Reşiţa nu a dus lipsă de zone verzi, însă nici de poluare fiind pentru ani buni leagănul industriei româneşti. Actuala administraţie a demarat mai multe proiecte pentru transformarea oraşului în unul verde şi nepoluat.
Ales în urmă cu patru ani primar, Ioan Popa a vorbit încă de la începutul mandatului despre „Reşiţa verde”, un oraș din care să dispară poluarea şi în care locuitorii să circule cu mijloace de transport cât mai ecologice. Piste de biciclete, plantări de arbori, taximetre electrice, perdele de pădure în jurul oraşului sunt doar câteva din proiectele pe care administrația locală din Reșița le-a demarat în ultimii ani.
„În ultimi trei ani, am plantat în interiorul oraşului peste 2.300 de arbori. Din mai multe specii: plantani, arţari roşu şi verde, tei canadian, carpen, din foarte multe speci. Asta pentru că am vrut să vedem şi cum se aclimatizează. Pe de altă parte, am trecut de la panseluţe la plante perene. Am văzut că şi în ţările mai dezvoltate se merge mult pe aceste plante perene, pentru că necesită întreţinere minimală. La panseluţe şi alte flori, ai lucrări de trei patru ori pe an, cu schimbări şi replantări. Practic nimeni nu îşi mai permite să ţină nişte oameni care să dea doar cu săpăliga. Şi atunci am ales aceste plante perene, care au o varietate foarte mare, de toate culorile, de la verde, la galben, la roşu, la alb, care au o întreţinere anuală minimală şi pe care le înmulţim la noi în sere”, spune Popa.
Pomi fructiferi, în parcurile din oraș
Primarul Reşiţei susţine că zona verde a oraşului este un subiect tratat cu mare atenţie. Popa spune că se inspiră des din ceea ce vede că se întâmplă în străinătate.
„Noi am mai păstrat serele de pe perioada comunistă, încă funcţionează. Cam 30 de angajaţi se ocupă doar de spaţiile verzi. Punem gazon în mai multe locuri. De exemplu, pe unde am făcut promenada, am pus iarbă cu creştere lentă, care să nu necesite multe tăieri. Am hotărât ca în alte zone unde am avut gazon să trecem pe plante perene, pentru că gazonul de fapt este destul de păgubos, în sensul că nu crează foarte mult oxigen şi generează costuri. Mergem înainte cu proiectul nostru de Reşiţa Verde. Ne uităm ce se întâmplă şi în alte ţări să vedem cum lucrează. Am hotărât ca în zonele verzi, în parcuri, care sunt ferite de noxele de la maşini să punem de anul viitor chiar pomi fructiferi: meri, peri, gutui. De ce să nu se bucure lumea şi de un fruct, când merge în aceste zone”, afirmă edilul.
Administraţia din Reşiţa măreşte tot mai mult suprafaţa dedicată pistelor de biciclete, şi nu se limitează doar la marcarea cu vopsea a unor zone de şosea.
„Pistele de biciclete le-am mărit şi le-am dezvoltat în Găvondari. Avem piste pe ambele părţi ale bulevardului. Pe Proiectul de reintroducere a tramvaiului, le vom trata mult mai generos decât acum. Avem o pistă generoasă pe Bulevardul Muncii, până la Intim, şi urmează ca din 2021, să continuăm promenada pe malul drept al Bârzavei şi să facem joncţiunea în oraş. Ca lungime avem în momentul de faţă 20 de kilometri de piste, iar tendinţa nostră este să ajungem la cel puţin 60 de kilometri”, spune Ioan Popa.
Mijloace de transport care să polueze mai puţin
În momentul de faţă, Primăria Reşiţa nu mai eliberează autorizaţii de taximetrie decât pentru maşini electrice.
„Am avut două staţii electrice şi chiar acum vom mai monta încă cinci. O să avem şapte, pe lângă cele care funcţionează la supremarketuri. Avem acel pact cu taximetriştii să trecem 25 la sută maşini electrice, până la sfârşitul anului şi 50 la sută, până în 2025. Chiar şi Primăria îşi schimbă parcul. Avem deja patru maşini electrice şi probabil că vom mai lua câteva, pentru serviciile noastre”, a declarat primarul.
Un alt proiect important este transformare pădurilor limitrofe Reşiţei într-un imens parc natural, unde locuitorii să poată merge la picnic, să facă drumeţii şi plimbări cu bicicletele.
„Încercăm să le introducem într-o perdea de protecţie a oraşului. Aici lucrăm cu Asociaţia Municipiilor din România, unde echipa de lucru încearcă să creeze un proiect de lege care să nu mai permită tăierea pădurilor din limita oraşelor, pentru aceste păduri sunt efectiv plămânii acestor oraşe. Noi avem, în Caraş, destulă pădure şi nu e nevoie să se taie din cele 50-60 de hectare din jurul Reşiţei”, a mai spus Popa.
