Domul din Timișoara: bijuteria barocă supraviețuitoare a epidemiilor, asediilor și războaielor
Catedrala Romano-Catolică „Sf. Gheorghe” din Timișoara, monument impresionant de arhitectură barocă, a fost construită în piața, cunoscută astăzi sub denumirea de Piața Unirii, la inițiativa împăratului Carol al VI-lea, după alungarea stăpânirii otomane din Banat.
Catedrala a fost proiectată de Josef Emmanuel Fischer von Erlach, directorul oficiului imperial de construcții la acea vreme, care a coordonat și construcția Hofburg-ului din Viena. Conducerea lucrărilor de construcție a fost preluată de inginerii și meșterii constructori Theodor Kostka, Carl Steinlein și Caspar Diss(t)l.
Piatra de temelie a catedralei a fost pusă în mod solemn la data de 6 august 1736, cu prilejul Sărbătorii „Schimbarea la Față a Domnului Nostru Isus Cristos” de către episcopul de Cenad, baronul Adalbert de Falkenstein. Construcția a început în 1736, dar a fost oprită după doi ani din cauza epidemiei de ciumă care a devastat orașul. Lucrările au fost reluate abia în 1740, iar în 1754 construcția bisericii era în bună parte terminată.
La data de 30 aprilie 1754, episcopul de Cenad, contele Anton Engl von Wagrain, a binecuvântat catedrala, iar în toamna aceluiași an, în data de 8 septembrie, a celebrat acolo prima Sfântă Liturghie solemnă, cu ocazia sărbătorii „Nașterii Sfintei Fecioare Maria”.
Catedrala este prevăzută cu două turnuri, proiectate și construite nu foarte înalte, din motive de securitate în timpul războiului. În cele două turnuri ale catedralei există în total șapte clopote, cel mai vechi fiind turnat în 1762 în atelierul meșterului Josef Steinstock din Buda. Celelalte șase clopote au fost reînnoite după 1990 sub episcopul Sebastian Kräuter, prin implicarea cancelarului episcopal Msgr. Martin Roos, la firma Rincker din Sinn, landul Hessen, Germania. Cel mai nou clopot a fost turnat în 2012 și sfințit în cinstea episcopului-martir, Fericitul Constantin Ignațiu Bogdánffy, originar din dieceza noastră.
Pictura altarului principal, de dimensiuni considerabile, îl înfățișează pe Sfântul Gheorghe și a fost realizată în anul 1754 de către Michael Angelo Unterberger, directorul Academiei de Arte Frumoase din Viena. Picturile altarelor laterale (secundare) au fost realizate de către pictorul vienez Johann Nepomuk Schöpf.
Spațiu cultural important
Una dintre caracteristicile cele mai deosebite ale Domului este acustica sa. Aceasta a permis organizarea unor concerte de orgă de excepție, care își întâlnesc publicul într-o atmosferă deosebită, ceea ce îi face pe cei prezenți să se simtă cu adevărat binecuvântați. Domul nu este doar o clădire frumoasă, ci și un spațiu cultural important.
Orga deosebită a fost realizată de meșterul timișorean Leopold Wegenstein, cel mai cunoscut constructor de orgi de pe teritoriul actual al României. Orgile Wegenstein sunt prezente în multe biserici mari din Banat și Transilvania. Ceasurile din turnuri au fost create de meșterul timișorean Kidl.
De-a lungul timpului, Domul a avut o istorie aparte. În timpul ultimului război austro-turc (1788-1791), edificiul a servit ca depozit militar, în special de sare. În timpul asediului din 1849, în războiul dintre tânăra Republică Maghiară și Monarhia Austriacă, un proiectil a lovit acoperișul Domului. Deși biserica era plină de refugiați civili, nu a existat nicio victimă, eveniment considerat atunci ca reprezentând o adevărată minune cerească.
Domul Catolic din Timișoara funcționează ca și biserica episcopală romano-catolică, în care se țin slujbe în limbile română, germană și maghiară.
Reabilitarea Domului a fost făcută din fonduri europene, prin ADR Vest
Domul Romano-Catolic din Piața Unirii din Timișoara se pregătește să-și primească din nou credincioșii și vizitatorii în 2023, după aproape trei ani de închidere pentru ample lucrări de reabilitare.
Timp de aproape trei ani, s-a lucrat cu migală la restaurarea picturilor, a statuilor și a multor alte detalii ale catedralei Sfântul Gheorghe, cea mai frumoasă clădire în stil baroc din Timișoara. Lucrările s-au concentrat și pe pod și subsol, având în vedere că acest edificiu are o istorie bogată și valoroasă, în care trebuie investit pentru a-l menține frumos și funcțional.
Valoarea totală a lucrărilor de la Domul Catolic din Timișoara este de 21.767.121,96 de lei, din care finanțarea nerambursabilă este de 21.316.962,01 lei. Din această sumă, 2.827.760,26 lei provin din bugetul național, iar 18.489.201,75 lei din Fondul European de Dezvoltare Regională. Reabilitarea simbolului Timișoarei este realizată de firma Constructim.