INEDIT

Istoria pompierilor din Timișoara. La început, fiecare cetățean trebuia să aibă un butoi cu apă și o scară în casă

Drapelul pompierilor timișoreni FOTO MnB

13 Septembrie – Ziua Pompierilor din România. Da, este ziua pompierilor, acei oameni care știu că, atunci când toți ceilalți fug de foc, ei trebuie să alerge spre el. Eroi discreți, ei poartă nu doar uniforma, ci și un soi de demnitate aproape intimidantă. Muzeul Național al Banatului și-a amintit astăzi de cei care își pun viața în pericol pentru ca noi să ne putem bucura de siguranță.

RETIM

Muzeul a prezentat steagul Comandamentului Pompierilor Voluntari din Timișoara – Cetate, 1898.

MINA Pop-Up 3 octombrie - 12 ianuarie

“Când te uiți la steagul prezentat astăzi, simți că e mai mult decât o simplă bucată de stofă roșie, cu un Sfânt Florian gata să stingă un incendiu imaginar. Este un simbol al unor vremuri în care deviza <Unu pentru totu și totu pentru unu> nu era doar un slogan, ci un mod de a trăi. Materialul țesut cu grijă, mătasea roșie și motivele florale sunt doar detalii. În spatele lor stă o întreagă istorie a curajului și a spiritului de sacrificiu”.

Totul a îneput în anul 1716. “În Timișoara începutului secolului al XVIII-lea, un oraș habsburgic proaspăt cucerit, cu hornuri de lemn și lut care păreau să strige <foc!> la fiecare adiere de vânt. Generalul Wallis, cu simțul practic al unui militar adevărat, decide că e cazul să impună niște reguli. Fiecare cetățean să aibă un butoi cu apă și o scară în casă. Sună banal, dar a fost o măsură vitală într-un oraș gata să ia foc la orice scânteie”, mai spun cei de la MnB.

Szabady Frigyes și mutările pompierilor

În 1895, Szabady Frigyes, comandantul pompierilor voluntari, și-a mutat biroul din magazinul personal într-o încăpere a magistraturii. Nu părea mare lucru la vremea respectivă, dar în 1905 avea să apară o adevărată „Cazarmă” în Josefin. Un sediu demn de numele lor, un loc unde pompierii erau pregătiți să înfrunte orice flacără cu o disciplină militară și o promptitudine elvețiană. Trebuie amintit că au existat cazarme ale pompierilor atât în Cetate, cât și în Fabric sau în cartierele Mehala și Freidorf.

“De Ziua Pompierilor, ne uităm înapoi cu respect și ne înclinăm în fața celor care au stins focuri nu doar în case, ci și în inimile celor loviți de tragedie. Ziua de astăzi este un omagiu pentru acei oameni care, între două apeluri de urgență, își șlefuiesc devotamentul și își ascut curajul. Iar noi, la Muzeul Național al Banatului, ne mândrim că le păstrăm vie memoria și le onorăm istoria. Pompierii nu sunt doar salvatori. Sunt gardienii focului, cei care știu să danseze la limita dintre distrugere și protecție”, mai spun cei de la MnB.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea noastră de cititori:

Lasă un răspuns