărut Restaurantul-Pizzerie „Filiberto”, pe care l-a deschis în 2009.

„Până în 2015 a fost foarte greu. Nu am avut profit deloc. Ne-am și necăjit la un moment dat, era greu, nu aveam clienți. Dar după 2015, când oamenii au început să ne cunoască mai bine, și-a dat drumu. Acum putem să spunem că e ok. În afacere mă ajută soția, pe partea de contabilitate și fiul meu care mă mai ajută în bucătărie. Mai puțin acum, că e mic, dar învață”, spune Andrea, patronul restaurantului Filiberto.

Andrea spune că în momentul de față restaurantul e destul de cunoscut în Timișoara și are deja clienți fideli care vin mereu, de ani de zile. Andrea este cel care gătește și spune că a ținut foarte mult ca preparatele lui să fie „de casă”, diferite de ceea ce se găsea pe piață.

„Am vrut un produs de calitate, nu fast-food. O gamă de produse ca la bunica. Toate făcute în casă, de la pizza, până la paste. Toate sunt făcute din rețetele pe care le am de la bunica și mama. Sunt rețete vechi, din nordul Italiei. E un specific zonal, aproape de Veneția”, povestește Andrea.

Italianul spune că produsul vedetă este pizza, asta și pentru faptul că nu se abate de la rețeta originală.
Andrea are un ucenic în bucătărie, pe Alessandro Filipo, fiul său.

„Îl mai ajut la pizza, la dulciuri și la paste. Dar aluatul e mai greu de făcut, trebuie să-l pregătească el. Eu fac, de exemplu, pizza Margherita”, spune Alessandro.

Restaurantul-Pizzerie „Filiberto” se află pe strada Martir Dan Carpin nr. 7, în Timișoara.

Preparatele restaurantului Filiberto se pot comanda si prin intermediul serviciului local de livrare SCOOTFOOD pe site-ul cu același nume și pe pagina de Facebook , dar și la telefon 0723 582 042, de luni până vineri, între orele 12-18.

 

EcoHora. Artiști bănățeni invită la o acțiune de ecologizare la Dumbrăvița

0

Cunoscuți și îndrăgiți artiști și soliști din Banat participă, în acest sfârșit de săptămână, la acțiune de protecție a mediului. Carmen Popovici Dumbravă, Iasmina Iova, Liliana Laichici, Georgiana Necșa, Mihaela Petrovici, Sebastian Roșca, Adrian Scorobete, Raluca Stanca, Brândușa Stănescu, Nicolae Stănescu, Felicia Stoian și Dumitru Teleagă vor fi sâmbătă, 18 iulie, la Dumbrăvița. În EcoHoră se vor prinde și dansatori și instrumentiști de la Ansamblul Profesionist Banatul.

”Artiștii bănățeni vă așteaptă alături de ei – știm cu toții că gândurile bune trebuie ajutate și de fapte! EcoHora urmărește să păstreze tradiția românească, în special cea bănățeană, precum și vocația culturală pentru curățenie – a casei, a gospodăriei, a câmpului, dar și curățenia interioară a comunității”, este mesajul organizatorilor.

EcoHora este un concept care reunește toate elementele dragi bănățeanului: folclorul, gospodăria, satul, pădurea din apropiere. Acțiunea de sâmbătă este un proiect pilot pentru viitoare campanii ecologice, educative și culturale în care vor fi implicate personalități ale vieții artistice bănățene.

„Grija pentru mediu este intrinsecă tradiției românești. Gospodăria bănățeană tradițională este ecologică și sustenabilă mult dinainte ca aceste concepte să devină parte a culturii contemporane, la fel și vatra comunității, câmpul sau împrejurimile. Suntem convinși că vocația culturală si preocuparea naturală pentru curățenie definesc și astăzi spiritul Banatului și este important să mobilizăm aceste energii. Mă bucur de entuziasmul colegilor mei și sper să ni se alăture cât mai mulți voluntari”, spune Liliana Laichici, managerul Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș.

Locul de întâlnire pentru EcoHora este Dumbrăvița, strada Conac nr. 51, la ora 9.30. Organizatorii pun la dispoziție mănuși de unică folosință și saci menajeri.

Cum puteți sprijini cu doar 5 euro salvarea unei clădiri monument a Banatului

0

Doar 5 euro, atât cer voluntarii de la Asociația Locus de la cei care vor să ajute la salvarea unei clădiri monument a Banatului. Inițiatorii Herculane Project fac din nou un apel pe pagina lor de Facebook către cei care își iubesc patrimoniul, pentru a dona spre cauza lor, aceea de salvare a Băilor Neptun din stațiunea Băile Herculane.

În continuare avem nevoie de ajutorul dumneavoastră! Pentru a finaliza etapa aceasta, de punere în siguranță și eliminarea a etichetei de pericol public pe care Baia Neptun o are, trebuie să implementăm toate lucrările propuse în proiectul tehnic în anul 2017. Ceea ce am propus sunt intervenții temporare și reversibile, deși clădirea are nevoie de intervenții permanente dezvoltate în cadrul unui proiect amplu de restaurare. Momentan, aceste intervenții sunt tot ceea ce putem face din punct de vedere legal și tehnic.

Băile Neptun au în continuare nevoie de ajutorul nostru, al tuturor pentru a ajunge într-un punct 0 din punct de vedere al stopării degradării. Trebuie să mai intervenim în multe zone la nivelul învelitorii, să schimbăm jgheaburile și burlanele, să sprijinim două șarpante și să decapăm tencuiala, acolo unde este îmbibată cu apă.

Împreună am reușit să strângem 58.000 de euro si astfel am putut sa intervenim in iarna, însă mai avem nevoie de încă 50.000 de euro pentru a finaliza lucrarea de punere în siguranță! Donează și tu și hai la băi!

https://www.paypal.me/asociatialocus

Cont Asociatia LOCUS, CUI 38615380

RO87BTRLRONCRT0421032702

RO64BTRLEURCRT0421032701

Fotografie: Martin Neagoe