La poalele Munților Poiana Ruscă, se află una dintre cele mai pitorești localități din această zonă a Banatului. Satul Luncanii de Sus, din comuna Tomești, județul Timiș, mai are astăzi cinci case locuite, cu nouă locuitori. Zona începe însă să fie vizitat tot mai des de cei care caută o oază de liniște.
„Cinci fumuri, nouă suflete, atât am mai rămas! Oamenii ăștia vin doar așa câte puțin și pe urmă se duc în vale, acolo e casa lor. Aici, numai câte un moș, câte o babă. Eu m-am născut pe valea de la Poieni, dar sunt de 40 de ani, noră, aici. Nu mă mai mut jos, în vale, acuș mă mut mai sus, mult mai sus, la Domnul”, spune tanti Aurica.
La cei 68 de ani este printre tinerii satului, majoritatea consătenilor fiind mai în vârstă decât ea. Zona colinară de la poalele Munților Poiana Ruscă, de o frumusețe uimitoare, a fost remarcată în ultimii ani de tot mai mulți „orășeni”, cum le spun localnicii celor care se abat prin această parte a Banatului. Vin însă doar în vizită, iar în acest tablou pitoresc rămân bătrânii locului.
Sat cu o istorie de peste 650 de ani
Satul Luncanii de Sus datează cam de pe la 1365, conform daniei regale, unde așezarea este menționată sub numele de Padușasa, de la Vârful Padeș, care se află în apropiere. La sfârșitul secolului al XVI-lea este amintit cu numele de Lunca, iar în conscrierea din 1690/1700 se găsește sub numele de Lunkany.
Abia în anul 1734, când s-a construit în zonă un furnal pentru topit metale din exploatarea minelor de fier, locuitorii din Luncanii de Sus încep să se așeze pe valea râului, formând un nou sat care astăzi poartă numele Luncanii de Jos. Cele câteva zeci de familii, care au rămas în vârful dealului, au ținut satul în viață până în zilele noastre.
„Până o rodit pământul o fost bine. Și acum rodește și e bine că ținem animale. Cât dai din mâini, ai tot ce-ți trebuie! Am vândut un miel, am vândut un vițel și așa am trăit. Veneau țiganii, cu baxurile luam zahăr și ulei. Cât am fost tineri o fost bine, dar și acum e bine. Mai vin copiii de la oraș, mai vin pe la noi, mai aduc câte un bumb(n.r. – medicament) și luăm așa, după ureche, cum zice fata mea. La doctor până ajungem…Nu o fost greu aici, că am lucrat”, povestește Tanti Aurica.
Drum asfaltat în tot satul
În ultimii ani, de când s-a asfaltat și drumul din sat, tot mai mulți orășeni dau târcoale așezării de la poalele munților. Unii dintre ei și-ar construi aici o casă de vacanță. Până nu de mult, acest lucru nu a fost posibil și din cauză că localnicii nu se prea încumetau să renunțe la averea lor, dar mai ales pentru că nu aveau acte de proprietate. Costel Medelean, primarul comunei Tomești, care provine tot din Luncanii de Sus, spune că încet-încet problemele se rezolvă și este convins că, în scurt timp, vor apărea și casele de vacanță ale orășenilor.
„Localitatea este una din cele mai mici din județul Timiș, din punct de vedere al numărului de locuitori. De curând, am rezolvat-o și cu accesul, este chiar o cale importantă de legătură între comuna Tomești și comuna Fârdea. Interesul este destul de mare din partea oamenilor de la oraș să vină în zonă. Anul acesta vom rezolva și Planul Urbanistic General și actele de proprietate ale sătenilor și eu cred că în viitorul apropiat va fi zona cea mai atractivă din punct de vedere turistic și imobiliar”, afirmă primarul Costel Medelean.
Până acum, Luncanii de Sus are trei noi locuitori: unul din Germania și doi din Timișoara. Dacă sunteți în căutarea unei zone pitorești, unde să fugiți de zgomotul de la oraș, satul de la poalele Munților Poiana Ruscă este locul ideal.